CONSTITUŢIA ROMÂNIEI ; ARTICOLUL 16 ; Alin.(2) : ,, NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE" !? O frază de dânşii inventată!! Blogul unui fost discriminat in propria-i ţară!! Nu vă doresc şi vouă!! Un blog despre putregaiul politic din Romania. Un raft, din Biblioteca mea de frământări si gânduri ...

sâmbătă, 23 aprilie 2011

Isus din Nazaret. Remember. Istoria evreilor în România

(în aramaică ישוע, Ieșu, în ebraică יֵשׁוּעַ‎, Ieșua (arhaic Iehoșua), grecizat Ἰησοῦς, Iesous, latinizat Iesus; n. ca. 4 î.e.n., probabil Nazaret — d. 30 e.n., Ierusalim) a fost un predicator evreu din Galileea, care a trăit în timpul ocupației romane a Israelului. Isus din Nazaret a fost întemeietorul și a devenit figura centrală a creștinismului. Cu numele Isa ibn Maryam, Iisus este cunoscut ca unul dintre principalii profeți ai credinței islamice.
Conform tradiției, acceptată în general ca adevăr istoric, Iisus s-a născut în jurul anului 4 î.e.n. și a murit în jur de 30 e.n., fiind martirizat prin răstignire. Evangheliile lui Matei și Luca, precum și Evanghelia după Toma menționează ca loc al nașterii orașul Bethleem Efrata (Mt 1-2, Lc 1-2). În general, istoricii consideră așezarea Nazaret ca locul nașterii sale, aceasta fiind localitatea prezentată de autorii evangheliilor sinoptice drept „domiciliu al familiei sale” (Mc 6,1; Mt 13,54; Lc 2,39).
Iisus a fost menționat în textul grec al evangheliilor ca Ιησούς Χριστός, în transcriere latină Iesus Christus.
Prenumele vechi evreiesc este Ieșua (arhaic Iehoșua), "ישוע", care înseamnă "YHWH mântuiește". Această formă a fost elenizată inițial sub forma Iason (Ἰάσων), apoi a fost adaptată de traducătorii Septuagintei la greacă sub forma Iησους Iēsoûs, cu aluzie la alte persoane care aveau același prenume. Pe de altă parte, forma grecească Χριστoς, Hristós, este o traducere a ebraicului "משיח" mașiach (de unde și Mesia), care înseamnă "uns".
Prenumele în limba română provine din limba slavonă Їисоуса, care a fost preluat din limba greacă, unde la inițială este un hiat. Cea mai veche grafie în limba română cu caractere latine a fost Jssus (Catehismul lui George Buitul, tipărit în anul 1701 la Cluj). În limba română forma Iisus Hristos, utilizată în prezent de Biserica Ortodoxă Română, este preferată de majoritatea credincioșilor ortodocși.

Inside-Great Synagogue-Bucharest
Bucuresti :Sinagoga Mare
Minoritatea (etnia) evreiască pe teritoriul actual al României are o istorie ce se întinde pe aproximativ două milenii, dar a devenit semnificativă din punct de vedere numeric și al ponderii economice și culturale mai ales începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit recensământului oficial din 1930, totalul evreilor din România era de 756.930.
Această minoritate a încetat - practic - să mai existe la sfârșitul sec. XX. În 2002 au fost recenzați în România 6.179 evrei.
Sinagoga din Timisoara
Începuturile prezenței evreiești au fost plasate de istoriografia mai veche, înainte de cucerirea Daciei de către Traian, însă această opinie a fost revizuită de cercetările actuale, deoarece nu este confirmată de mărturii arheologice. Existența evreilor în Dacia înainte de cucerirea romană nu este susținută de istoriografia actuală. Chemarea evreilor de către Decebal după distrugerea celui de-al doilea Templu
s-a dovedit a fi o legendă.
Sinagoga din Brasov
Primii evrei au ajuns probabil în Dacia odată cu instalarea puterii romane. Pe la începutul erei noi majoritatea poporului evreu locuia în afara Israelului antic, (dintre care, cam 6-7 milioane pe teritoriul actualei Italii). Răscoalele evreiești anti-romane, începute prin anii 60 d.Ch. (Războiul iudeilor) și terminate cu Revolta lui Bar Kohba (132-135 d.Ch.) care s-au încheiat prin victoria armatei romane asupra evreilor au avut urmări tragice pentru învinși (vae victis): incendierea Ierusalimului și a celui de al II-lea Templu, masacre, robie și exil pe tot teritoriul controlat de romani. Ponderea coloniștilor evrei pe teritoriul Daciei rămâne și în acest caz, discutabilă.
Sinagoga din Oradea
Map of Jewish Communities in Romania

Academics
Aaron Aaronsohn, botanist
J. J. Benjamin, historian
Nicolae Cajal, virologist and Jewish community leader
Ştefan Cazimir, literary critic
Constantin Dobrogeanu-Gherea, sociologist and Marxist theorist
Lazăr Edeleanu, chemist
David Emmanuel, mathematician
Zicman Feider, biologist, acarologist
Herman Finer, political scientist
Moses Gaster, chakham, Hebrew linguist
Alexandru Graur, linguist
Lucien Goldmann [philosopher, critic, sociologist]
Joseph M. Juran, industrial engineer
Ernest Klein, linguist
Peter George Oliver Freund, physicist
Liviu Librescu, physicist
Mario Livio, astrophysicist
George Lusztig, mathematician
Edward Luttwak, economist and historian
Solomon Marcus, mathematician
Meinhard E. Mayer, physicist
Serge Moscovici, social psychologist
Victor Neumann, historian and political analyst
Andrei Oişteanu, historian and anthropologist
Zigu Ornea, literary critic
Julius Popper, explorer
Simion Sanielevici, mathematician
Iosif Sava, musicologist and television host
Alice Săvulescu, botanist
Isaac Jacob Schoenberg, mathematician
Itic Şvarţ-Kara, historian, literary and theater critic
Heimann Hariton Tiktin, linguist
Vladimir Tismăneanu, historian and political analyst
David Wechsler, psychologist

Artists
Avigdor Arikha, painter
Victor Brauner, painter and photographer
Sorel Etrog, sculptor
André François, painter and graphic artist (Jewish father)
Idel Ianchelevici, sculptor
Marcel Iancu, architect and painter
Iosif Iser, painter
Isidore Isou, Letterist
Barbu Iscovescu, painter
M. H. Maxy, painter
Jules Perahim, painter (surrealist) and graphic artist
Constantin Daniel Rosenthal, painter
Reuven Rubin, painter
Lola Schmierer-Roth, painter
Arthur Segal, painter
Daniel Spoerri, assemblage artist and author(Jewish father)
Saul Steinberg, cartoonist
Nicolae Vermont, painter and graphic artist

Business people
Max Auschnitt, financier
Mauriciu Blank, financier
Aristide Blank, financier and activist
Emil Calmanovici, financier and communist activist
Jacques Elias, banker, landowner, manufacturer
Hillel Manoah, banker
Iosif Samitca, publisher
Ralian Samitca, publisher
Ignat Samitca, publisher

Film and stage figures
Israil Bercovici, playwright
Christian Calson, director/writer
I.A.L. Diamond, screenwriter
Abraham Goldfaden,founder of Yiddish-language theater
John Houseman, actor (Jewish father)
Marin Karmitz, director, producer
Elina Löwensohn, actress
Sigmund Mogulesko
Maia Morgenstern (1962 – ) film and stage actress
Bernard Natan, film producer
Ovitz family, circus actors and traveling musicians
Edward G. Robinson, actor
Abba Schoengold
Iulian Schwartz, actor and scholar
Simcha Schwartz, theater director and critic
Dumitru Solomon, playwright
Jacob Sternberg, director
Cambos Rozina actress israel

Musicians
Bill Averbach, composer, klezmer musician
Moshe Bazian, cantor
Miriam Fried, violinist
Alma Gluck, soprano
Clara Haskil, pianist
Philip Herschkowitz, music theorist and composer
Mandru Katz, pianist
Sammy Lerner, composer
Yoel Levi, conductor
György Ligeti, composer
Radu Lupu, pianist
Silvia Marcovici, violinist
Joseph Moskowitz, klezmer musician
Moishe Oysher, cantor and singer
Arnold Rosé, violinist
Lya Stern, violinist, teacher
Richard Stein, light music composer (Sanie cu zurgalai)
Beverly Sills, opera singer

