tag:blogger.com,1999:blog-16645340370606420132024-03-14T06:34:27.355+02:00O noua atitudineAdmin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.comBlogger128125tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-3929330738451661202015-07-31T19:08:00.001+03:002015-07-31T19:08:33.708+03:00Blog Temporar... inchis!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2TCez04aNf2oULeGX2DGAWcPlRZpWhbopPHFLZ8CALcDXROyvgx5aumoRUxWfPjrileY7W544hGGZHyTGuZMD3jfD7FrbBhSln3kCSqqwZDM1m2rC_VC7BfYgnos4482WGL7y8l3YCp0/s1600/inchis+temporar.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2TCez04aNf2oULeGX2DGAWcPlRZpWhbopPHFLZ8CALcDXROyvgx5aumoRUxWfPjrileY7W544hGGZHyTGuZMD3jfD7FrbBhSln3kCSqqwZDM1m2rC_VC7BfYgnos4482WGL7y8l3YCp0/s400/inchis+temporar.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
Cu lumini si umbre... a fost frumos!<br />
Multumesc!Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-35172997212296516002015-06-08T11:37:00.000+03:002015-06-08T11:37:10.517+03:00Aderarea la euro. Zona euro nu e spital. Economia Romaniei risca sa se sufoce. Daniel Daianu (BNR): Evitam probleme mari, sa nu deranjam "Poarta", sa nu fim scosi la tabla. Interviu – de colectie. Politicieni, beliti ochii si luati aminte!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_sw1UOPFdMrnP_WuImVnvMS8cLnlItb7Ls21yftH7rqUZlhcqvzt4ilmEDe1eR18XWVxSM6PkC6WKm_GZ44JMYoy68F-ehyK0bzeF3MIhiLqhYPrlo7CVEVOFn4sNL4y4lDHR6jfOkg4/s1600/Daniel+Daianu%252CBNR.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="590" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_sw1UOPFdMrnP_WuImVnvMS8cLnlItb7Ls21yftH7rqUZlhcqvzt4ilmEDe1eR18XWVxSM6PkC6WKm_GZ44JMYoy68F-ehyK0bzeF3MIhiLqhYPrlo7CVEVOFn4sNL4y4lDHR6jfOkg4/s640/Daniel+Daianu%252CBNR.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;">
<b><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Aderarea la euro ar da o noua dimensiune integrarii Romaniei in Europa
democratica, <u>insa este riscant</u> ca o tara mult inferioara economic sa adere, mai
ales daca imperfectiunile de fond ale euroariei nu dispar, afirma profesorul
Daniel Daianu, membru in Consiliul de administratie al BNR.<br />
</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><br />
Intr-un interviu acordat <b>Ziare.com</b>, profesorul Daianu atrage atentia ca
<strong>economia Romaniei risca sa se sufoce </strong>daca intra nepregatita in zona euro:
"<b>Zona euro nu e spital</b>. Nu te primeste fiind bolnav sau in
convalescenta pentru a te intari. O lectie a functionarii zonei euro este
soarta tarilor ce au intrat nepregatite. De aceea, am mari rezerve fata de o
aderare in lipsa convergentei reale substantiale. Nu mai vorbesc ca a bate la
usa nu inseamna ca ti se deschide automat usa".<br />
<br />
Daniel Daianu explica si problemele functionarii zonei euro, care pot genera
efecte negative suplimentare asupra unei economii nepregatite: "Euro e o
moneda fara stat, desi cu o mare incarcatura politica. (...) Oficialii europeni
sunt constienti de vicii de fond ale euroariei. Fara reforma, euroaria va
continua sa fie macinata de tensiuni".<br />
<br />
<br />
<b><i>Este indreptatit acest nou proiect de tara al Romaniei - aderarea la zona
euro in 2019?</i></b><br />
<br />
Ar da o noua dimensiune integrarii in Europa democratica. Aderarea la ce ar
trebui sa fie nucleul dur al UE are sens in masura in care exprima si sprijina
dezvoltarea economica, modernizarea. De ce 2019? Romania va detine presedintia
UE si probabil intervine o simbolistica.<br />
<br />
Si ar mai fi un argument, care imi tot iese in cale. Ca in perioada de
tranzitie dupa 1989 si chiar mergand adanc in istorie, de la infiintarea
Romaniei ca stat, <b>am avut nevoie de imbold</b>, de sprijin, de ghidare, de
"foaie de parcurs". Ca aderarea ar fi o forma de a mobiliza resurse.
Altfel, zice acest argument, nu am fi capabili.<br />
<br />
<b><i>Si nu e un argument corect?</i></b><br />
<br />
Daca vom defini o foaie de parcurs cu seriozitate, ce nu va ramane litera
moarta, e posibil sa realizam lucruri bune. Si chiar daca trece 2019 fara sa
aderam, sa constatam, sa credem ca ne-a ajutat sa ne mobilizam. Insa acest
argument, intr-un anume sens, denota neputinta, oameni care nu au convingere. <b>Suna
a fatalitate</b>. Pare ca nu incercam sa construim destinul si cu propriile
maini, in mod inteligent. Eu vad lucrurile nuantat.<br />
<br />
Odata intrati in UE putem avea o voce, putem participa la constructia ei mai
departe. Ar trebui sa asumam obiective majore ce ne intereseaza direct, sa
gandim si realiza programe. Leitmotif-ul neputintei era si acum 20 de ani, si
acum 15, 10, 5 ani; nu ne depasim conditia.<br />
<br />
<b>Zona euro nu e spital</b>. Nu te primeste fiind bolnav sau in convalescenta
pentru a te intari. O lectie a functionarii zonei euro este soarta tarilor ce
au intrat nepregatite. De aceea, am mari rezerve fata de o aderare in lipsa
convergentei reale substantiale. Nu mai vorbesc ca a bate la usa nu inseamna ca
ti se deschide automat usa.<br />
<br />
<b><i>Vorbeati de o foaie de parcurs. Care sunt conditii pentru aderare?</i></b><br />
<br />
Doua sunt, dupa mine, preconditii esentiale ale aderarii la euroarie. Una, ca <b>economia
sa fie pregatita</b> pentru a rezista la socuri si nu se sufoca. Fiindca dispar
instrumente de baza: politica monetara autonoma (emisiune de moneda proprie),
cursul de schimb.<br />
<br />
Politica macroecomica se va baza numai pe instrumentul fiscal/bugetar si pe
mijloace de genul celor practicate acum in zona euro, ca taieri de venituri,
ceea ce poti sa faci o data, de doua ori, dar recurent e foarte dificil si
periculos social, economic si politic. Te poti trezi cu tot felul de noxe.<br />
<br />
A doua preconditie esentiala, din pacate nediscutata la noi, este ca euroaria
sa functioneze bine, nu ca in prezent. Ea a pornit cu un design inadecvat, cu
aranjamente de politici necorespunzatoare. Cu un singur picior - politica
monetara comuna, pentru ca politic nu s-a acceptat integrarea fiscala.<br />
<br />
<b>Euro e o moneda fara stat</b>, desi cu o mare incarcatura politica. Textul
recent aparut in media internationala si semnat de ministrii Economiei din Franta
si Germania privind un buget comun si mecanisme de solidaritate este elocvent.
Oficialii europeni sunt constienti de vicii de fond ale euroariei. Fara
reforma, euroaria va continua sa fie macinata de tensiuni.<br />
<br />
Nu caut impedimente cu lupa. Pledez pentru o analiza serioasa, intrucat exista
un deficit suparator din acest punct de vedere. La noi, discutia despre
functionarea zonei euro are un profil foarte scazut. De felul nostru, evitam
probleme mari, sa nu deranjam "Poarta", pe unii si pe altii. Nu
putini opereaza cu o metafizica a Uniunii. Nu e in regula. Insa, cand te simti
cu musca pe caciula, slab, cu bube, <b>stai in banca ta si speri sa nu fii scos
la tabla</b>. Dar tot suntem. Dovada - nu suntem in spatiul Schengen, ni se
aplica MCV.<br />
<br />
Intr-un scenariu super-optimist defectele euroariei se vor fi rezolvat pana in
2019. Iar noi ar trebui sa fim pregatiti. Pe de alta parte, voluntarismul de
tipul "cincinalului in patru ani si jumatate" e o aiureala. Trebuie
chibzuinta, sa intelegi despre ce este vorba. Este riscant ca o tara mult
inferioara economic sa adere, mai ales daca imperfectiuni de fond ale euroariei
nu dispar. In euroarie, dezechilibre sunt generate nu numai de
iresponsabilitate in politici economice, ci si de gap-uri de dezvoltare.<br />
<br />
PIB-ul/loc mediu la noi este cca 50% din media din UE la paritatea puterii de
cumparare. In euroarie este nevoie de scheme de asigurare colectiva impotriva
riscurilor (ex: contra somajului rezultat din conditii economice diferite), de
impartirea poverii ajustarilor. Iar Uniunea Bancara nu rezolva chestiunea
fiscala din euroarie.<br />
<br />
<b><i>Ce ar trebui sa arate foaia de parcurs?</i></b><br />
<br />
Exista dezbaterea convergenta nominala vs convergenta reala. Convergenta
nominala, prevazuta de Tratatul de la Maastricht, inseamna inflatie scazuta,
datorie publica relativ mica, deficit bugetar scazut, stabilitatea cursului si
rate ale dobanzilor care sa indice lipsa de stres in sistem.<br />
<br />
Unii observa tabloul macroeconomic bun de acum, ca Romania indeplineste
criteriile nominale si ca Guvernul si BNR ar trebui sa incerce aderarea la
euroarie. Este evocata eliminarea riscului valutar ca beneficiu. Aceasta
viziune este simplista.<br />
<br />
Este nevoie de convergenta reala, care sa creasca robustetea, rezilienta. Unii
o reduc sintetic la venitul pe locuitor. Discutia este insa mai ampla. O
economie nu isi valideaza competitivitatea si performanta printr-o fotografie. <b>Este
nevoie de o perioada mai lunga de testare</b>, performanta nu se rezuma doar la
controlul unor deficite macro cativa ani.<br />
<br />
Trebuie sa vezi cum functioneaza economia in ansamblu, daca sectorul privat
poate genera produse si servicii competitive prin forta launtrica (nu prin
scaderi de salarii), daca economia autohtona tine pasul cu celelalte economii
ca valoare adaugata, de care depind veniturile oamenilor. Sistemul educational,
capitalul uman conteaza.<br />
<br />
<b><i>In euroarie economia Romaniei se va intalni cu economii foarte
performante, ca a Germaniei. Cum poate face fata?</i></b><br />
<br />
<b>Romania are nevoie de infrastructura hard si soft</b>. Cea hard priveste
componentele traditionale de infrastructura, de transport, rutiera, feroviara,
portuara, amenajarea teritoriala. La noi aceasta din urma este foarte precara.