Political figures
Martin Abern, Trotskyist activist
Radu F. Alexandru, politician
Colette Avital, politician
Olga Bancic, communist activist
Silviu Brucan, communist politician and dissident
Simion Bughici, communist politician
Iosif Chişinevschi, communist politician
Alexandru Dobrogeanu-Gherea, communist activist
David Fabian,communist activist
Max Goldstein, communist activist
Remus Koffler, communist activist
David Korner, Trotskyist activist
Alex Kozinski, judge
Serge Klarsfeld, anti-Nazi activist
Samuel Leibowitz, attorney
Karpel Lippe, Zionist activist
Vasile Luca, communist politician
Gheorghe Gaston Marin, communist politician
Nati Meir, politician
Alexandru Nicolschi, communist politician
Saul Ozias, communist politician
Ana Pauker, communist politician
Marcel Pauker, communist politician
Mircea Răceanu, diplomat and dissident (Jewish father)
Leonte Răutu, communist politician
Mihail Roller, communist politician
Valter Roman, communist politician
Petre Roman, politician (Jewish father)
Solomon Tinkelman, communist activist
Leonte Tismăneanu, communist politician
Sorin Toma, communist activist
Ghizela Vass, communist activist
Belu Zilber, communist activist

Religious figures
Ernest Klein, rabbi
Moses Rosen, rabbi
Moses Josef Rubin, rabbi
Alexandru Şafran, rabbi
Meir Shapiro, rabbi
Nicolae Steinhardt, Christian Orthodox priest (Jewish father)
Richard Wurmbrand, minister of religion

Sportspeople
Abraham Baratz, chess player
Ernie Grunfeld, basketball player
Leon Rotman, canoeist
Angelica Rozeanu, table tennis player
Andre Spitzer, fencing master and coach
Alexandru Tyroler, chess player
Bernardo Wexler, chess player
Kevin Youkilis, first baseman for the Boston Red Sox
Victor Zilberman, boxer

Writers
Iuliu Barasch, physician and writer
Max (Marcel) Blecher, writer
Srul Bronshtein, poet
Nina Cassian, poet
Paul Celan, poet
Andrei Codrescu, poet and essayist
Vladimir Colin, short story writer and novelist
Radu Cosaşu, short story writer and journalist
Emil Dorian, poet and writer
Virgil Duda, writer,and journalist
Bluma Finkelstein, poet and essayist
Benjamin Fondane, poet, playwright, and literary critic
Abraham Goldfaden, poet and playwright
Dinu Hervian, journalist, writer
Isidore Isou, poet
Irving Layton, poet
Gherasim Luca, poet
Isac Ludo, novelist
Norman Manea, novelist
Cilibi Moise, storyteller and humorist
Saşa Pană, poet and short story writer
Ion Pribeagu,poet and essayist
Maurice Samuel, novelist
Benjamin Schwarzfeld, writer and educator
Elias Schwarzfeld, historian and novelist
Moses Schwarzfeld, writer and journalist
Wilhelm Schwarzfeld, essayist and journalist
Aurel Storin, essayist, journalist and poet
Mihail Sebastian, playwright
Nicolae Steinhardt, writer (Jewish father)
Alexandru Toma, poet
Tristan Tzara, poet and essayist
Tudor Vianu, literary critic
Ion Vianu, essayist, novelist, and journalist
Ilarie Voronca, poet and essayist
Elie Wiesel, writer
Sarbatori fericite, tuturor!
Admin

joi, 21 aprilie 2011

Rostul, luat la rost!



Bradut Florescu, unul din "vechii" publicitatii romanesti, si-a incheiat contractul cu Realitatea Catavencu, unde coordona strategia de comunicare a grupului, si a plecat in Thailanda.
Iata articolul pe care l-a scris, dupa ce a plecat.
Rostul
Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, în orice sens vreti voi. O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri.

Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia (batranii), pamantul si credinta.

Batranii. Romania îi batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane.

Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si întelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani nu exista familie. Fara batrani nu exista viitor.

Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se întampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile "prietene".

La noi chestia asta se numeste "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca de-aia avem UE.

Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot întelege si, prin urmare, le califica drept niste arhaisme barbare. Sa dispara!

Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au urat întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp cu ciorba în sufertas. Pe toti gangavii si pe toti puturosii astia i-au facut comunistii primari, secretari de partid, sefi de puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, crestineste.

Credinta. O mai poarta doar batranii si taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbracat, greu de dat jos, care trebuie împaturit într-un fel anume si pus la loc în lada de zestre împreuna cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus bine, ca poate îl va mai purta cineva. Cand or sa moara oamenii astia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.

Avem, în schimb, o varianta moderna de credinta, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se accesorizeaza cu cruci facute în graba si cu un "Tatal nostru" spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze , domnu parinte, e urgent.

Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se înmultesc, credinciosii se împutineaza, sfintii de pe pereti se gandesc serios sa aplice pentru viza de Canada .

Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza.

Parintii nostri pleaca sa culeaga capsuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de securistii nostri.

Suna-ti familia, pune o samanta într-un ghiveci si roaga-te pentru cei vii.
Sa traiesti.
Bradut Florescu


Foarte pasional textul domnului Florescu. Ca orice text pasional, e insa foarte usor de demontat. Extrem de usor!

1. Batranii. Fara batrani, sustine domnul Florescu, nu exista viitor. Corect, pana la un punct: fara batranii unei tari nu exista viitor national, ci doar individual. Lucru confirmat si de destinul domnului Florescu: si-a facut suma in publicitate (unde a prins perioada buna, cu salarii imense, nerelationate cu salariul mediu al tarii), dupa care a plecat in Thailanda, unde-i bine si cald, femeile ieftine si travestitii si mai ieftini. Ma intreb daca si-a luat si bunicii cu el.

Pe de alta parte: cinstit vorbind, in medie, batranii din Romania sunt prosti. Infantilizati de 51 de ani de dictaturi (1938 - 1989). Oameni dezorientati, total manipulabili, carora li se poate imputa, cel putin partial, votul nefast din 1990 (completat de cel din 1992), care a furat Romaniei 10 ani de evolutie normala, capitalista. Da, batranii tarii sunt saraci si dispretuiti, dar si-au facut-o cu mana lor. Vorbesc, desigur, de medie. Sunt destui batrani inteligenti si demni, dar sunt o minoritate, in masa imensa de spalati pe creier, care an de an sunt dati pe toate posturile TV, cum se bat pe agheasma.

2. Pamantul. Pare ca domnul Florescu, dupa cum se exprima, si-a petrecut (poate) vacantele la tara, dar a copilarit la oras. Altfel nu s-ar tangui (cu talent, admit) dupa dulceata traiului patriarhal, de care vrea sa scape oricine l-a trait pe pielea lui. Viata la tara e grea, terna si lipsita de bucurii (ca sa nu mai zic de realizari personale!), fara concedii de vreun fel si fara nici cea mai mica perspectiva de a emigra in Thailanda. Omul de la tara, taranul, e sclavul pamantului, nu pamantul e sclavul lui. Pamantul il hraneste, da, dar ii fura viata, ii fura fiecare clipa din viata, astfel incat taranul nu apuca niciodata sa citeasca sau sa gandeasca. Si lor, taranilor, le sunt partial imputabile momentele '90 si '92. Si ei, taranii, sunt infantilizati politic, intocmai ca si batranii. Si ei, taranii, sunt regretnici ai comunismului, desi comunismul a ucis mai multi tarani decat ciuma si a distrus taranimea in spiritul ei, atat cat era.

Pe de alta parte: acum, azi, taranimea e condamnata la disparitie. Nu ca profesiune, ci ca patura sociala larga (40% din populatia tarii!) si ca pastratoare a traditiilor. Nicaieri in lume, cu atat mai putin in Europa, nu sunt rentabile micile ferme nespecializate ("gospodariile"). Din castigul realizat nu pot nici macar supravietui, daramite sa-si plateasca si impozitele! In ceea ce priveste viata la tara, au sanse numai marile ferme si micile ferme specializate ("crescatoriile"). Dar viitorul este la oras, nu la tara: in Statele Unite, 3% din populatie se ocupa cu agricultura. Cam cat personalul care lucreaza in "media" (inclusiv in publicitatea din care a fugit domnul Florescu) in Romania.

3. Credinta. Sentimentul religios moare nu numai in Romania, ci in toata Europa; macar o data suntem si noi "sincroni" cu cei pe care i-am luat ca model! E adevarat ca exista un specific national, bine surprins de domnul Florescu: in timp ce in Cehia, circa trei sferturi din cetateni se declara "fara apartenenta religioasa" (adica atei!), in Romania cam 2% spun ca sunt atei, iar 95% se declara "credinciosi" de un fel sau altul. Cat de credinciosi sunt, se vede din sondajele de opinie, in care repondentii nu stiu sa distinga Pastele de Craciun, nu stiu cand a trait Isus si n-au nici cea mai vaga idee despre dogmele fundamentale ale crestinismului (de-abia reusesc sa bolboroseasca "Inger, ingerelul meu"). Da, religia "vie" este un fenomen desuet in Europa, iar manifestarile religioase din Romania sunt hilare. Si ce-i cu asta? De ce absenta religiei din viata cuiva e o paguba? De ce o viata nereligioasa e "fara rost"? De ce ateii sunt personalitati mai putin complete decat credinciosii? De ce eu, ateu, sunt mai de-spiritualizat decat turmele ortodoxe care se calca-n picioare sa pupe moastele Sfintei Parascheva, sau decat tiganul plin de aur care-si duce masina la sfintit, dand popii bani "fara numar, fara numar"?!

Care este, in final, "cheia" in care trebuie inteles textul domnului Florescu? Ce trebuie inteles ca gandeste domnia sa, si mai ales, ce vrea dansul sa intelegem noi ca gandeste? Fie "V-am facut, prostilor, am castigat bani grei in Romania, vanzadu-va gunoaie, si-acum ii sparg in Thailanda, pe placeri foarte pamantesti!", fie "Imi pare rau pentru Romania, dar e o tara mica, fara nici o sansa economica in competitia globala, si o cultura stearpa, fara nici o sansa de exprimare simbolica valoroasa. Salvarea nu e decat individuala, iar eu am reusit-o, am dat de bine si sunt la caldurica, na!".

Daca aveti o alta cheie de intelegere a intentiilor autorului Florescu, va rog sa mi le impartasiti. Multumesc.
Publicat de Mihai Buzea

Parafrazez: Daca aveti o alta cheie de intelegere a intentiilor celor doi autori,
va rog sa mi le impartasiti.
Multumesc.
Admin
P.S.: Am cautat intentionat pe NET, un raspuns la ROSTUL.
Este TOT ce am gasit.
Merita comentate, ambele puncte de vedere.
Traim doar, in Romania!
Fara legatura cu textul postarii.
Efectiv, am apreciat-o din plin ... in contextul acestei saptamani!

miercuri, 20 aprilie 2011

Relele, se tin scai de bietul roman! Alt pericol la orizont! Stiu si autoritatile, si ce daca!



În ultimiii ani, vremea capricioasă a distrus în multe părţi ale lumii producţia agricolă. Între timp, preţul petrolului contiuă să crească, iar fără petrol ieftin, jocul se schimbă.


 Vezi mai jos lista celor de la Business Insider cu cele 20 de semne care ne arată că ne îndreptăm spre o criză a alimentelor.


1. Din iunie 2010, 44 de milioane de oameni de pe întreaga planetă au fost împinşi către sărăcie extremă din cauza creşterii preţurilor la alimente, potrivit Băncii Mondiale.

2. O treime din terenurile agricole îşi pierd stratul de sol vegetal, propice culturilor, mult mai repede decât procesul natural de înlocuire, potrivit editorului Lester Brown de la Foreign Policy.


3. Datorită subvenţiilor pentru etanol, aproape o treime din cultura de porumb din Statele Unite este folosită pentru combustibili, ceea ce pune presiune pe preţul porumbului.

4. Estimările arată că până în 2012, în Arabia Saudită nu se va mai produce grâu. Din cauza lipsei apei, unele ţări din Orientul Mijlociu sunt forţate să se bazeze aproape în totalitate pe produsele de bază din alte ţări.

5. Masele de apă de pe toată planeta se epuizează într-un ritm accelerat. Banca Mondială atrage atenţia că sunt 130 de milioane de oameni în China şi alţi 175 milioane în India care se hrănesc cu cereale şi apă, aceasta din urmă fiind scoasă din straturile acvifere mai repede decât poate fi înlocuită.


6. Secarea sistematică a Acviferului Ogallala din SUA ar putea transforma “Cornul Abundenţei” într-un bazin plin cu nisip.

7. Boli precum rugina de porumb UG99 duc la distrugerea multor provizii alimentare din întreaga lume.

8. Tsunami-ul şi criza nucleară din Japonia au făcut ca vaste suprafeţe agricole să fie inutilizabile. De asemenea, unii specialişti susţin că o mare parte din nordul Japoniei va fi considerată de nelocuit. În plus, mulţi cred că economia Japoniei, a treia cea mai mare din lume, se va prăbuşi în urma acestor dezastre.

9. Dacă preţul petrolului continuă să fie ridicat, vom asista la preţuri la alimente mult mai mari, iar unele forme de producţie nu-şi vor mai avea rostul. Preţul petrolului poate fi cel mai mare factor din această listă. Felul în care producem alimente este strâns legat de petrol. La fel şi transportarea acestora, iar când preţul petrolului este în continuare mare, producţia devine mai scumpă.

10. În 30-40 de ani, lumea nu va mai avea suficient fosfor pentru a satisface cererea agricolă, spun oamenii de ştiinţă de la Phosphorus Global Research Initiative.

11. India are de-a face cu o rată anuală a inflaţiei alimentelor de 18%.


12. Preţul global al alimentelor a crescut cu 2,2%, stabilind un nou record. Food and Agriculture Organization a declarat recent că indexul preţului la alimente a crescut la 2,2% în februarie 2011, cea mai mare creştere de 20 de ani încoace.

13. Preţul global al alimentelor a crescut cu 36% în ultimele 12 luni, potrivit Băncii Mondiale.

14. Din vara anului trecut, preţurile produselor de larg consum din grâu s-au dublat.

15. Preţul porumbului s-a dublat şi el, în aceeaşi perioadă.

16. În ceea ce priveşte preţul boabelor de soia, acesta a crescut cu 50% faţă de vara lui 2010.

17. Şi preţul sucului de portocale s-a dublat în ultimul an.

18. Aproximativ 3 milioane de locuitori ai planetei trăiesc din echivalentul a 2 dolari pe zi sau chiar mai puţin.

19. Revoluţiile au răvăşit Orientul Mijlociu, SUA s-a implicat în războiul civil din Libia, Europa este pe punctul de a intra în colaps financiar, iar dolarul american este pe moarte.

20. Există zvonuri persistente cum că se înregistrează lipsă de alimente la unele dintre cele mai mari rezerve din SUA.

În luna septembrie a anului trecut, banca japoneză Nomura clasa România pe locul 12 în lume în ceea ce priveşte riscul de înfometare.
Sursa: Money.ro


Publicat: 20 apr 2011
Despre o criza alimentara fara precedent la nivel planetar, se discuta de ceva vreme.
Romania, inca din 2010 a fost AVERTIZATA de banca japoneză Nomura, ca se afla pe un loc 12, extrem de periculos, in ierarhia riscului de infometare!
Ati AUZIT sau VAZUT pe "caprarii" sau "copii de trupa" aflati la guvernare sa fie preocupati de aceste probleme, sa caute, sa gaseasca si sa aplice solutii?
NU. NU si iar NU.
Ei au alte treburi! Nu tara, poporul ii preocupa.
Se va intampla cu aceasta CRIZA, "fix" la fel cu cea financiar globala.
Am mai scris despre astea toate. Si ce daca. Pe cine intereseaza!?
Si totusi: Quo vadis, România?
Admin

marți, 19 aprilie 2011

Domnule, e de plans ori de ras? Vai noua, pe mainile cui a ajuns tara!

Candidatul la şefia PDL Theodor Paleologu a declarat luni la Constanţa, înainte de a-şi prezenta moţiunea "Privind spre viitor" în faţa Colegiului Director Judeţean al organizaţiei democrat-liberale, că dacă Vasile Blaga a fost numit caporal de către Traian Băsescu, el este "copil de trupă".

Theodor Paleologu a spus că nu se consideră nedreptăţit de faptul că preşedintele Traian Băsescu are un favorit în cursa pentru şefia PDL şi că nu are de ce să se revolte în faţa acestei situaţii.


"Nu mă deranjează acest lucru. Nu mă consider nedreptăţit. Dacă vreţi un răspuns pe tema asta, fiind şi eu unul dintre candidaţi, ar putea exista ideea că mă revolt împotriva unei asemenea situaţii, dar nu e cazul deloc", a afirmat Theodor Paleologu.

Paleologu a precizat că priveşte cu umor toată situaţia, opinând că dacă Vasile Blaga este considerat caporal, atunci el este "copil de trupă".