Daca vin ploile, o iau casele la vale. Si din cauza deforestarilor necugetate.<br />
<br />
Infrastructura soft priveste institutii, educatia si pregatirea profesionala.
Cum construiesti politica publica, programe, cum le urmaresti, cum le
realizezi. Priveste functionarea companiilor de stat, a sectorului public in
general. Nu trebuie sa vina in permanenta o troica sa iti spuna ce ai de facut.
Poti sa gandesti cu capul tau?<br />
<br />
Tabloul macroeconomic ar indreptati aderarea, dar daca sapi mai adanc vezi ca
suntem departe de ce inseamna competitivitate, soliditate ca economie si
societate. Te uiti la slabiciunea institutiilor. Avem institutii sui generis,
precum DNA, ANI, pe care nu le gasim acolo unde institutiile isi fac treaba.<br />
<br />
<b><i>Convergenta reala presupune investitii?</i></b><br />
<br />
Da si nu numai din fonduri europene, ci, in principal, din resurse proprii. Nu
reusim sa folosim bani publici pentru investitii cum se cuvine. Eficienta este
foarte slaba. Se deturneaza multe resurse. Stabilim prioritati greu. Si Romania
nu are o economie "de buzunar". Tarile baltice nu pot fi un reper.
Avem o economie complicata, mozaicata; pentru noi repere sunt Polonia, Cehia,
Ungaria.<br />
<br />
Mai este ceva important. Cum arata si experienta zonei euro, tarile mai putin
dezvoltate sunt net primitoare de capital. Vine capital nu numai prin
investitii directe, ci si prin indatorare, capital care nu in mod obligatoriu
se duce in afaceri bune, profitabile pentru economie.<br />
<br />
In timp, indatorarea si orientarea rea a resurselor importate duc la
dezechilibre. Iar ele sunt favorizate intr-o euroarie puternic integrata
financiar. Firmele se indatoreaza in strainatate. Aceasta s-a vazut si in
Irlanda, in Spania, in Portugalia. Grecia, cu un stat clientelizat, s-a
indatorat enorm.<br />
<br />
Cu cat o tara e mai putin dezvoltata, cum e cazul Romaniei, cu atat e mai
probabila intrare de capital masiva, inclusiv prin indatorare, care poate
conduce la dezechilibre mari. S-a intamplat si intre 2005-2008. Important este
ca euroaria sa posede mecanisme de preventie a exceselor si de corectie, care
nu conduc la cercuri vicioase.<br />
<br />
Austeritatea ajuta uneori, dar poate avea efecte indezirabile. Si distributia
costurilor ajustarilor trebuie sa fie echitabila. Este nevoie de creditare
pentru dezvoltare. Dar e ca la <b>o masina care daca ia o curba foarte repede
se rastoarna</b>. Conteaza viteza creditului si, mai ales, unde se duce, ce se
finanteaza cu el. Fara investitii semnificative in domenii cheie decalaje
economice vor persista.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;">
<o:p> Sursa;</o:p></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;">
<a href="http://www.ziare.com/bani/euro/daniel-daianu-bnr-evitam-probleme-mari-sa-nu-deranjam-poarta-sa-nu-fim-scosi-la-tabla-interviu-1367104"><span style="mso-ansi-font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="color: blue;">http://www.ziare.com/bani/euro/daniel-daianu-bnr-evitam-probleme-mari-sa-nu-deranjam-poarta-sa-nu-fim-scosi-la-tabla-interviu-1367104</span></span></a></div>
-------------------------------------------------<br />
------------------------------------------------------------------------------------<br />
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-19989941696457695292015-01-22T16:15:00.002+02:002015-01-22T16:15:14.902+02:00COMERCIANŢII... DE BOLI FABRICATE. Ştiinţa manipulării consumatorilor... sanatosi! Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ţintesc din ce în ce mai agresiv spre oamenii sănătoşi.<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-Fv600E53O1U/VMEDoaXkl_I/AAAAAAAAzRA/d2Duk-6E8U8/s1600/generic-drugs.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-Fv600E53O1U/VMEDoaXkl_I/AAAAAAAAzRA/d2Duk-6E8U8/s1600/generic-drugs.jpg" height="212" width="400" /></a></div>
<span><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span><b></b></span></span></span><br />
<span><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><strong>COMERCIANŢII DE BOLI FABRICATE.</strong> </span></span></span></span><br />
<span><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span><span><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><strong>Buy-ologia</strong> – <strong>Ştiinţa manipulării consumatorilor</strong></span></span></span></span></span></span><br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Cu 30 de ani în urmă, aflat în pragul pensionării, <strong>Henry Gadsden,</strong> managerul <strong>colosului farmaceutic Merck,</strong> se confesa revistei <i>Fortune</i>, arătându-şi dezamăgirea că uriaşul potenţial de producţie al firmei sale este destinat exclusiv bolnavilor. El visase ca <strong>Merck </strong>să devină un fel de<strong> Wrigley</strong> şi, după modelul marelui producător de gumă de mestecat, <u>să vândă la toată lumea, inclusiv oamenilor sănătoşi.</u> </span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><i><span style="font-style: normal;">Trei decenii mai târziu, <u>visul răposatului Gadsden a devenit realitate</u></span><u>.</u></i> <strong>Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ţintesc din ce în ce mai agresiv spre oamenii sănătoşi. </strong>Suişurile şi coborâşurile vieţii <strong>devin tulburări mentale;</strong> slăbiciuni sau stări mai proaste sunt <strong>transformate în afecţiuni înfricoşătoare</strong> şi din ce în ce mai mulţi <strong>oameni normali ajung bolnavi peste noapte.</strong></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-bFsF99GjvaI/VMEDuqAC5TI/AAAAAAAAzRI/TvBabPPJ2nc/s1600/COMERCIAN%C5%A2II%2BDE%2BBOLI%2BFABRICATE.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-bFsF99GjvaI/VMEDuqAC5TI/AAAAAAAAzRI/TvBabPPJ2nc/s1600/COMERCIAN%C5%A2II%2BDE%2BBOLI%2BFABRICATE.jpg" /></a></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">În cartea sa <strong>„Vânzarea bolii. Cum ne transformă companiile farmaceutice pe toți în pacienți”</strong> (<i>Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients</i>, 2005), Alain Cassels, cercetător în politica medicamentelor la Universitatea Victoria din Canada, şi Ray Moynihan, jurnalist specializat în sănătate, <strong>fac o radiografie necruţătoare a strategiilor de marketing cinice, atunci când nu sunt pur şi simplu criminale, ale producătorilor de medicamente. </strong>Cei doi dezvăluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutică mondială, cu <strong>o cifră de vânzări de cca 500 miliarde dolari anual,</strong> exploatează perfid temerile cele mai profunde ale omului: şubrezire fizică, boală, moarte. </span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Campaniile publicitare îi transformă pe cei grijulii cu sănătatea lor în panicaţi. Probleme minore sunt descrise ca tulburări extrem de grave, care necesită îngrijiri grabnice. Astfel, timiditatea se transformă în „anxietate socială”, iar tensiunea de dinaintea ciclului menstrual devine „tulburare disforică premenstruală”. Epicentrul acestui tip de comerţ este SUA. Americanii reprezintă 5% din populaţia lumii, dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populaţiei cu sănătatea s-au dublat în ultimii 6 ani, deoarece preţurile la medicamente cresc dramatic, dar și pentru că doctorii prescriu din ce în ce mai mult.<b> </b></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing. Într-un articol intitulat uluitor „Arta de a cataloga starea de sănătate”, apărut în <i>Medical Marketing & Media</i>, Londra, 2003, Parry explică metodele prin care firmele sale <strong>favorizează crearea tulburărilor medicale:</strong></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">- reevaluarea stării de sănătate;</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">- redefinirea unor boli cunoscute de mult şi rebotezarea lor;</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">- crearea unor disfuncţii din nimic (preferatele lui Parry sunt disfuncţia erectilă, deficitul de atenţie la adulţi şi sindromul disforic premenstrual).</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Cu o sinceritate dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care companiile farmaceutice definesc condiţiile pentru crearea pieţei pentru produse precum Viagra sau Prozac. Sub patronajul firmelor de marketing, experţi medicali şi guru precum Parry se aşează la aceeaşi masă pentru a descoperi „idei noi despre boli şi stări de sănătate”. Totul e ca acestea să li se prezinte potenţialilor clienţi într-o manieră nouă, inedită. </span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Un raport al <i>Business Insights</i> destinat conducătorilor de multinaţionale din sectorul farmaceutic este şi mai clar: Capacitatea de „a crea pieţe pentru boli noi” se traduce în cifre de vânzare de miliarde de dolari. Una dintre strategiile cele mai performante, potrivit raportului, este aceea de a schimba modul în care oamenii privesc afecţiunile banale. Ei trebuie convinşi că probleme acceptate până acum ca „un uşor disconfort” necesită intervenţia medicului. Acelaşi raport are şi o concluzie optimistă pentru viitorul industriei farmaceutice: „Anii ce vor veni vor fi martorii creării de boli năşite de firme”.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Evident că e greu să trasezi o linie între omul sănătos şi omul bolnav. Dar la fel de evident este că, cu cât se extinde aria de definire a unei patologii, cu atât ea va atinge mai mulţi bolnavi potenţiali și vor creşte vânzările de medicamente. Deseori, spun Cassels şi Moynihan, experţii medicali care redactează protocoalele de tratament sunt în acelaşi timp plătiţi de industria farmaceutică. Iar industria prosperă dacă protocoalele le favorizează vânzările. Potrivit acestor experţi, 90% dintre americani suferă de hipertensiune arterială; aproape jumătate dintre americance suferă de disfuncţia botezată FSD (disfuncţie sexuală feminină); iar 40 de milioane de americani ar trebui urmăriţi atent din cauza nivelului ridicat al colesterolului. Bineînţeles, toate aceste boli sunt vindecabile doar cu medicamente, metodele de prevenţie fiind trecute în plan secundar.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><b>Racolarea medicilor agenţi publicitari</b></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Medicul generalist Des Spencer povesteşte în <i>British Medical Journal</i> din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la o specializare care ar fi trebuit să facă din el un expert într-o boală născocită de imaginaţia industriei. Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care se scria: „Căutăm lideri de opinie a căror muncă va trebui să influenţeze gestionarea şi terapia viitoare a disfuncţiei sexuale feminine prin dorință hipoactivă”. Firmele care au o boală de inventat pentru a crea o piaţă pentru un anumit medicament racolează medici pe care îi folosesc într-o schemă de marketing cu scopuri prestabilite, în care slujitorii lui Hipocrate n-au niciun fel de libertate de mişcare. Totul, evident, în schimbul unor avantaje financiare, dar şi al prestigiului și notorietăţii pe care o asemenea campanie o aduce. </span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">„Dar partea cea mai neplăcută în această poveste, continuă Spencer, este lipsa oricărei legitimităţi medicale a disfuncţiei sexuale feminine prin dorinţă hipoactivă. Industria trebuie să transforme această disfuncţie bănuită în boală gravă. Iar pentru asta, e important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităţilor, dar mai ales sacrosancţi experţi medicali care legitimează totul. ‘Experţii’ estimează că 40% dintre femei suferă de această boală. De fapt, este vorba doar de o manipulare cinică. Urmările pe care le produce acest tip de activitate farmaceutică vă otrăvesc viaţa prin mesajul pe care-l vehiculează. O slăbiciune a dv. este automat simptom de boală”, conchide Spencer.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><b>Epidemia de marketing</b></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">În bestseller-ul <i>Die Krankheitserfinder</i> (Inventatorii de boli), Jorg Blech, biochimist german stabilit în America şi corespondent pentru <i>Der Spiegel</i>, <i>New Scientist</i> şi <i>The Guardian</i>, explică în ce mod industria farmaceutică în colaborare cu experţii de marketing a impus scăderea arbitrară a nivelului normal al colesterolului, pentru ca indivizi perfect sănătoşi să devină peste noapte bolnavi; explică cum, de vreo două decenii, femeile aflate la menopauză sunt terorizate cu spectrul osteoporozei pentru a favoriza vânzările la medicamentele care ar preveni fracturile; explică tehnicile de manipulare a opiniei publice pentru a crea o piaţă a pilulelor care tratează impotenţa.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Între 1984 şi 1987, DSM (<i>Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder – </i>Manualul bolilor mentale), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus în ediția a 4-a 77 de noi boli mentale, scrie Jean-Claude St-Onge în cartea „Reversul pilulei”, publicată la Montreal în 2004. Pentru a introduce aceste boli, a trebuit schimbată definiţia bolnavului. Oricine simte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav. Şi, bineînţeles, comentează ironic St-Onge, pentru fiecare boală există un medicament. <strong><u>Iată câteva exemple de boli noi:</u></strong></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">- timiditatea este reciclată sub numele de „anxietate socială”;</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">- regurgitarea naturală la bebeluşi devine „reflux esofagian patologic”;</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">- îmbătrânirea firească se transformă în „insuficienţă circulatorie cerebrală”;</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">- până şi stresul de la loterie este definit ca „traumatismul biletului necâştigător”.