"O privesc cu umor. Dacă dânsul (n.r. - Vasile Blaga) este caporal, eu sunt copil de trupă", a declarat Paleologu.

Preşedintele Traian Băsescu l-a atacat dur, duminică, pe secretarul general al PDL, Vasile Blaga, spunând că PDL "nu poate fi condus prin căprărie, n-are nevoie de un caporal, ci de un preşedinte".

Întrebat dacă îşi menţine decizia de a-l suţine pe Emil Boc la şefia PDL, Traian Băsescu a spus: "Bineînţeles, nu mi-am schimbat opţiunea şi nu am motive să-mi schimb partenerul pe care îl am din 2004, Emil Boc".

Emil Boc, Vasile Blaga şi Theodor Paleologu au depus, în 11 aprilie, la Comisia pentru pregătirea Convenţiei Naţionale din 14 mai, cereri de candidatură, însoţite de moţiuni şi de semnături ale susţinătorilor.
Surasa : Mediafax.ro
Am mai spus-o, dar repet:
Vai noua biet popor roman!
Iata pe mainile cui au ajuns destinele tarii,
ale familiilor noastre, ale fiecaruia in parte!
Mi-am pus deseori si intrebarea: cat de sanatosi or fi la cap?
Admin

ROMANIA Interbelica. Document unic şi greu de procurat !

Portretul ROMANIEI Interbelice ... unic şi greu de procurat!
Deschideti linkul de mai jos si dati clik pe judetul care va intereseaza! http://romaniainterbelica.memoria.ro/index.html
E aici o munca de Sisif, pe care sper sa o apreciati la justa ei valoare
Un proiect memoria.ro
Cuvant inainte

Dezvoltarea acestui site, frecventa de vizitare, dorinta noastra de a-l transforma într-un instrument obisnuit si accesibil de studiu si informare pentru toti cei care n-au trait anii de început si de mijloc ai secolului XX, au impus aproape aparitia unei rubrici cu informatii de referinta asupra perioada despre care vorbesc cei care aduc marturii.

Cream astfel un cadru în care vizitatorii nostri pot plasa geografic si cronologic, statistic, demografic si social personajele si evenimentele care intervin în relatari.

Materialul provine din enciclopedia interbelica a regatului României, aparuta în preajma intrarii României în cel de-al doilea razboi mondial, prezentarea se face pe judete si am început tocmai cu acele judete care acum nu mai fac parte din tara. Încetul cu încetul, într-o structura prestabilita de descriere vor aparea si celelalte judete, conform împartirii administrative din acele timpuri. Totodata urmarim sa ilustram cu imagini (eventual gravuri) de epoca locurile despre care vorbim. În acest sens cerem, celor care poseda asemenea documente si ne-ar permite reproducerea lor în acest context, sa ne contacteze cât pot de repede.

Suntem deasemenea siguri ca lectura acestor rânduri va fi plina de surprize pentru cei crescuti în propaganda gaunoasa si desantata a ultimilor 50 de ani. Ei vor descoperi o Românie caracterizata în primul rând prin diversitate si armonie, cu un nivel al productiei agricole impresionant si începuturi industriale modeste, dar sanatoase. La fel de neasteptat este nivelul de organizare al societatii civile, multimea organizatiilor locale care functionau în scopuri caritabile si educative, nivelul excelent al educatiei scolare la tara în special, dar si în marile orase, toleranta fata de minoritatile etnice si orientarile religioase.

Descrierea „oficiala” a enciclopediei se regaseste partial si printre rânduri, în marturiile de istorie orala.

Tot atât de adevarat este însa ca din cifrele aride ale statisticilor agricole si din lectura referintelor istorice reiese ca România era locuita de alti români, cetateni care cultivau alte valori decât cele carora li se închina contemporanii nostri de astazi.

Speram ca, realizând acest lucru, toti cei de buna intentie vor aduce dezbaterile privind vietile personale si viata comunitatii în zone cu adevarat importante (durabile).

Fundatia multumeste pe aceasta cale D-lui Eugen Cadiu, refugiat din Cahul, pentru faptul de a fi fost de la începutul acestui demers printre initiatori, iar mai apoi s-a implicat direct în procurarea si pregatirea materialului brut.

Forma electronica, adica reintroducerea textelor descriptive, a fost realizata de Angela-Romana Ivanoiu, în zeci si zeci de ore de lucru la tastatura, fapt pentru care îi ramânem profund îndatorati.

Solutia tehnica, practica si ingenioasa, prin care aceasta idee a ajuns la D-voastra apartine vechilor, dar tinerilor nostri colaboratori de la Incremental S.A..

Asteptam în continuare cu interes si cu drag opiniile si contributiile

D-voastra si va multumim pentru ca ne sunteti atât de aproape în aceasta onorabila întreprindere
Brasov, 10 decembrie 2004
Mircea IVANOIU

JUDEŢUL MEHEDINŢI
GEOGRAFIE


Asezare. Judetul Mehedinti este asezat în apusul Olteniei, la drumul care trece prin defilul Dunarii catre Banat.
Suprafata. 5.320 km².
Înfatisarea pamântului. În partea nordica a judetului sunt muntii, nu prea înalti (între 1200-1500 m) ai Cernei sau Mehedintului; urmeaza apoi un podis de eroziune taiat în roci cristaline si calcare cu multe chei, doline, pesteri (podisul Mehedintului) si, în fine, seria de culmi piezise ale platformei deluroase oltene care si aici se pierde pe nesimtite în Câmpia Dunarii.

Clima si ape. Clima este de tip continental temperat însa cu oarecare influente mediteranee care se simt, în special, în temperatura mai putin coborâta a iernii (2° la Turnu-Severin) si în regimul ploilor. Vânturile dominante sunt cele de vest, lucru care se vede, între altele, si în directia dunelor de nisip care acopera câmpia.

La granita dinspre Banat se gaseste Cerna , iar în apropierea celei dinspre judetul Gorj, curge, în întregime pe teritoriul judetului, Motrul. Între Cerna si Motru se mai gasesc numeroase râuri, însa mai putin însemnate. ( Bahna, Topolnita, Drincea , etc..). În lunca Dunarii sunt numeroase lacuri, însa nu prea mari.

Vegetatia. Muntii si podisul judetului Mehedinti sunt acoperiti de întinse paduri de fag ; în jurul Vârciorovei însa si pe dealurile mai joase, sunt presarate numeroase paduri de stejar, resturi din padurea neîntrerupta de altadata. În aceste paduri se gasesc asociate stejarilor numeroase elemente mediteranee (alunul turcesc, liliacul salbatec, sfineacul, mosdreanul, artarul cu frunza în trei lobi, nucul salbatec, etc.). În partea de S-V a judetului, unde precipitatiunile scad sub 500 mm anual, pe nisipurile dunelor care acopera câmpia, se întinde stepa în asociatie cu plantele arenacee (de terenuri nisipoase).

Bogatii naturale. În valea Bahnei care da în Dunare lânga Vârciorova si în cursul superior al Toplitei, se gasesc zacaminte de carbune brun de foarte buna calitate ; iar în regiunea colinara, lignit. E cunoscut în fine calcarul de constructie de la Gura Vaii.
ISTORIE
Vechime si dezvoltare istorica. Judetul M. al carui nume înseamna « cei de la Mehadia », apare pe la finele secolului XV, în locul judetului Motrului si a unei parti din judetul de Balta.
Teatru al unor evenimente de care se leaga însasi faptura noastra nationala, judetul M. pastreaza importante relicve istorice.
De-a latul sau a trecut Traian, împaratul cu ostirile Romei în al dolea rasboiu dacic. Podul construit de Apollodor din Damasc în vederea cuceririi Daciei a asigurat pâna târziu legaturile ei cu imperiul.
La capatul dacic al acestui pod s-a construit, pe urmele unei asezari autohtone, castrul Drubeta, care deveni, mai târziu, « municipiu al lui Hadrian » si în care s-au perindat legiunea V Macedonica, legiunea VII Claudia, legiunea IV Flavia, aripa Claudia a Galilor.

Castrul acesta întretinu raporturi cu mari asezari militare de pe tarmul Istrului. Existenta sa aici e constatata fara întrerupere si dupa asa-zisa parasire a Daciei de Aurelian. Ea a servit de baza militara a imperiului de Rasarit, sau punct înaintat în calea barbarilor.

În regiunile acestea au fost asezati apoi, de regii unguri, cavalerii ioaniti.