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">În aprilie 2004, o anchetă bine documentată şi aprofundată realizată de Lisa Cosgrove, cercetător la Universitatea din Massachusetts, Boston, şi publicată în prestigioasa revistă <i>Psychotherapy and Psychosomatics</i>, a demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost plătiţi de firmele care fabrică exact medicamentele care tratează aşa-zisele boli noi introduse în manual.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><b>Impresia de depresie</b></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Numărul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de şapte ori din 1970 până în 1996, relevă profesorul canadian Jean-Claude St-Onge. În Statele Unite, numărul de consultaţii în urma cărora s-au prescris antidepresive s-a dublat între 1980 şi 1989. O tendinţă similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor care iau antidepresive este triplu faţă de cel al bărbaţilor, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate. Cu toate că antidepresivele nu sunt indicate în tratamentul depresiilor uşoare la adulţi, ele sunt prescrise masiv. Două sunt motivele pentru care medicii o fac totuşi:</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><b>1.</b> În 1990, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a pus la punct un program de formare rapidă, cu durata de o jumătate de zi, care să permită medicilor să pună rapid un diagnostic, pornind de la ghidurile clinice. Permisiunea acordată astfel medicilor generalişti de a trata depresia a dus la multiplicarea de câteva ori a vânzărilor de antidepresive.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><b>2.</b> Societăţile farmaceutice au culpabilizat medicii, acuzându-i în mod repetat că rata crescândă a sinuciderilor este vina lor, pentru că nu prescriu suficiente antidepresive. Lobiştii au lansat chiar ideea că 60-70% dintre sinucideri sunt cauzate de depresii netratate. Potrivit lui St-Onge, mai ales femeile sunt vizate de eforturile de medicalizare a vieţii. Altădată, ele mergeau la medic când erau gravide, acum îl consultă în chestiuni de contracepţie şi menopauză. De altfel, se vorbeşte deja şi de „perimenopauză” (perioada de dinainte de instalarea menopauzei şi până la instalarea ei propriu-zisă), o nouă afecţiune ce se încearcă a fi popularizată. Ca urmare, femeile devin consumatoare de pastile pe perioade mari de timp.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><b>Cherchez la femme malade! </b><b><span lang="FR">[</span>Căutați femeia bolnavă!</b><b><span lang="FR">]</span></b><span lang="FR"></span></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Hormonoterapia substitutivă este un pas uriaş în medicalizarea vieţii femeii. Cu toate că 75% dintre femei nu manifestă niciun simptom deranjant când ajung la menopauză, producătorii farmaceutici şi experţii lor de marketing apelează la frica lor de îmbătrânire pentru a-şi vinde produsele. Şi asta, în ciuda deselor efecte secundare ale tratamentului: dureri de cap, greţuri, infecţii genito-urinare, varice, sensibilitate mamară etc. Cu atât mai mult, cu cât comunitatea medicală nu a ajuns la un consens privind eficienţa hormonoterapiei substitutive, mulţi avertizând asupra utilizării iresponsabile a tratamentului.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Osteoporoza, procesul normal de scădere a densităţii osoase odată cu vârsta, face şi ea din femeia de vârsta a doua o ţintă de marketing. Dar probabil cel mai josnic tertip al firmelor farmaceutice este deja pomenita disfuncţie sexuală la femei (DSF). Peste 40% dintre femeile între 18 şi 59 de ani ar suferi de ea. De unde această cifră? St-Onge ne lămureşte: un studiu făcut în SUA cerea unui număr de 1.500 de femei să răspundă cu da sau nu la 7 întrebări. Dacă răspundeau cu da fie şi numai la una din întrebări, erau catalogate ca suferind de DSF. Printre ele, se numărau cele care declarau că timp de mai mult de două luni în ultimul an nu au simţit dorinţă sexuală, au simţit anxietate faţă de propria performanţă sexuală sau au avut probleme de lubrifiere. (<i>Journal of the American Medical Association</i>, 1991).</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><b>Farmacoterapia fricii</b></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Cea mai eficientă strategie de marketing pentru „vânzarea bolilor” este frica. Pentru a vinde femeilor la menopauză hormonul de substituţie s-a mizat pe frica de criza cardiacă. Pentru a vinde părinţilor ideea că cea mai mică depresie necesită un tratament greu şi îndelungat, s-a mizat pe teama de sinucidere a tinerilor. Pentru a vinde medicamente anticolesterol, s-a mizat pe teama morţii premature. Şi asta în pofida faptului că medicamentele promovate furibund produc efecte inverse celor scontate. În noul limbaj de marketing se vorbește deja de „farmacoterapia fricii”.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Medicul Martin Winkler constată în postfața lucrării „Inventatorii de boli” de Jorg Blech: „Dacă altădată puteam spera să găsim un tratament pentru fiecare boală, astăzi negustorii de sănătate par să vrea a găsi o boală pentru fiecare medicament fabricat. Manipulând membrii influenţi ai comunităţii medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au modificat încet, încet limitele anumitor valori biologice (colesterol, tensiune arterială etc.) pentru a crește astfel numărul pacienţilor susceptibili a fi trataţi. Căci a-i face pe nişte oameni perfect sănătoşi să creadă că trebuie să se îngrijească pe viaţă reprezintă pentru fabricanţi o veritabilă rentă viageră”.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><b>Sursa</b>: <a href="http://www.ziuaveche.ro/actualitate-interna/social/buyology-%E2%80%93-stiinta-manipularii-consumatorilor-comerciantii-de-boli-inventate-12396.html"><span style="color: #cc0000;">http://www.ziuaveche.ro/actualitate-interna/social/buyology-%E2%80%93-stiinta-manipularii-consumatorilor-comerciantii-de-boli-inventate-12396.html</span></a></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">-----------------------------------------------------------------------</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">------------------------------------------------------------------------------------------------</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------</span></span></div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-10294362185484783922014-10-07T14:36:00.002+03:002014-10-07T14:38:01.118+03:00Constituţia României, republicată (2003). TOP DOCUMENTE ESENTIALE. <div id="page_content">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyeaUb9HixnGQ3bGSbvPGuVxF9u_R07uc0G3oY5j66DhRelFpCQ4Jwy0kDtaU-8hNCpJMCsPCBp8I3TRrOxrUyh9UG0p_lyGDfx9T9rJdE3V2rfCMrDYi7OClAefXgO0DLWyrDPRZ2OTg/s1600/CONSTITU%C5%A2IA+ROM%C3%82NIEI.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyeaUb9HixnGQ3bGSbvPGuVxF9u_R07uc0G3oY5j66DhRelFpCQ4Jwy0kDtaU-8hNCpJMCsPCBp8I3TRrOxrUyh9UG0p_lyGDfx9T9rJdE3V2rfCMrDYi7OClAefXgO0DLWyrDPRZ2OTg/s1600/CONSTITU%C5%A2IA+ROM%C3%82NIEI.jpg" /></a></div>
<h1 class="pagetitle">
<span style="font-size: large;"></span> </h1>
<h1 class="pagetitle">
<span style="font-size: large;">CONSTITUŢIA ROMÂNIEI<sup>*</sup></span></h1>
<div align="left">
<small>*) Modificată şi completată prin Legea de revizuire a
Constituţiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003; republicată, cu reactualizarea
denumirilor şi dându-se textelor o nouă numerotare, în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.<br />Legea de revizuire a
Constituţiei României nr. 429/2003 a fost aprobată prin referendumul naţional
din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de <strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><u>29 octombrie 2003,</u></span></strong>
data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29
octombrie 2003, a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003
pentru confirmarea rezultatului referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003
privind Legea de revizuire a Constituţiei României.<br /><strong>Constituţia României, în
forma iniţială,</strong> a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
233 din 21 noiembrie 1991 şi a intrat in vigoare în urma aprobării ei prin
referendumul naţional din <strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><u>8 decembrie 1991.</u></span></strong></small></div>
<br />
<span style="font-size: large;"><strong>TITLUL I</strong></span><br />
<h1 class="title">
<span style="font-size: large;">Principii generale</span></h1>
<h2>
Statul român</h2>
<h2>
Articolul 1</h2>
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi
indivizibil.<br />
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.<br />
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea
omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a
personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori
supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor
Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.<br />
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului
puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei
constituţionale.<br />
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor
este obligatorie.<br />
<h2>
Suveranitatea</h2>
<h2>
Articolul 2</h2>
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin
organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi
corecte, precum şi prin referendum.<br />
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume
propriu.<br />
<h2>
Teritoriul</h2>
<h2>
Articolul 3</h2>
(1) Teritoriul României este inalienabil.<br />
(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea
principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului
internaţional.<br />
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi
judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.<br />
(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate
populaţii străine.<br />
<h2>
Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni</h2>
<h2>
Articolul 4</h2>
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea
cetăţenilor săi.<br />
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi,
fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de
religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine
socială.<br />
<h2>
Cetăţenia</h2>
<h2>
Articolul 5</h2>
(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile
prevăzute de legea organică.<br />
(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin
naştere.<br />
<h2>
Dreptul la identitate</h2>
<h2>
Articolul 6</h2>
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor
naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor
etnice, culturale, lingvistice şi religioase.<br />
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi
exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să
fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu
ceilalţi cetăţeni români.<br />
<h2>
Românii din străinătate</h2>
<h2>
Articolul 7</h2>
Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării
şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor
etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei
statului ai cărui cetăţeni sunt.<br />
<h2>
Pluralismul şi partidele politice</h2>
<h2>
Articolul 8</h2>
(1) Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a
democraţiei constituţionale.<br />
(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în
condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice
a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială,
ordinea de drept şi principiile democraţiei.<br />
<h2>
Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale</h2>
<h2>
Articolul 9</h2>
Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi
desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele
contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale,
economice şi sociale ale membrilor lor.<br />
<h2>
Relaţii internaţionale</h2>
<h2>
Articolul 10</h2>
România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest
cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe celelalte
norme general admise ale dreptului internaţional.<br />
<h2>
Dreptul internaţional şi dreptul intern</h2>
<h2>
Articolul 11</h2>
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă
obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.<br />
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul
intern.<br />
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte
cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai
după revizuirea Constituţiei.<br />
<h2>
Simboluri naţionale</h2>
<h2>
Articolul 12</h2>
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în
ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.<br />
(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.<br />
(3) Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române".<br />
(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.<br />
<h2>
Limba oficială</h2>
<h2>
Articolul 13</h2>
În România, limba oficială este limba română.<br />
<h2>
Capitala</h2>
<h2>
Articolul 14</h2>
Capitala României este municipiul Bucureşti.<br />
<h1 class="title">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t2"></a>TITLUL II</h1>
<h1 class="title">
Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale</h1>
<h2 class="chapter">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t2c1"></a>CAPITOLUL I</h2>
<h2 class="chapter">
Dispoziţii comune</h2>
<h2>
Universalitatea</h2>
<h2>
Articolul 15</h2>
(1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin
Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.<br />
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau
contravenţionale mai favorabile.<br />
<h2>
Egalitatea în drepturi</h2>
<h2>
Articolul 16</h2>
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără
privilegii şi fără discriminări.<br />
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.<br />
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în
condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.
Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru
ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.<br />
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii
care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi
în autorităţile administraţiei publice locale.<br />
<h2>
Cetăţenii români în străinătate</h2>
<h2>
Articolul 17</h2>
Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi
trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt
compatibile cu absenţa lor din ţară.<br />
<h2>
Cetăţenii străini şi apatrizii</h2>
<h2>
Articolul 18</h2>
(1) Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de
protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de
alte legi.<br />
(2) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu
respectarea tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este
parte.<br />
<h2>
Extrădarea şi expulzarea</h2>
<h2>
Articolul 19</h2>
(1) Cetăţeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România.<br />
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetăţenii români pot fi
extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în
condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate.<br />
(3) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei
convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate.<br />
(4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de justiţie.<br />
<h2>
Tratatele internaţionale privind drepturile omului</h2>
<h2>
Articolul 20</h2>
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile
cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care
România este parte.<br />
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile
interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în
care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.<br />
<h2>
Accesul liber la justiţie</h2>
<h2>
Articolul 21</h2>
(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a
libertăţilor şi a intereselor sale legitime.<br />
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.<br />
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor
într-un termen rezonabil.<br />
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.<br />
<h2 class="chapter">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t2c2"></a>CAPITOLUL II</h2>
<h2 class="chapter">
Drepturile şi libertăţile fundamentale</h2>
<h2>
Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică</h2>
<h2>
Articolul 22</h2>
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale
persoanei sunt garantate.<br />
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de
tratament inuman ori degradant.<br />
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.<br />
<h2>
Libertatea individuală</h2>
<h2>
Articolul 23</h2>
(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.<br />
(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise
numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.<br />
(3) Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.<br />
(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul
procesului penal.<br />
(5) În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru
cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca
durata totală să depăşească un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de
zile.<br />
(6) În faza de judecată instanţa este obligată, în condiţiile legii, să
verifice periodic, şi nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia
arestării preventive şi să dispună, de îndată, punerea în libertate a
inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat
sau dacă instanţa constată că nu există temeiuri noi care să justifice
menţinerea privării de libertate.<br />
(7) Încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse
căilor de atac prevăzute de lege.<br />
(8) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe
care o înţelege, motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel
mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui
avocat, ales sau numit din oficiu.<br />
(9) Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă
motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii prevăzute de
lege.<br />
(10) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate
provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.<br />
(11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare,
persoana este considerată nevinovată.<br />
(12) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile
şi în temeiul legii.<br />
(13) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură
penală.<br />
<h2>
Dreptul la apărare</h2>
<h2>
Articolul 24</h2>
(1) Dreptul la apărare este garantat.<br />
(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu.<br />
<h2>
Libera circulaţie</h2>
<h2>
Articolul 25</h2>
(1) Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat.
Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept.<br />
(2) Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau
reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în
ţară.<br />
<h2>
Viaţa intimă, familială şi privată</h2>
<h2>
Articolul 26</h2>
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi
privată.<br />
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă
drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.<br />
<h2>
Inviolabilitatea domiciliului</h2>
<h2>
Articolul 27</h2>
(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau
rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia.<br />
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru
următoarele situaţii:<br />
a executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;<br />
b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile
unei persoane;<br />
c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;<br />
d) prevenirea răspândirii unei epidemii.<br />
(3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în
formele prevăzute de lege.<br />
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul
infracţiunilor flagrante.<br />
<h2>
Secretul corespondenţei</h2>
<h2>
Articolul 28</h2>
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al
convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este
inviolabil.<br />
<h2>
Libertatea conştiinţei</h2>
<h2>
Articolul 29</h2>
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor
religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să
adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor
sale.<br />
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în
spirit de toleranţă şi de respect reciproc.<br />
(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor
proprii, în condiţiile legii.<br />
(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau
acţiuni de învrăjbire religioasă.<br />
(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul
acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale,
în penitenciare, în azile şi în orfelinate.<br />
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor
convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.<br />
<h2>
Libertatea de exprimare</h2>
<h2>
Articolul 30</h2>
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi
libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini,
prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt
inviolabile.<br />
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.<br />
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.<br />
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.<br />
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face
publică sursa finanţării.<br />
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa
particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.<br />
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război
de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la
discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum si
manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.<br />
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la
cunoştinţăpublică revine editorului sau realizatorului, autorului,
organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de
multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii.
Delictele de presă se stabilesc prin lege.<br />
<h2>
Dreptul la informaţie</h2>
<h2>
Articolul 31</h2>
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public
nu poate fi îngrădit.<br />
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate
să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra
problemelor de interes personal.<br />
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a
tinerilor sau securitatea naţională.<br />
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să
asigure informarea corectă a opiniei publice.<br />
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie
să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la
antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii
lor se reglementează prin lege organică.<br />
<h2>
Dreptul la învăţătură</h2>
<h2>
Articolul 32</h2>
(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general
obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul
superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.<br />
(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În
condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie
internaţională.<br />
(3) Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba
lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate;
modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.<br />
(4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse
sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi
celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.<br />
(5) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat,
particulare şi confesionale, în condiţiile legii.<br />
(6) Autonomia universitară este garantată.<br />
(7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor
specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este
organizat şi garantat prin lege.<br />
<h2>
Accesul la cultură</h2>
<h2>
Articolul 33</h2>
(1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.<br />
(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la
valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.<br />
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea
culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii
culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor
culturale şi artistice ale României în lume.<br />
<h2>
Dreptul la ocrotirea sănătăţii</h2>
<h2>
Articolul 34</h2>
(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.<br />
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii
publice.<br />
(3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale
pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării
profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de
protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit
legii.<br />
<h2>
Dreptul la mediu sănătos</h2>
<h2>
Articolul 35</h2>
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător
sănătos şi echilibrat ecologic.<br />
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.<br />
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora
mediul înconjurător.<br />
<h2>
Dreptul de vot</h2>
<h2>
Articolul 36</h2>
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua
alegerilor inclusiv.<br />
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi
nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la
pierderea drepturilor electorale.<br />
<h2>
Dreptul de a fi ales</h2>
<h2>
Articolul 37</h2>
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc
condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă
asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).<br />
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv,
vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în
organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a
fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia
de Preşedinte al României.<br />
<h2>
Dreptul de a fi ales în Parlamentul European</h2>
<h2>
Articolul 38</h2>
În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au
dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.<br />
<h2>
Libertatea întrunirilor</h2>
<h2>
Articolul 39</h2>
Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt
libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de
arme.<br />
<h2>
<a href="https://www.blogger.com/null" name="art40alin2dinConstit"></a>Dreptul de asociere</h2>
<h2>
Articolul 40</h2>
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în
patronate şi în alte forme de asociere.<br />
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea
lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept
ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt
neconstituţionale.<br />
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii
Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei,
poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege
organică.<br />
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.<br />
<h2>
Munca şi protecţia socială a muncii</h2>
<h2>
Articolul 41</h2>
(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau
a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.<br />
(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc
securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor si al
tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal,
concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale,
formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin
lege.<br />
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.<br />
(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.<br />
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul
obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.<br />
<h2>
Interzicerea muncii forţate</h2>
<h2>
Articolul 42</h2>
(1) Munca forţată este interzisă.<br />
(2) Nu constituie muncă forţată:<br />
a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele
desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de
conştiinţă;<br />
b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada
de detenţie sau de libertate condiţionată;<br />
c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol,
precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de
lege.<br />
<h2>
Dreptul la grevă</h2>
<h2>
Articolul 43</h2>
(1) Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale,
economice şi sociale.<br />
(2) Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum
şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate.<br />
<h2>
Dreptul de proprietate privată</h2>
<h2>
Articolul 44</h2>
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt
garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.<br />
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de
proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din
aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la
care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin
lege organică, precum şi prin moştenire legală.<br />
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică,
stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.<br />
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în
proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice,
religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.<br />
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi
subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi
proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor,
precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.<br />
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun
acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.<br />
(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia
mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte
sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.<br />
(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al
dobândirii se prezumă.<br />
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori
contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.<br />
<h2>
Libertatea economică</h2>
<h2>
Articolul 45</h2>
Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi
exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.<br />
<h2>
Dreptul la moştenire</h2>
<h2>
Articolul 46</h2>
Dreptul la moştenire este garantat.<br />
<h2>
Nivelul de trai</h2>
<h2>
Articolul 47</h2>
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie
socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.<br />
(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la
asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte
forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au
dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.<br />
<h2>
Familia</h2>
<h2>
Articolul 48</h2>
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe
egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura
creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.<br />
(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se
stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după
căsătoria civilă.<br />
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din
căsătorie.<br />
<h2>
Protecţia copiilor şi a tinerilor</h2>
<h2>
Articolul 49</h2>
(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de
asistenţă în realizarea drepturilor lor.<br />
(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea
copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi
a tinerilor se stabilesc prin lege.<br />
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna
sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea
normală sunt interzise.<br />
(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi.<br />
(5) Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor
pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică,
culturală şi sportivă a ţării.<br />
<h2>
Protecţia persoanelor cu handicap</h2>
<h2>
Articolul 50</h2>
Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură
realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de
tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu
handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin
părinţilor şi tutorilor.<br />
<h2>
Dreptul de petiţionare</h2>
<h2>
Articolul 51</h2>
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii
formulate numai în numele semnatarilor.<br />
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv
în numele colectivelor pe care le reprezintă.<br />
(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.<br />
(4) Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi
în condiţiile stabilite potrivit legii.<br />
<h2>
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică</h2>
<h2>
Articolul 52</h2>
(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o
autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în
termenul legal al unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea
dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea
pagubei.<br />
(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege
organică.<br />
(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile
judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu
înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă
sau gravă neglijenţă.<br />
<h2>
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi</h2>
<h2>
Articolul 53</h2>
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai
prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii
naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a
libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea
consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru
deosebit de grav.<br />
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate
democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a
determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere
existenţei dreptului sau a libertăţii.<br />
<h2 class="chapter">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t2c3"></a>CAPITOLUL III</h2>
<h2 class="chapter">
Îndatoririle fundamentale</h2>
<h2>
Fidelitatea faţă de ţară</h2>
<h2>
Articolul 54</h2>
(1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.<br />
(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi
militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în
acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.<br />
<h2>
Apărarea ţării</h2>
<h2>
Articolul 55</h2>
(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.<br />
(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin
lege organică.<br />
(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta
de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.<br />
<h2>
Contribuţii financiare</h2>
<h2>
Articolul 56</h2>
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la
cheltuielile publice.<br />
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor
fiscale.<br />
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege,
în situaţii excepţionale.<br />
<h2>
Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor</h2>
<h2>
Articolul 57</h2>
Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite
drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce
drepturile şi libertăţile celorlalţi.<br />
<h2 class="chapter">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t2c4"></a>CAPITOLUL IV</h2>
<h2 class="chapter">
Avocatul Poporului</h2>
<h2>
Numirea şi rolul</h2>
<h2>
Articolul 58</h2>
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea
drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului
sunt specializaţi pe domenii de activitate.<br />
(2) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie
publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul
superior.<br />
(3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc
prin lege organică.<br />
<h2>
Exercitarea atribuţiilor</h2>
<h2>
Articolul 59</h2>
(1) Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea
persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de
lege.<br />
(2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului
sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale.<br />
<h2>
Raportul în faţa Parlamentului</h2>
<h2>
Articolul 60</h2>
Avocatul Poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte,
anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot conţine recomandări privind
legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a
libertăţilor cetăţenilor.<br />
<h1 class="title">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3"></a>TITLUL III</h1>
<h1 class="title">
Autorităţile publice</h1>
<h2 class="chapter">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c1"></a>CAPITOLUL I</h2>
<h2 class="chapter">
Parlamentul</h2>
<h2 class="section">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c1s1"></a>SECŢIUNEA 1</h2>
<h2 class="Section">
Organizare şi funcţionare</h2>
<h2>
Rolul şi structura</h2>
<h2>
Articolul 61</h2>
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica
autoritate legiuitoare a ţării.<br />
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.<br />
<h2>
Alegerea Camerelor</h2>
<h2>
Articolul 62</h2>
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal,
direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.<br />
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu
întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au
dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii
unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură
organizaţie.<br />
(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea
electorală, în raport cu populaţia ţării.<br />
<h2>
Durata mandatului</h2>
<h2>
Articolul 63</h2>
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care
se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de
urgenţă, până la încetarea acestora.<br />
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel
mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.<br />
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României,
în cel mult 20 de zile de la alegeri.<br />
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului
Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi
adoptate, modificate sau abrogate legi organice.<br />
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi
a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.<br />
<h2>
Organizarea internă</h2>
<h2>
Articolul 64</h2>
(1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament
propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate
de acestea.<br />
(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei
Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.
Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei
sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea
mandatului.<br />
(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit
regulamentului fiecărei Camere.<br />
(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui
comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii
comune.<br />
(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit
configuraţiei politice a fiecărei Camere.<br />
<h2>
Şedinţele Camerelor</h2>
<h2>
Articolul 65</h2>
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.<br />
(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui
regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:<br />
a) primirea mesajului Preşedintelui României;<br />
b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de
stat;<br />
c) declararea mobilizării totale sau parţiale;<br />
d) declararea stării de război;<br />
e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;<br />
f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;<br />
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;<br />
h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor
de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor
servicii;<br />
i) numirea Avocatului Poporului;<br />
j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea
indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;<br />
k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau
regulamentului, se exercită în şedinţă comună.<br />
<h2>
Sesiuni</h2>
<h2>
Articolul 66</h2>
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe
an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii
iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşituI
lunii decembrie.<br />
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc si în sesiuni extraordinare,
la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a
cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.<br />
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.<br />
<h2>
Actele juridice şi cvorumul legal</h2>
<h2>
Articolul 67</h2>
Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa
majorităţii membrilor.<br />
<h2>
Caracterul public al şedinţelor</h2>
<h2>
Articolul 68</h2>
(1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.<br />
(2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.<br />
<h2 class="section">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c1s2"></a>SECŢIUNEA a 2-a</h2>
<h2 class="section">
Statutul deputaţilor si al senatorilor</h2>
<h2>
Mandatul reprezentativ</h2>
<h2>
Articolul 69</h2>
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul
poporului.<br />
(2) Orice mandat imperativ este nul.<br />
<h2>
Mandatul deputaţilor şi al senatorilor</h2>
<h2>
Articolul 70</h2>
(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii
legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a
depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.<br />
(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a
Camerelor nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale,
de incompatibilitate ori de deces.<br />
<h2>
Incompatibilităţi</h2>
<h2>
Articolul 71</h2>
(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.<br />
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea
oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al
Guvernului.<br />
(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.<br />
<h2>
Imunitatea parlamentară</h2>
<h2>
Articolul 72</h2>
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.<br />
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală
pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate
în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi
fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi
trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie.<br />
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi
şi supuşi percheziţiei. Ministrul Justiţiei îl va informa neîntârziat pe
preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera
sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat
revocarea acestei măsuri.<br />
<h2 class="section">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c1s3"></a>SECŢIUNEA a 3-a</h2>
<h2 class="section">
Legiferarea</h2>
<h2>
Categorii de legi</h2>
<h2>
Articolul 73</h2>
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi
ordinare.<br />
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.<br />
(3) Prin lege organică se reglementează:<br />
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale
Permanente;<br />
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;<br />
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a
celorlalte drepturi ale acestora;<br />
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;<br />
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;<br />
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al
stării de război;<br />
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;<br />
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;<br />
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;<br />
j) statutul funcţionarilor publici;<br />
k) contenciosul administrativ;<br />
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a
instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;<br />
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;<br />
n) organizarea generală a învăţământului;<br />
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi
regimul general privind autonomia locală;<br />
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi
protecţia socială;<br />
r) statutul minorităţilor naţionale din România;<br />
s) regimul general al cultelor;<br />
t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi
organice.<br />
<h2>
<a href="https://www.blogger.com/null" name="art74alin1dinConstit"></a>Iniţiativa legislativă</h2>
<h2>
Articolul 74</h2>
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor,
senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să
provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste
judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin
5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.<br />
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele
fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.<br />
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea
proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră
sesizată.<br />
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă
legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru
proiectele de legi.<br />
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente
să le adopte, ca primă Cameră sesizată.<br />
<h2>
Sesizarea Camerelor</h2>
<h2>
Articolul 75</h2>
(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră
sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea
tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce
rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor
organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3),
articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul
(3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102
alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3),
articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126
alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi
sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră
sesizată, Senatului.<br />
(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri
şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul
depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile
legislative au fost adoptate.<br />
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul
sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide
definitiv.<br />
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit
alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv
adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai
pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care
va decide definitiv în procedură de urgenţă.<br />
(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică
în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizional adoptă o prevedere
pentru care competenţa decizional aparţine primei Camere.<br />
<h2>
Adoptarea legilor şi a hotărârilor</h2>
<h2>
Articolul 76</h2>
(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă
cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.<br />
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor
prezenţi din fiecare Cameră.<br />
(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate
adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă,
stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.<br />
<h2>
Promulgarea legii</h2>
<h2>
Articolul 77</h2>
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea
legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.<br />
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură
dată, reexaminarea legii.<br />
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut
verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10
zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei
Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.<br />
<h2>
Intrarea în vigoare a legii</h2>
<h2>
Articolul 78</h2>
Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3
zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.<br />
<h2>
Consiliul Legislativ</h2>
<h2>
Articolul 79</h2>
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al
Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea
sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa
oficială a legislaţiei României.<br />
(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se
stabilesc prin lege organică.<br />
<h2 class="chapter">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c2"></a>CAPITOLUL II</h2>
<h2 class="chapter">
Preşedintele României</h2>
<h2>
Rolul Preşedintelui</h2>
<h2>
Articolul 80</h2>
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul
independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.<br />
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna
funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită
funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi
societate.<br />
<h2>
Alegerea Preşedintelui</h2>
<h2>
Articolul 81</h2>
(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret
şi liber exprimat.<br />
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin,
majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.<br />
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această
majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi
stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat
ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.<br />
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României
decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.<br />
<h2>
Validarea mandatului şi depunerea jurământului</h2>
<h2>
<a href="https://www.blogger.com/null" name="art82dinconst"></a>Articolul 82</h2>
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este
validat de Curtea Constituţională.<br />
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei
Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ:<br />
"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală
şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr
democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor,
suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".<br />
<h2>
Durata mandatului</h2>
<h2>
Articolul 83</h2>
(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data
depunerii jurământului.<br />
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea
jurământului de Preşedintele nou ales.<br />
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică,
în caz de război sau de catastrofă.<br />
<h2>
Incompatibilităţi şi imunităţi</h2>
<h2>
Articolul 84</h2>
(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui
partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.<br />
(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72
alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.<br />
<h2>
Numirea Guvernului</h2>
<h2>
Articolul 85</h2>
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de
prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de
Parlament.<br />
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului,
Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri
ai Guvernului.<br />
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia
politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia
prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la
propunerea primului-ministru.<br />
<h2>
Consultarea Guvernului</h2>
<h2>
Articolul 86</h2>
Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente
şi de importanţă deosebită.<br />
<h2>
Participarea la şedinţele Guvernului</h2>
<h2>
Articolul 87</h2>
(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se
dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării,
asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte
situaţii.<br />
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care
participă.<br />
<h2>
Mesaje</h2>
<h2>
Articolul 88</h2>
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la
principalele probleme politice ale naţiunii.<br />
<h2>
Dizolvarea Parlamentului</h2>
<h2>
Articolul 89</h2>
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor
grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul,
dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen
de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două
solicitări de învestitură.<br />
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.<br />
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului
Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de
asediu sau de urgenţă.<br />
<h2>
Referendumul</h2>
<h2>
Articolul 90</h2>
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului
să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes
naţional.<br />
<h2>
Atribuţii în domeniul politicii externe</h2>
<h2>
Articolul 91</h2>
(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate
de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil.
Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se
ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.<br />
(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă
reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice.<br />
(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă
Preşedintele României.<br />
<h2>
Atribuţii în domeniul apărării</h2>
<h2>
Articolul 92</h2>
(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte
funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.<br />
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea
parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea
Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de
la adoptare.<br />
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele
României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la
cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în
sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.<br />
(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea
pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de
drept în 24 de ore de la declararea lor.<br />
<h2>
Măsuri excepţionale</h2>
<h2>
Articolul 93</h2>
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau
starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi
administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii
adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.<br />
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel
mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi
funcţionează pe toată durata acestora.<br />
<h2>
Alte atribuţii</h2>
<h2>
Articolul 94</h2>
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:<br />
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;<br />
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;<br />
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;<br />
d) acordă graţierea individuală.<br />
<h2>
<a href="https://www.blogger.com/null" name="art95dinConstit"></a>Suspendarea din funcţie</h2>
<h2>
Articolul 95</h2>
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile
Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera
Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi
senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da
Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.<br />
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o
treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la
cunoştinţă Preşedintelui.<br />
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30
de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.<br />
<h2>
Punerea sub acuzare</h2>
<h2>
Articolul 96</h2>
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin
două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub
acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.<br />
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea
deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui
României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.<br />
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele
este suspendat de drept.<br />
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare.<br />
<h2>
<a href="https://www.blogger.com/null" name="art97dinConstit"></a>Vacanţa funcţiei</h2>
<h2>
<a href="https://www.blogger.com/null" name="art97dinConstit"></a>Articolul 97</h2>
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie,
de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor
sau de deces.<br />
(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de
Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou
Preşedinte.<br />
<h2>
<a href="https://www.blogger.com/null" name="art98dinConstit"></a>Interimatul funcţiei</h2>
<h2>
Articolul 98</h2>
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este
suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi
exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele
Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.<br />
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata
interimatului funcţiei prezidenţiale.<br />
<h2>
Răspunderea preşedintelui interimar</h2>
<h2>
Articolul 99</h2>
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României
săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică
articolul 95 şi articolul 98.<br />
<h2>
Actele Preşedintelui</h2>
<h2>
Articolul 100</h2>
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete
care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage
inexistenţa decretului.<br />
(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale
prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi
(3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se
contrasemnează de primul-ministru.<br />
<h2>
Indemnizaţia şi celelalte drepturi</h2>
<h2>
Articolul 101</h2>
Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc
prin lege.<br />
<h2 class="chapter">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c3"></a>CAPITOLUL III</h2>
<h2 class="chapter">
Guvernul</h2>
<h2>
Rolul şi structura</h2>
<h2>
Articolul 102</h2>
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament,
asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea
generală a administraţiei publice.<br />
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele
sociale interesate.<br />
(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri
stabiliţi prin lege organică.<br />
<h2>
Învestitura</h2>
<h2>
Articolul 103</h2>
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de
prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în
Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate
în Parlament.<br />
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile
de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a
întregii liste a Guvernului.<br />
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de
Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul
majorităţii deputaţilor şi senatorilor.<br />
<h2>
Jurământul de credinţă</h2>
<h2>
Articolul 104</h2>
(1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune
individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82.<br />
(2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită
mandatul, începând de la data depunerii jurământului.<br />
<h2>
Incompatibilităţi</h2>
<h2>
Articolul 105</h2>
(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei
funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De
asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare
profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.<br />
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.<br />
<h2>
Încetarea funcţiei de membru al Guvernului</h2>
<h2>
Articolul 106</h2>
Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a
pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului,
precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.<br />
<h2>
Primul-ministru</h2>
<h2>
Articolul 107</h2>
(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor
acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei
Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica
Guvernului, care se dezbat cu prioritate.<br />
(2) Preşedintele României nu-l poate revoca pe primul-ministru.<br />
(3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la
articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi
exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al
Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile
primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada
imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi
reia activitatea în Guvern.<br />
(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi
membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel
mult 45 de zile.<br />
<h2>
Actele Guvernului</h2>
<h2>
Articolul 108</h2>
(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.<br />
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.<br />
(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în
limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.<br />
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de
primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în
executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage
inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se
comunică numai instituţiilor interesate.<br />
<h2>
Răspunderea membrilor Guvernului</h2>
<h2>
Articolul 109</h2>
(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa
activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi
membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.<br />
(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să
ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în
exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României
poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui
membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată
aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.<br />
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt
reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.<br />
<h2>
Încetarea mandatului</h2>
<h2>
Articolul 110</h2>
(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor
parlamentare generale.<br />
(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii
acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la
articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi
exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.<br />
(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile
articolului 103.<br />
(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2)
îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până
la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.<br />
<h2 class="chapter">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c4"></a>CAPITOLUL IV</h2>
<h2 class="chapter">
Raporturile Parlamentului cu Guvernul</h2>
<h2>
Informarea Parlamentului</h2>
<h2>
Articolul 111</h2>
(1) Guvernul si celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul
controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte
informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de
comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în
care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat
sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este
obligatorie.<br />
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se
solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.<br />
<h2>
Întrebări, interpelări şi moţiuni simple</h2>
<h2>
Articolul 112</h2>
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la
întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în
condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.<br />
(2) Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care
să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă
ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei
interpelări.<br />
<h2>
Moţiunea de cenzură</h2>
<h2>
Articolul 113</h2>
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea
acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii
deputaţilor şi senatorilor.<br />
(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul
total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data
depunerii.<br />
(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost
prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.<br />
(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au
semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu
excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului
114.<br />
<h2>
Angajarea răspunderii Guvernului</h2>
<h2>
Articolul 114</h2>
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a
Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică
generală sau a unui proiect de lege.<br />
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile
de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a
proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.<br />
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege
prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de
Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de
politică generală devine obligatorie pentru Guvern.<br />
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate
potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a
celor două Camere.<br />
<h2>
Delegarea legislativă</h2>
<h2>
Articolul 115</h2>
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru
a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.<br />
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până
la care se pot emite ordonanţe.<br />
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării
Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de
abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.<br />
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii
extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a
motiva urgenţa în cuprinsul acestora.<br />
(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre
dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după
publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în
sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz,
de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera
sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi
se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă.
Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu
majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).<br />
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor
constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului,
drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile
electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate
publică.<br />
(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping
printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat
potrivit alineatului (3).<br />
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este
cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de
aplicare a ordonanţei.<br />
<h2 class="chapter">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c5"></a>CAPITOLUL V</h2>
<h2 class="chapter">
Administraţia publică</h2>
<h2 class="section">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c5s1"></a>SECŢIUNEA 1</h2>
<h2 class="section">
Administraţia publică centrală de specialitate</h2>
<h2>
Structura</h2>
<h2>
Articolul 116</h2>
(1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului.<br />
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori
a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.<br />
<h2>
Înfiinţarea</h2>
<h2>
Articolul 117</h2>
(1) Ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit
legii.<br />
(2) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe
de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această
competenţă.<br />
(3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege
organică.<br />
<h2>
Forţele armate</h2>
<h2>
Articolul 118</h2>
(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea
suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii
teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale
tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la
apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni
privind menţinerea sau restabilirea păcii.<br />
(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a
economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor
militare, se stabilesc prin lege organică.<br />
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi
celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.<br />
(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei
autorităţi statale este interzisă.<br />
(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau
trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale
la care România este parte.<br />
<h2>
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării</h2>
<h2>
Articolul 119</h2>
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar
activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea
la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele
de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a
păcii.<br />
<h2 class="section">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c5s2"></a>SECŢIUNEA a 2-a</h2>
<h2 class="section">
Administraţia publică locală</h2>
<h2>
Principii de bază</h2>
<h2>
Articolul 120</h2>
(1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se
întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării
serviciilor publice.<br />
(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei
minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii
minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile
administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în
condiţiile prevăzute de legea organică.<br />
<h2>
Autorităţi comunale şi orăşeneşti</h2>
<h2>
Articolul 121</h2>
(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia
locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în
condiţiile legii.<br />
(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca
autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi
din oraşe.<br />
(3) Autorităţile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui şi în
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.<br />
<h2>
Consiliul judeţean</h2>
<h2>
Articolul 122</h2>
(1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru
coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean.<br />
(2) Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii.<br />
<h2>
Prefectul</h2>
<h2>
Articolul 123</h2>
(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul
Bucureşti.<br />
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.<br />
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.<br />
(4) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi
consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există
raporturi de subordonare.<br />
(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un
act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care
consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.<br />
<h2 class="chapter">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c6"></a>CAPITOLUL VI</h2>
<h2 class="chapter">
Autoritatea judecătorească</h2>
<h2 class="section">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c6s1"></a>SECŢIUNEA 1</h2>
<h2>
Instanţele judecătoreşti</h2>
<h2>
Înfăptuirea justiţiei</h2>
<h2>
Articolul 124</h2>
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.<br />
(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.<br />
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.<br />
<h2>
Statutul judecătorilor</h2>
<h2>
Articolul 125</h2>
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în
condiţiile legii.<br />
(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea
judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în
condiţiile legii sale organice.<br />
(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau
privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.<br />
<h2>
Instanţele judecătoreşti</h2>
<h2>
Articolul 126</h2>
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin
celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.<br />
(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt
prevăzute numai prin lege.<br />
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea
unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei
sale.<br />
(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de
funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.<br />
(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică
pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea
participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.<br />
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor
publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor
care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu
caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să
soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin
dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.<br />
<h2>
Caracterul public al dezbaterilor</h2>
<h2>
Articolul 127</h2>
Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.<br />
<h2>
Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie</h2>
<h2>
Articolul 128</h2>
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.<br />
(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se
exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii
organice.<br />
(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2),
inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât
să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli
suplimentare pentru cei interesaţi.<br />
(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba
română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de
a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale
acest drept este asigurat în mod gratuit.<br />
<h2>
Folosirea căilor de atac</h2>
<h2>
Articolul 129</h2>
Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public
pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.<br />
<h2>
Poliţia instanţelor</h2>
<h2>
Articolul 130</h2>
Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor.<br />
<h2 class="section">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c6s2"></a>SECŢIUNEA a 2-a</h2>
<h2 class="section">
Ministerul Public</h2>
<h2>
Rolul Ministerului Public</h2>
<h2>
Articolul 131</h2>
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele
generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi
libertăţile cetăţenilor.<br />
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în
parchete, în condiţiile legii.<br />
(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi
supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în
condiţiile legii.<br />
<h2>
Statutul procurorilor</h2>
<h2>
Articolul 132</h2>
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii,
al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului
justiţiei.<br />
(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau
privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.<br />
<h2 class="section">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t3c6s3"></a>SECŢIUNEA a 3-a</h2>
<h2 class="section">
Consiliul Superior al Magistraturii</h2>
<h2>
Rolul şi structura</h2>
<h2>
Articolul 133</h2>
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei
justiţiei.<br />
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din
care:<br />
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de
Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru
procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5
procurori;<br />
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului,
care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat;
aceştia participă numai la lucrările în plen;<br />
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.<br />
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un
mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la
alineatul (2) litera a).<br />
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de
6 ani.<br />
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot
secret.<br />
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al
Magistraturii la care participă.<br />
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi
irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).<br />
<h2>
Atribuţii</h2>
<h2>
Articolul 134</h2>
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României
numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor
stagiari, în condiţiile legii.<br />
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de
judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a
judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa
organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.<br />
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară
pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.<br />
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii
stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al
independenţei justiţiei.<br />
<h1 class="title">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t4"></a>TITLUL IV</h1>
<h1 class="title">
Economia şi finanţele publice</h1>
<h2>
Economia</h2>
<h2>
Articolul 135</h2>
(1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi
concurenţă.<br />
(2) Statul trebuie să asigure:<br />
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;<br />
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi
valutară;<br />
c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi
protecţia dreptului de autor;<br />
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;<br />
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea
echilibrului ecologic;<br />
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;<br />
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu
obiectivele Uniunii Europene.<br />
<h2>
Proprietatea</h2>
<h2>
Articolul 136</h2>
(1) Proprietatea este publică sau privată.<br />
(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine
statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.<br />
(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu
potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea
teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului
continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul
exclusiv al proprietăţii publice.<br />
(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii
organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor
publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în
folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.<br />
(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.<br />
<h2>
Sistemul financiar</h2>
<h2>
Articolul 137</h2>
(1) Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor
financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale
instituţiilor publice sunt reglementate prin lege.<br />
(2) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În
condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte
circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.<br />
<h2>
Bugetul public naţional</h2>
<h2>
Articolul 138</h2>
(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale
judeţelor.<br />
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al
asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării
Parlamentului.<br />
(3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de
stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului
bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale
de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.<br />
(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile
legii.<br />
(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de
finanţare.<br />
<h2>
Impozite, taxe şi alte contribuţii</h2>
<h2>
Articolul 139</h2>
(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale
bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.<br />
(2) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau
judeţene, în limitele şi în condiţiile legii.<br />
(3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se
folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.<br />
<h2>
Curtea de Conturi</h2>
<h2>
Articolul 140</h2>
(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de
administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale
sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din
activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti
specializate.<br />
(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra
conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar
expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.<br />
(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi
controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele
constatate.<br />
(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9
ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt
independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata
acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru
judecători.<br />
(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi
numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a
Curţii.<br />
(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în
cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.<br />
<h2>
Consiliul Economic şi Social</h2>
<h2>
Articolul 141</h2>
Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al
Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de
înfiinţare, organizare şi funcţionare.<br />
<h1 class="title">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t5"></a>TITLUL V</h1>
<h1 class="title">
Curtea Constituţională</h1>
<h2>
Structura</h2>
<h2>
Articolul 142</h2>
(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.<br />
(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un
mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.<br />
(3) Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei
de Preşedintele României.<br />
(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele
acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.<br />
(5) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3
în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.<br />
<h2>
Condiţii pentru numire</h2>
<h2>
Articolul 143</h2>
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică
superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în
activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.<br />
<h2>
Incompatibilităţi</h2>
<h2>
Articolul 144</h2>
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare
altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din
învăţământul juridic superior.<br />
<h2>
Independenţa şi inamovibilitatea</h2>
<h2>
Articolul 145</h2>
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea
mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.<br />
<h2>
Atribuţii</h2>
<h2>
<a href="https://www.blogger.com/null" name="Articolul146"></a>Articolul 146</h2>
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:<br />
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea
acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor
două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului
Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de
senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a
Constituţiei;<br />
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri
internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui
număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;<br />
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la
sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar
sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de
senatori;<br />
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi
ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj
comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de
Avocatul Poporului;<br />
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre
autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre
preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui
Consiliului Superior al Magistraturii;<br />
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României
şi confirmă rezultatele sufragiului;<br />
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în
exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate
Parlamentului şi Guvernului;<br />
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a
Preşedintelui României;<br />
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea
referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;<br />
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei
legislative de către cetăţeni;<br />
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea
unui partid politic;<br />
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.<br />
<h2>
Deciziile Curţii Constituţionale</h2>
<h2>
<a href="https://www.blogger.com/null" name="art147alin1dinConstit"></a>Articolul 147</h2>
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din
regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele
juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în
acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile
neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen,
dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.<br />
<a href="https://www.blogger.com/null" name="art147alin2dinConst"></a>(2) În cazurile de neconstituţionalitate care
privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să
reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia
Curţii Constituţionale.<br />
(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului
internaţional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu
poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul
internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.<br />
<a href="https://www.blogger.com/null" name="art147alin4"></a>(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în
Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general
obligatorii şi au putere numai pentru viitor.<br />
<h1 class="title">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t6"></a>TITLUL VI</h1>
<h1 class="title">
Integrarea euroatlantică</h1>
<h2>
Integrarea în Uniunea Europeană</h2>
<h2>
Articolul 148</h2>
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în
scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al
exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în
aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei
Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor
şi senatorilor.<br />
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii
Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu,
au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea
prevederilor actului de aderare.<br />
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi
pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii
Europene.<br />
(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea
judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din
actul aderării şi din prevederile alineatului (2).<br />
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor
cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor
Uniunii Europene.<br />
Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord<br />
<h2>
Articolul 149</h2>
Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptată
în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două
treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.<br />
<h1 class="title">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t7"></a>TITLUL VII</h1>
<h1 class="title">
Revizuirea Constituţiei</h1>
<h2>
Iniţiativa revizuirii</h2>
<h2>
<a href="https://www.blogger.com/null" name="art150dinConstit"></a>Articolul 150</h2>
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la
propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al
senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.<br />
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din
cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în
municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături
în sprijinul acestei iniţiative.<br />
<h2>
Articolul 151</h2>
(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera
Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul
membrilor fiecărei Camere.<br />
(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera
Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei
pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.<br />
(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat
în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de
revizuire.<br />
<h2>
Limitele revizuirii</h2>
<h2>
<a href="https://www.blogger.com/null" name="art152dinConstit"></a>Articolul 152</h2>
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional,
independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de
guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul
politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.<br />
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat
suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a
garanţiilor acestora.<br />
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării
de urgenţă şi nici în timp de război.<br />
<h1 class="title">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="t8"></a>TITLUL VIII</h1>
<h1 class="title">
Dispoziţii finale şi tranzitorii</h1>
<h2>
Intrarea în vigoare</h2>
<h2>
Articolul 153</h2>
Prezenta Constituţie intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum.