Ele au trecut apoi în mâna domnilor Tarii Românesti care le-au posedat cu titlul de bani ai Severinului.

Monumente istorice.
1.În Turnu-Severin:
Castrul roman Drubeta , din care sapaturile arheologilor au scos la iveala Praetoriul lui Traian, Praetoriul lui Hadrian, zidul lui Constantin cel Mare, statui si inscriptii de cel mai mare interes istoric.
Ruinele podului lui Traian, construit de arhitectul Apollodor din Damasc în jurul anului 104 d. H.
Termele romane de pe terasa Dunarii.
Ruinele a 2 bazilici medievale, în parcul « Drubeta » si în curtea Liceului « Traian ».
Cetatea medievala a Banatului de Severin, în gradina publica « General Dragalina ».

1.În restul judetului :
Statiuni preistorice. În Ostrovul Simian, Ostrovul Corbului si Ostrovul Mare. Castre romane la Ostrovul Banului, Putinei-Halânga, Hinova si Cetatea Gradinet.
Mânastirea Vodita, ctitoria calugarului Nicodim, pe temeliile altei mânastiri din sec XIII.
Mânastirea Cosustea-Crivelnic.
Mânastirea Strehaia , ctitoria boierilor Craiovesti.
Ruinele cetatii de pe insula Ada- Kaleh. Cetatea a fost construita de turci în sec al XV-lea.
Schitul Topolnita, din comuna Balotesti, ctitoria lui Lupu Buliga din sec XVII.
Mânastirea Gura- Motrului.
Biserica Sf. Gheorghe din Cerneti, zidita de Grigore Ghica la 1663.
Biserica Sf. Nicolae din Cerneti.
Biserica Sf. Ioan din Cerneti.
Biserica de lemn din Baia-de-Arama.

POPULATIE
Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul M. numara 306.339 locuitori.
Populatia judetului este repartizata astfel:
a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor
Total Barbati Femei
Total judet 306.3 145 161.3
Total urban 30.55 14.61 15.94

1. Orasul Turnu- Severin 21.07 10.13 10.95
2. Orasul Baia-de-Arama 1.475 688 787
3. Orasul Strehaia 7.999 3.792 4.207

Total rural 275.8 130.4 145.4
1. Plasa Câmpu 9.452 47.85 51.61
2. Plasa Closani 53.5 24.8 28.7
3. Plasa Motru 65 30.51 34.49
4. Plasa Ocolu 57.84 27.24 30.61

b) Pe grupe de vârsta:
Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 306.3 30-49 de ani 71.34
0- 9 ani 78.66 50-69 de ani 34.66
10-29 ani 114.1 70 de ani si peste 6.203
Vârsta nedeclarata 1.351
Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul M. dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:

Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute
Proportii la 1.000 locuitori
Nascuti vii Morti Excedent natural Nascuti vii Morti Excedent natural
1930- 1935
La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului M. a fost de 328.164 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 306.339 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 21.825 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 7,1%.

ÎNFATISARE SOCIALA
Regiune de trecere între tinutul muntos al Banatului, depresiunea subcarpatica a Jiului, câmpia Olteniei si Lunca Dunarii, judetul M. se deschide ca un evantai în jurul Severinului, pazind alternativ trecerea din Oltenia spre Banat, sau din Banat spre Jiu sau spre sesul Dunarii.
Partea din Miazanoapte a judetului cuprinde satele asezate în preajma drumului de sub munte. Sunt, în general, sate mici, stravechi, risipite pe plaiuri si prin coclauri, în care principalele îndeletnici ale oamenilor sunt paduraritul si cresterea caprelor. Putine industrii extractive : de cupru la Baia-de-Arama, de calcar la Gura-Vaii, sau de lignit. Viata acestor sate e legata de aceea a satelor asezate în Valea Cernei, peste munti, cu care îsi împarte stapânirea acestora.
Partea de Apus, fostul « judet al Motrului », e formata din satele însirate de-a lungul acestui râu si al afluentilor sai, precum si de-a lungul drumului care duce din Severin la Târgul Jiului, peste dealuri.
Sunt catune obsnuite, de râu, cu vechile asezari pe conul de dejectie al afluentilor apei principale, întinse apoi lant de-a lungul apei. Viata sociala are aici aceleasi caracteristici cu cea din Valea Jiului. Populatia îsi împarte îndeletnicirile între padurarit, cresterea animalelor si o agricultura insuficienta (mai ales porumb), împlinind lipsurile acestor îndeletniciri prin desvoltarea carausiei si a precupetiei cu pacura, sare, piue, etc., pe care le cara de la munte la ses, aducând în locul lor produse alimentare.

Partea de miazazi, fostul « judet de balta » e alcatuita din sate mai mari si mai rare, de câmpie, asezate pe terase sau în lunca, la încrucisarea drumurilor si locuite de o populatie care se ocupa în primul rând cu agricultura. Viata sociala are aici caracterul general al vietii din sesul Olteniei. Aceasta parte e o zona de contact permenent cu populatia de peste Dunare, în buna parte româneasca, pe valea Timocului.

Judet cu caracter compact românesc, pastrând în chip deosebit constiinta romanitatii sale, e alcatuit, mai ales în partea de miaza-noapte si rasarit, din puternice asezari mosnenesti, mândre de starea lor, asa-numitii « boieri de la Motru », întrerupte pe alocuri de sate de tigani, fosti robi mânastiresti. În câmpie, spre miazazi, se întâlnesc sate noi de colonisti. Saracia pamântului determina, mai ales în partea de Nord si de Est a judetului, un curent puternic de emigrare spre oras, spre Banat (bufanii) sau spre Hunedoara (golanii).
Judetul are un port caracteristic, propriu, cu influente banatene. Obiceiurile sunt bine pastrate, mai ales în partea muntoasa a judetului. Folclorul prezinta, amestecate, caracterele Banatului si ale Gorjului.
Severinul, oras curat românesc, fosta cetate baneasca, adaposteste azi, pe lânga o burghezie administrativa recenta, dar închegata si constienta de sine, si câteva industrii alimentare si de constructii, dintre care cea mai de seama e aceea a « Santierelor române de la Dunare », în care s-a construit în mare parte flotila serviciului românesc de navigatie fluviala. Clima blânda, amintirile romane, parcul trandafirilor, vecinatatea romanticei insule Ada- Kaleh, fac din acest oras un punct de plecare pentru vizitatorii Cazanelor si a Portilor de Fier.

ECONOMIA
Activitatea economica a judetului, determinata de caracterul complex al pamântului sau, se desfasoara în special în agricultura, viticultura, exploatarea padurilor, a carierelor de carbune si de arama.
Santierul de constructii navale din Turnu-Severin da orasului capitala un impuls industrial.
Agricultura. Judetul ocupa o suprafata de 532.000 ha. Suprafata arabila este de 229.464 ha, adica 43,13% din suprafata judetului si 0,78% din suprafata totala a tarii.
Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 21.886 ha, adica 9,54% , iar mica proprietate 207.578 ha, adica 90,46%.
Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 218.295 ha astfel repartizate:
Porumbul ocupa 107.042 ha, cu o productie de 1.058.757 chint. (prod. medie la ha 9,9 chint.).
Grâul ocupa 107.783 ha, cu o productie de 325.506 chint. (prod. medie la ha 3,2 chint.).
Secara ocupa 5.649 ha, cu o productie de 18.697 chint. (prod. medie la ha 3,3 chint.).
Ovazul ocupa 2.821 ha, cu o productie de 10.772 chint. (prod. medie la ha 3,8 chint.).
Orzul ocupa 992 ha, cu o productie de 4.876 chint. (prod. medie la ha 4,9 chint.).
Meiul ocupa 7 ha, maturile ocupa 1 ha.
Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 4.903 ha. Din aceasta suprafata lucerna ocupa 1.730 ha, cu o productie de 40.387 chint. fân (media la ha 23,3 chint.) si 50 chint. samânta. Alte fânete cultivate ocupa 2.256 ha, cu o productie de 27.974 chint. fân.

Plantele alimentare ocupa 3.148 ha. Din aceasta suprafata varza ocupa 653 ha, cu o productie de 58.912 chint. (media la ha 90,2 chint.). Mazarea ocupa 639 ha, cu o productie de 8.078 chint. (media la ha 12,6 chint.).
Fasolea printre porumb da o productie de 51. 827 chint. si dovlecii printre porumb dau o productie de 386.868 chint.

Plantele industriale ocupa 1.085 ha. Din aceasta suprafata cânepa ocupa 542 ha, cu o productie de 2.623 chint. fuior (media la ha 4,8 chint.), si 2.110 chint. samânta.
Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (532.000 ha) , ogoarele sterpe ocupa 2.843 ha.
Fânetele naturale ocupa 18.034 ha, cu o productie de 265.099 chint. (prod. medie la ha 14,7 chint.), în valoare de 3 mil. lei.
Pasunile ocupa 30.547 ha.
Padurile ocupa 77.277 ha.
Livezile de pruni ocupa 3.310 ha.
Alti pomi fructiferi ocupa 1.753 ha.
Vita de vie ocupa 7.093 ha cu o productie de 149.704 hl (prod medie la ha 22,6 hl).

Cresterea animalelor. În judetul M. se gaseau în anul 1935 : c ai 20.869 , boi 87.788, bivoli 56, oi 243.779, capre 21.153, porci 63.526, stupi sistematici 5.035, stupi primitivi 10.976.
La acest capitol judetul este caracterizat prin marele numar de capre, reprezentând un procent ridicat al acestor animale fata de celelalte judete. De asemenea trebuie subliniata marea dezvoltare a apiculturii din acest judet.

Industrie. 5 mori sistematice, peste 80 mori taranesti, 1 fabrica de spirt, 1 de bere, 1 de ulei vegetal, 1 de bomboane, 2 de rahat, 1 de gheata, 1 de palarii, 1 de tabacarie, 1 de mobile, 2 de teracota, 1 de cherestea, 1 de caramida, 4 de tigla, 1 de tutun si tigari, 1 santier de constructii navale, 1 atelier de reparatiuni de locomotive si vagoane si 1 atelier mecanic. Cariere: piatra calcara la Brezenita si Gura-Vaii si piatra de gresie la Gura-Vaii.

Comert. Comert de cereale, animale, lemnarie, cherestea, piei, lâna si vinuri. În Turnu-Severin se concentreaza productia agricola a judetului si cea forestiera a judetelor din Banat, pentru a lua calea Dunarii în sus si în jos. Populatia banateana desface pe piata Severinului brânzeturi si fructe, aprovizionându-se aici cu cereale, vite si legume.

Drumuri. Judetul M. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.668 km, 356 m împartita astfel :
Drumuri nationale 138 km, 205 m, din care 134 km 621 m (pietruiti) sunt întretinuti de Directia Generala a Drumurilor, iar 3 km 217m (pavati) si 1 km (pietruit) de comunele urbane.
Drumuri judetene 222 km 205 m , în întregime în administratia judetului, din care 220 km 409 m sunt pietruiti.
Drumuri comunale 1.307 km 313 m.

Lungimea podurilor este de 6.801,88 m repartizata astfel : poduri nationale 1.282,10 m, judetene 706,08 m si comunale 4.813,70 m.
Prin judet trec 2 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati:
• Craiova - T. Severin- Orsova
• Tg- Jiu – T. Severin

Navigatie fluviala. Curse regulate ale societatii N.F.R. pe liniile:
• T. Severin - Calafat – Corabia – Rusciuc – Giurgiu – Silistra – Cernavoda – Braila - Galati si înapoi.
• T. Severin – Ada- Kaleh – Bazias.
• T. Severin - Gârla- Mare.

Curse regulate ale societati austriece de navigatie (D.D.S.G.) pe linia Viena – Bratislava – Budapesta – Belgrad - Moldova-Veche – Orsova – Ada-Kaleh – Turnu –Severin – Vidin – Lom – Giurgiu – Rusciuc.
Curse regulate ale societatilor de navigatie jugoslava si cehoslovaca pe linia: Regensburg – Viena – Bratislava – Budapesta – Belgrad – Orsova – T. Severin – Giurgiu – Braila – Galati.
Curse regulate ale societatii ungare de navigatie pe linia: Viena – Bratislava – Budapesta – Moldova-Veche – Orsova – Ada-Kaleh – T. Severin – Lom – Giurgiu – Rusciuc.

Cale ferata. Judetul M. este strabatut de o retea totala de cale ferata principala simpla de 96 km
Itinerarii principale : Rapide : (Simplon) Bucuresti – Timisoara – Jimbolia. (Belgrad – Paris). Accelerate : Bucuresti - Timisoara
Statii importante : Turnu- Severin, Vârciorova.
Navigatie aeriana: Prin judet trece linia L.A.R.E.S. cu sosire si plecare pe aerodromul din T. Severin.

Statiuni climatice, balneare, turism.
Turnu- Severin este centrul turistic al judetului. De aici se poate merge cu trenul : la Vârciorova, la Orsova, la Baile Herculane si Mehadia, la Strehaia; cu automobilul la Baia-de-Arama, la mânastirea Tismana, la Tg. Jiu, etc. ; cu piciorul, la mânastirea Topolnita, asezata într-o pozitie admirabila, pe o vale cu acelasi nume. Tot din Turnu Severin cu vaporul pe Dunare ; în sus, prin Portile de Fier, la Vârciorova, Orsova si Bazias în Clisura Dunarii ; în jos la Calafat, Corabia ; cu barca la ostrovurile în care s-au gasit urme preistorice.
Alpinism în muntii Cernei ; din Vârciorova pe muntele Tarcu si din Baia de Arama pe muntele Godeanu.

CULTURA
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 248.235 locuitori, din care 48,2% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 70,0% barbati stiutori de carte si 29,3% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea:

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0
1. Extrascolara 1,8 0,4
2. Primara 70,5 93,2
3. Secundara 12,6 3,1
4. Profesionala 11,5 2,9
5. Universitara 2,1 0,3
6. Alte scoli superioare 1,5 0,1

Învatamânt. Populatia scolara a judetului M. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 74.401 locuitori (4.022 mediu urban si 70.369 mediu rural).
Scoli secundare. Liceu de baieti, Liceu comercial, Liceu de fete, Liceu industrial de fete, Scoala normala de fete, Gimnaziu comercial, Institut de fete particular, Scoala evanghelica ( toate la T. Severin) ; 5 gimnazii industriale la T. severin, Baia-de-Arama, Strehaia, Balacita si Vânjulet ; 2 scoli de menaj la T. Severin si Vânjulet ; 3 scoli profesionale la Baia-de Arama, Gemeni si Ada-Kaleh.

Scoli primare 354, din care 341 rurale si 13 urbane (352 scoli de Stat si 2 confesionale), cu un numar total de 47.297 elevi (2.745 mediu urban si 44.552 mediu rural) si cu 911 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Gradini de copii 6, din care 2 rurale si 4 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 547 copii (365 mediu urban si 182 mediu rural) si cu 10 conducatoare (situatia din 1934).

Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala « Principele Carol ».
Liga culturala activeaza în Turnu-Severin si Lupoaia.
Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul M. 46 camine culturale, 9 societati muzicale si 40 biblioteci, adica un total de 95 organizatii culturale, dintre care 22 au personalitate juridica.
Fundatia Bibicescu , cu numeroase filiale în tara.
În T. Severin se mai afla : Biblioteca « I.G. Bibicescu », Muzeul « Dr. C. Istrati », 2 societati culturale, 1 societate corala, 1 soc. preoteasca, Soc. « Casa Luminii », Teatrul comunal, 2 cinematografe, 3 societati sportive, 3 societati de vânatoare.

RELIGIE
Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 99,0% sunt ortodocsi.
Biserici si lacasuri de închinaciune. 277 biserici ortodoxe, 3 mânastiri ortodoxe la balotesti, Covrigi si Samarinesti, 1 biserica romano-catolica, 1 protestanta, 1 casa de rugaciuni adventista, 1 baptista si 2 sinagogi.

Institutii bisericesti. 2 protopopiate ortodoxe la T. Severin.
Judetul M. se afla în eparhia Episcopiei ortodoxe a Râmnicului-Noului-Severin (Mitropolia Ungro-Vlahiei).

ADMINISTRATIE
Organizare administrativa. Capitala judetului M. este municipiul Turnu Severin. Judetul are 3 orase ( Turnu-Severin, Baia-de-Arama si Strehaia ) si 428 sate, împartite astfel:
• Plasa Bâcles - 36 sate
• Plasa Brosteni - 68 sate
• Plasa Closani - 82 sate
• Plasa Cujmiru - 22 sate
• Plasa Devesel - 23 sate
• Plasa Motru - 87 sate
• Plasa Ocolul - 77 sate
• Plasa Vânju-Mare - 33 sate

Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Turnu- Severin cu 2 sectiuni, 14 magistrati, 1 prim-procuror si 2 procurori în circumscriptia Curtii de Apel din Craiova.
10 judecatorii la T. Severin, Baia-de-Arama, Strehaia, Bâcles, Brosteni, Cujmiru, Flamânda, Tâmna si Vânju-Mare, cu un total de 21 magistrati.

Organizare sanitara. 9 spitale de stat si 12 dispensare de stat.
Serviciul sanitar al judetului si Serviciul sanitar al orasului T. -Severin.
Asistenta si prevedere sociala.
Casa Asigurarilor Sociale din Craiova are 1 oficiu la Turnu –Severin si organizatii medicale la Turnu Severin, Strehaia, Ada-Kaleh si Gura-Vaii (total 8 medici).

În T. Severin se mai afla 6 soc. profesionale de ajutor, Soc. Mutilatilor de razboiu, Azilul de tuberculosi, Azilul de copii saraci « Misoiu », Soc. « Crucea Rosie », Oficiul I.O.V., 1 camin de ucenici.

PRINCIPALELE ASEZARI
•Turnu - Severin, capitala judetului - vezi Monografiile oraşelor reşedinţă.
Baia-de Arama, comuna urbana, vestita altadata prin minele sale de arama, situata în bazinul Motrului din regiunea muntoasa din nordul judetului, la 62 km de resedinta judetului, la 125 km de Craiova si 359 km de Bucuresti.
Are 1.443 locuitori.
Comert cu lemne de foc, cherestea, oi si lâna.
Banca « Târgu Jiu » (sucursala), 1 banca populara.
Gimnaziu industrial, Scoala profesionala, 2 scoli primare, 1 gradina de copii, 1 biblioteca.
2 biserici ortodoxe.
Strehaia. Comuna urbana asezata în rasaritul judetului pe drumul Craiovei, la 46 km de resedinta judetului, 65 km de Craiova si 289 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Bucuresti – Craiova – Timisoara.
Are 8.209 locuitori.
Gimnaziu industrial, 4 scoli primare, 1 gradina de copii.
Biblioteca populara.
3 biserici ortodoxe.
Ada- Kaleh. Sat turcesc, în insula cu acelasi nume din dreptul Vârciorovei. Insula Ada- Kaleh e vestita prin vegetatia ei mediteranee si prin arhaismul Turcilor car o locuiesc. Acestia se bucura de câteva privilegii, printre care cel mai important este vânzarea tutunului.

FOTOGRAFII
Nu există fotografii pe moment.
[ Informatiile si datele care constituie textul de prezentare a acestui judet sunt reproduse partial dupa Volumul II, Tara Româneasca, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Nationale, 1938, lucrare elaborata sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]
Absolut remarcabil!
Tuturor celor pasionati ... succes la lectura, documentare!
Admin

luni, 18 aprilie 2011

Razboi devastator in PDL. Scopul scuza mijloacele. Tara nu conteaza!

Preşedintele Traian Băsescu l-a atacat dur, duminică, pe secretarul general al PDL, Vasile Blaga, spunând că PDL "nu poate fi condus prin căprărie, n-are nevoie de un caporal, ci de un preşedinte".

În conferinţa de presă susţinută, duminică, în staţiunea Covasna, preşedintele Traian Băsescu a lansat un atac dur la adresa secretarului general al PDL, Vasile Blaga.
Întrebat dacă îşi menţine decizia de a-l suţine pe Emil Boc la şefia PDL, Traian Băsescu a spus: "Bineînţeles, nu mi-am schimbat opţiunea şi nu am motive să-mi schimb partenerul pe care îl am din 2004, Emil Boc".

Preşedintele şi-a exprimat apoi nemulţumirea că Vasile Blaga a făcut publică o întâlnire pe care a avut-o cu el şi cu Emil Boc, legat de creşterea de la 1.400 la 4.800 a numărului de delegaţi la congresul PDL.

"Din păcate, unul dintre candidaţi, Blaga, a ţinut să facă public că a avut o întâlnire cu preşedintele şi pe urmă încă una. Mi se pare că, fiind vorba de PDL, nivelul de exigenţă în relaţiile cu mine este puţin mai ridicat din punct de vedere comportamental, nu înţeleg ce avantaj a avut sau de ce consideră că dacă se află că a vorbit cu mine îi creează un avantaj. Nu mi-a plăcut deloc tipul acesta de speculaţie publică şi faptul că sunt folosit în campanie şi cu interpretări de schimbare de susţinere", a declarat preşedintele.
Traian Băsescu l-a acuzat apoi pe Blaga că "şi-a însuşit un atac provenit din televiziunile lui Vântu şi Voiculescu" atunci când a declarat că vrea să-i fie şefului statului "un partener vertical, nu slugă".

"PDL nu poate fi condus prin căprărie, n-are nevoie de un caporal, ci de un preşedinte", a adăugat Traian Băsescu.

În momentul în care un jurnalist i-a spus şefului statului că Vasile Blaga este cel care i-a condus campaniile electorale, Băsescu a spus că lui nu i-a condus nimeni niciodată campaniile electorale.

"Mie niciodată nu mi-a condus nimeni campaniile. Punct. Cine crede că mie mi-a condus vreo campanie, să demonstreze că poate câştiga cu alt candidat. Unii care pretind că m-au făcut pe mine să câştig n-au câştigat alegerile nici când au candidat ei. Hai s-o lăsăm pe asta cu miturile create pe bani, da?", a conchis Băsescu.
Stire: Mediafax.ro
Vicepreşedintele PDL Cezar Preda a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX
"orice caporal are în raniţă bastonul de mareşal",
 el răspunzându-i astfel preşedintelui Băsescu, care l-a criticat pe secretarul general al PDL, spunând că democrat-liberalii nu pot fi conduşi de către "un caporal".
"Astăzi este o mare sărbătoare la români, este ziua mea, este ziua soţiei domnului Blaga, este ziua multor prieteni din PDL şi a unor politicieni din România. Nu pot să adresez nimănui nicio vorbă, pentru că lumea trebuie să se bucure de ziua asta. Dacă n-ar fi fost Floriile, răspunsul era foarte simplu: orice caporal are în raniţă bastonul de mareşal ",
 a comentat vicepreşedintele PDL.
Preşedintele Traian Băsescu l-a atacat dur, duminică, pe secretarul general al PDL, Vasile Blaga, spunând că PDL
"nu poate fi condus prin căprărie, n-are nevoie de un caporal, ci de un preşedinte",
a transmis corespondentul MEDIAFAX.
Nu ma priveste lupta interna din PDL.
Am insa o intrebare: cum de s-a ajuns ca tara numita Romania,
sa fie condusa de "caprari"?
Iar daca acesta este ADEVARUL, si chiar sunt convins de spusele
Presedintelui Basescu, nimic nu ma mai mira!
Nici macar raspunsul nu-l mai doresc.
Intrebarea, a fost pur retorica.
Admin

miercuri, 13 aprilie 2011

News. Senat: 300 euro/zi de detenţie - despăgubire pentru condamnaţii regimului comunist şi descendenţi

Comisia juridică a Senatului a dat miercuri cu majoritate de voturi raport favorabil unei propuneri legislative a PNL prin care statul român despăgubeşte condamndaţii regimului comunist cu 300 euro/zi de detenţie.
Iniţiativa formulată de un grup de deputaţi PNL stabileşte că orice persoană care a suferit condamnări cu caracter poltic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic este îndreptăţită la compensaţii băneşti din partea statului român.
Statul este obligat să acorde persoanelor condamnate politic în regimul comunist sau, după caz, moştenitorilor (soţi sau descendenţi până la gradul al doilea inclusiv) compensaţii băneşti pentru prejudiciile morale, constând într-o sumă egală cu echivalentul a 300 de euro pentru fiecare zi de condamnare, respectiv echivalentul a 200 euro pentru fiecare zi de măsură administrativă.

Proiectul PNL stabileşte un plafon maxim al acestor compensaţii, care nu pot depăşi 400.000 euro.

Legea urmează să fie dezbătută şi votată de plenul Senatului, care este prima Cameră sesizată.
Stire: Mediafax.ro
Nu pun problema cui se acorda compensatiile banesti, care sunt criteriile si dovezile indubitabile ce ii indreptatesc sa primeasca despagubiri, nici cu privire la cuantum, daca e mult sau putin etc. etc. ...
Supun atentiei doar doua aspecte: primul - de unde cateva miliarde de euro?
Si al doilea, ce vina avem noi, cei de azi, care vom trebui sa suportam aceste poveri uriase??! Sa nu uitam, ca din 1990, se tot restituie intr-o forma sau alta averile, proprietatile, inclusiv pe cai ilicite, iar noi platim, platim ...
oalele sparte!
Admin
P.S.: Romani, treziti-va!
Puneti stavila, tembelismului politic!
Tineretul, copii multora, ne vor muri de foame!

luni, 11 aprilie 2011

News. Important. De la Admin catre voi, vizitatorii mei

In ultima perioada se intampla extrem de multe evenimente ciudate!
La nivel national, regional, planetar, sistem solar, dincolo de acesta ...
In toate planurile: fizice si existentiale! Sociale ori politice!
Ca persoana permanent racordata la "fluxurile de stiri",
cu o multime de prieteni virtuali, PROMIT sa va tin si pe voi
la curent cu cele mai importante, care ne pot marca viata!
Impreuna le vom analiza, dezbate, trage concluzii!
Nu va ramane decat sa-mi vizitati blogurile!
Nu aveti nimic de pierdut!
Mai mult, veti avea
ce trebuie: informatii de calitate,
informatii verificate pe variate canale,
surse si fluxuri de stiri interne si internationale!
Posibilitatea de a participa activ, neangradit, la discutii!
Admin
Comentariile, Propunerile, Opiniile dumneavoastra
vor fi intotdeauna binevenite, de prim ajutor!
Utile tuturor!
Admin
P.S.: Blogurile pe care le recomand, in functie de
tematica abordata :

 MEHEDINTI Blog online - Open Access publishing
 O noua atitudine
2012 Hronicul semnelor ...
Romania megalitica

Multumesc tuturor vizitatorilor!
Comentariile dumneavoastra ma vor onora si
obliga in egala masura, la o munca de calitate.
Admin

sâmbătă, 9 aprilie 2011

ANP in atentia Departamentului de Stat al SUA pe probleme de drepturile omului



Abuzurile în închisorile româneşti au continuat şi în 2010, agresiuni ale deţinuţi atât din partea angajaţilor cât şi a colegilor de detenţie fiind relatate de media şi de ONG-uri, notează Raportul Departamentului de Stat al SUA pe probleme de drepturile omului pentru 2010.

Primul lucru remarcat de experţii americani care au întocmit documentul este acela că deţinuţii încă au condiţii dure în închisori, iar acestea nu respectă standardele internaţionale.
"Cu toate că, potrivit cifrelor oficiale, în penitenciarele din România supra-aglomerarea nu a reprezentat o problemă serioasă, există închisori în care standardul de patru metri pătraţi de fiecare deţinut, impus de Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei, nu a fost respectat",
 se precizează în raportul dat publicităţii vineri seară, la Washington.

Totuşi, autorii documentului afirmă că, pe parcursul anului 2010, condiţiile din câteva închisori româneşti s-au îmbunătăţit.
"Media şi ONG-urile au raportat că abuzul deţinuţilor, atât din partea angajaţilor închisorilor cât şi din partea colegilor de detenţie, a continuat să fie o problemă, iar autorităţile din penitenciare au încercat să ascundă astfel de incidente",
 notează autorii documentului.

Aceştia amintesc despre cazul deţinutului Constantin Sandu, care a murit în 4 iunie la penitenciarul din Galaţi după ce a fost legat de gardieni.
Stire: Mediafax.ro

Departamentului de Stat al SUA vs Guvernul Boc. Nimic nou, le stim si noi

Legea română prevede pedepse pentru corupţia în sistemul public, însă Guvernul nu aplică eficient aceste legi, notează Raportul Departamentului de Stat al SUA pe probleme de drepturile omului pentru 2010, care se referă şi la cazurile de politicieni cu imunitate implicaţi în acte de corupţie.


Documentul Departamentului de Stat american vorbeşte despre cazul Voicu - Costiniu - Locic, remarcând că Senatul a aprobat cererea privind arestarea preventivă a lui Cătălin Voicu, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe cea referitoare la judecătorul Florin Costiniu de la instanţa supremă.


Raportul notează însă faptul că, în decembrie, Camera Deputaţilor a respins cererile DNA privind anchetarea fostului ministru Monica Iacob Ridzi, una dintre ele referitoare la o percheziţie electronică, iar cea de-a doua privind extinderea cercetărilor în respectivul dosar.

Un al doilea caz este cel al deputatului Dan Păsat, o cerere privind arestarea sa preventivă fiind respinsă de Camera Deputaţilor "spre sfârşitul anului".

"Răspunsul ineficient al autorităţilor la cazurile de corupţie a rămas un subiect intens criticat în public, în mediul politic şi în presă. ONG-urile şi presa au continuat să susţină că niciun caz de mare corupţie nu a fost soluţionat prin condamnări cu executare", se precizează în raportul citat.

Autorii documentului notează că, totuşi, numărul condamnărilor pentru corupţie a crescut "în mod semnificativ" de-a lungul anului, ei amintind de condamnarea unui senator, a cinci primari, a unui viceprimar, a unui procuror-şef şi a 22 de poliţişti, toate în 2010.

Documentul mai notează şi rezultatele obţinute în urma cooperării între DNA şi DGA, precum şi între celelalte unităţi antifraudă din diferite ministere, care a dus la condamnarea a doi ofiţeri cu grad superior din Ministerul Apărării Naţionale şi a altor trei persoane acuzate de abuz în serviciu, corupţie şi trafic de influenţă.

"Cele 30 de dosare ale DNA deschise în anii anteriori vizând foşti miniştri, secretari de stat şi parlamentari au progresat foarte încet", afirmă însă autorii raportului, care pun lipsa progreselor în soluţinarea acestora pe seama deciziilor legislative sau a excepţiilor de neconstituţionalitate.

Documentul vorbeşte şi despre corupţia din poliţie, care "contribuie la lipsa de respect a cetăţennilor pentru poliţie" şi, implicit, faţă de autoritatea poliţienească.

"Salariile mici şi absenţa primelor au dus la scăderi de personal şi la situaţia în care oficiali ai poliţiei sunt suspectaţi că iau mită", mai scriu autorii raportului.

În raport se face referire şi la Agenţia Naţională de Integritate, care, în 2010, a avut un hiatus de câteva luni din cauza unei decizii a Curţii Constituţionale. Legea ANI a fost până la urmă corectată, obligaţia depunerii declaraţiilor de avere rămânând în vigoare, însă procedura de confiscare a bunurilor nejustificate devenind şi mai anevoioasă.
Stire: Mediafax.ro

joi, 7 aprilie 2011

Ţara lu' Papură Vodă! Politia crede ca Dinel Staicu alias Nutu, ar fi parasit deja tara

Politistii au informatii ca Dinel Staicu ar fi parasit tara duminica, plecand in Ungaria iar de acolo mai departe cu avionul, a declarat seful Politiei Romane, chestorul Liviu Popa.


El a precizat, miercuri seara, la B1 TV, ca in prezent autoritatile verifica aceasta informatie.
"Este doar o informatie, in prezent o verificam", a afirmat Liviu Popa, precizand ca Dinel Staicu nu a apucat sa obtina si un pasaport pe noul nume, Dinel Nutu, ci doar o carte de identitate.

Afaceristul Dinel Staicu, condamnat la sapte ani de inchisoare pentru fraudarea Bancii Internationale a Religiilor (BIR), a fost dat in urmarire nationala dupa ce n-a putut fi gasit.

Potrivit oficialilor, imediat dupa primirea mandatului de executare a pedepsei, Dinel Staicu a fost cautat la domiciliul declarat din Sectorul 2 din Bucuresti, insa nu a fost gasit.

Oficiali ai Politiei Capitalei au declarat pentru Newsin ca au deschis procedura de urmarire nationala.
Dinel Staicu si-a schimbat in luna ianuarie numele cu cel al sotiei, figurand acum ca Dinel Nutu.

Decizia de schimbare a numelui din Staicu in Nutu apare in partea a treia a numarului 10 din 2011 al Monitorului Oficial al Romaniei, informeaza Mediafax.

Afaceristul a cerut ca numele lui sa fie schimbat din Staicu in Nutu, dupa numele sotiei, care se numeste Nutu Lenuta.

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au decis, luni, condamnarea la sapte ani de inchisoare a lui Dinel Staicu, sentinta data pentru acuzatiile de complicitate la abuz in serviciu, in dosarul privind falimentarea Bancii Internationale a Religiilor (BIR).
Sursa: Ziare.com
NO COMMENT
Nu mai am cuvinte!
Admin

Postări populare-Toate datele

Google+ Badge

Follow

Persoane interesate