La aceeaşi dată, Constituţia din 21 august 1965 este şi rămâne în întregime
abrogată.<br />
<h2>
Conflictul temporal de legi</h2>
<h2>
Articolul 154</h2>
(1) Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în
care ele nu contravin prezentei Constituţii.<br />
(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare
a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta
Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri
corespunzătoare.<br />
<h2>
Dispoziţii tranzitorii</h2>
<h2>
Articolul 155</h2>
(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se
dezbat şi se adoptă potrivit dispoziţiilor constituţionale anterioare intrării
în vigoare a legii de revizuire.<br />
(2) Instituţiile prevăzute de Constituţie, existente la data intrării în
vigoare a legii de revizuire, rămân în funcţiune până la constituirea celor
noi.<br />
(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplică începând cu
următorul mandat prezidenţial.<br />
(4) Dispoziţiile cu privire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi
aduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a legii de
revizuire.<br />
(5) Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie şi consilierii de
conturi numiţi de Parlament îşi continuă activitatea până la data expirării
mandatului pentru care au fost numiţi. Pentru asigurarea înnoirii Curţii de
Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi
aceştia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani.<br />
(6) Până la constituirea instanţelor judecătoreşti specializate, litigiile
rezultate din activitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate de către
instanţele judecătoreşti ordinare.<br />
<h2>
Republicarea Constituţiei</h2>
<h2>
Articolul 156</h2>
Legea de revizuire a Constituţiei se publică în Monitorul Oficial al României
în termen de 5 zile de la data adoptării. Constituţia, modificată şi completată,
după aprobarea prin referendum, se republică de către Consiliul Legislativ, cu
reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o nouă numerotare.<br />
<br />
Sursa:<br />
<a href="http://www.ccr.ro/constitutia-romaniei-2003">http://www.ccr.ro/constitutia-romaniei-2003</a><br />
-----------------------------------------------------<br />
-------------------------------------------------------------------------------------<br />
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------</div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-48875727005450971322014-09-24T11:49:00.001+03:002014-09-24T11:49:56.321+03:00India,confirma. India,Superpower! Succes uriaş! INDIA A AJUNS PE MARTE. Premieră în explorarea spaţială: India plasează o sondă pe orbita lui Marte din prima încercare<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhq2fPKdoIvQy98ZqPvOxY9kBIbEjV_t8FMOwwbWYyek1QPQwR0IdQjo1DCyA_F_vlUr0c8ADrv7ceDuOXmO8zswCAdS4hCvorAmDGN0e285khmNvpO7AXLhzEpdEIl7QUU_bJg4FokWq8/s1600/India+plaseaz%C4%83+o+sond%C4%83+pe+orbita+lui+Marte+din+prima+%C3%AEncercare.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhq2fPKdoIvQy98ZqPvOxY9kBIbEjV_t8FMOwwbWYyek1QPQwR0IdQjo1DCyA_F_vlUr0c8ADrv7ceDuOXmO8zswCAdS4hCvorAmDGN0e285khmNvpO7AXLhzEpdEIl7QUU_bJg4FokWq8/s1600/India+plaseaz%C4%83+o+sond%C4%83+pe+orbita+lui+Marte+din+prima+%C3%AEncercare.jpg" height="426" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="intro">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><strong>India a reușit să plaseze miercuri</strong> <strong>o sondă pe orbita lui Marte,
un succes al primei misiuni indiene spre planeta roșie realizat cu costuri
reduse și într-un timp record,</strong> relatează miercuri AFP.</span> </div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCq5Lgzsfsluqw_xbfY3TqiDqsU7YzwQ6IBGh3uWTrbzO2BKe1aKKDbdwS5mJRWiEscCDQmRp-Z_FGje0uh-X_EdOZ1f3s2FurGj73OKzR5OMQCvO5eGUOvGTdc47lEC8ohzgMdRsEGjw/s1600/premierul+indian+Narendra+Modi.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCq5Lgzsfsluqw_xbfY3TqiDqsU7YzwQ6IBGh3uWTrbzO2BKe1aKKDbdwS5mJRWiEscCDQmRp-Z_FGje0uh-X_EdOZ1f3s2FurGj73OKzR5OMQCvO5eGUOvGTdc47lEC8ohzgMdRsEGjw/s1600/premierul+indian+Narendra+Modi.jpg" height="426" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><strong>'India a reușit să ajungă la Marte. Felicitări tuturor, țării întregi. Istoria
se scrie astăzi',</strong> a spus <strong>premierul indian Narendra Modi</strong> la Agenția spațială
indiană (ISRO) din Bangalore (sud).<br />
<br /></span>Sonda <strong>Mars Orbiter Mission (MOM),</strong> care a
decolat pe 5 noiembrie 2013, a fost plasată cu succes pe orbita planetei roșii
miercuri, la 02h32 GMT, India reușind să fie, așa cum își propusese, <strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">prima țară
asiatică ce ajunge la Marte. Numai Statele Unite, Rusia și Europa</span></strong> au reușit
această performanță până în prezent.<br />
<br /><br />
Bugetul alocat misiunii indiene, de 74 de milioane de dolari, reprezintă o mică
parte din cel destinat sondei Maven, lansată de NASA și plasată cu succes
duminică pe orbita lui Marte.<blockquote class="tr_bq">
'Am reușit de la prima încercare. ISRO a conceput
acest aparat spațial într-un timp record, de trei ani, și toți indienii sunt
mândri de voi',</blockquote>
a declarat premierul, adresându-se membrilor Agenției spațiale.
Șeful guvernului indian a adăugat că bugetul alocat misiunii a fost mai mic
decât costul filmului SF 'Gravity' realizat la Hollywood, estimat la 100 de
milioane de dolari. <br />
<br />Sonda indiană este echipată cu captatori care să măsoare
prezența metanului în atmosfera lui Marte, element care ar confirma ipoteza unei
forme de viață primitive pe această planetă.<strong> Ea urmează să se învârtă șase luni
în jurul planetei roșii, la circa 500 km de sol.</strong> <br />
Robotul Curiosity al NASA, ajuns pe Marte în 2012, <strong>nu a detectat metan,</strong> gaz care
este adesea semnul unor activități biologice, arată un studiu publicat în
septembrie 2013.<br />
<br />Succesul lansării și plasării sondei pe orbita planetei
Marte <strong>întărește reputația tehnologică și industrială a Indiei,</strong> care produce cea
mai ieftină mașină din lume (Tata Nano) și se impune ca lider în domeniul
inovației cu costuri mici. <br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCq5Lgzsfsluqw_xbfY3TqiDqsU7YzwQ6IBGh3uWTrbzO2BKe1aKKDbdwS5mJRWiEscCDQmRp-Z_FGje0uh-X_EdOZ1f3s2FurGj73OKzR5OMQCvO5eGUOvGTdc47lEC8ohzgMdRsEGjw/s1600/premierul+indian+Narendra+Modi.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"></a> </div>
<br />
Mai multe țări au lansat misiuni spațiale spre Marte, printre care Statele
Unite, Rusia, Japonia și China, dar unele, printre care <strong>Japonia și China, au
eșuat.</strong> Europa a reușit încă de la prima tentativă, însă <strong>India este prima țară
care reușește singură să ajungă la Marte de la prima încercare.</strong> Este un succes
important al Indiei față de marele său rival chinez, misiunea spre Marte fiind
anunțată de guvernul indian la puțin timp după eșecul unei misiuni chineze din
2011. <br />
<br /><strong>India a lansat deja 40 de sateliți pentru alte țări de la debutul
programului său spațial, acum 50 de ani, însă China lansează sateliți mai mari.</strong> <br />
<br />
AGERPRES/(AS — autor: Lelia Bretan, editor: Mariana Ionescu)<br />
<a href="http://www.agerpres.ro/sci-tech/2014/09/24/sonda-spatiala-indiana-pe-orbita-lui-marte-08-00-32">http://www.agerpres.ro/sci-tech/2014/09/24/sonda-spatiala-indiana-pe-orbita-lui-marte-08-00-32</a><br />
---------------------------------------------------------------------------------<br />
---------------------------------------------------------------------------------------------<br />
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg38rqRybsTCdlT1bj2uf81YPbk6wFY97Xnb3AbCy0P7NhhF5aPOtVouFUaD7NXISaYkCgUDSUloTk2wZFNC8K28P6ynXVJax8xNwxhuOmkVCnt1fLTFBAwAEtcRH79QYkid3XXgLDgKkM/s1600/INDIA+A+AJUNS+PE+MARTE.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg38rqRybsTCdlT1bj2uf81YPbk6wFY97Xnb3AbCy0P7NhhF5aPOtVouFUaD7NXISaYkCgUDSUloTk2wZFNC8K28P6ynXVJax8xNwxhuOmkVCnt1fLTFBAwAEtcRH79QYkid3XXgLDgKkM/s1600/INDIA+A+AJUNS+PE+MARTE.jpg" height="362" width="640" /></a></div>
<br />
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><u>Cititi si:</u></span></strong><br />
<strong><u><span style="font-family: Verdana;">=====================</span></u></strong><br />
<br />
<strong>1. <span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><a href="http://www.diacaf.com/stiri/international/premiera-in-explorarea-spatiala-india-plaseaza-o-sonda-pe_14075318.html">Premieră în explorarea spaţială: India plasează o sondă pe orbita lui Marte din prima încercare</a></span></strong><br />
<strong><span style="font-family: Verdana;"></span></strong><br />
<strong><span style="font-family: Verdana;">2. </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><a href="http://www.diacaf.com/stiri/stiinta-sanatate/succes-urias-india-a-ajuns-pe-marte_14077140.html">Succes uriaş! INDIA A AJUNS PE MARTE</a></span></strong><br />
<strong><span style="font-family: Verdana;"></span></strong><br />
<strong><span style="font-family: Verdana;"><span style="font-size: large;">3. </span><a href="http://onouaatitudine.blogspot.ro/2011/06/okindia-indiasuperpower.html"><span style="font-size: large;">OK,India. India, Superpower!</span></a></span></strong><br />
<strong><span style="font-family: Verdana;">=====================</span></strong><br />
<strong><span style="font-family: Verdana;">==================================</span></strong><br />
<strong><span style="font-family: Verdana;">==============================================</span></strong>Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-35996714455178278762014-08-13T17:01:00.000+03:002014-08-13T17:01:56.112+03:00Constitutiunea din 1923. TOP DOCUMENTE ESENTIALE. <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRWpP-eIsihr-KjxHAt_2mwG4p4gd-Krw_WaUqDCcquVeklTA0xu1YkgdWvRgrBprujpKZxBqWRRoq0Gr64Hyl2JD82HxrnGKZ9mXal5pw6zS6c_xoEpsGJfvV1eN95SZs2hg5og6NqoY/s1600/constitutia-din-1923.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRWpP-eIsihr-KjxHAt_2mwG4p4gd-Krw_WaUqDCcquVeklTA0xu1YkgdWvRgrBprujpKZxBqWRRoq0Gr64Hyl2JD82HxrnGKZ9mXal5pw6zS6c_xoEpsGJfvV1eN95SZs2hg5og6NqoY/s1600/constitutia-din-1923.jpg" height="640" width="518" /></a></div>
<br />
<br />
<strong>După Primul Război Mondial,</strong> <br />
<strong>reîntregirea României</strong> <strong>şi după începutul reformei agrare, </strong><br />
<strong>ţara avea nevoie şi de o nouă Constituţie.</strong> <br />
<br />
<u>Pluralismul inaugurat în 1866</u> de Constituţia lui Carol I a evoluat spre democraţie în temeiul <strong>Constituţiei promulgate de Regele Ferdinand I în 1923.</strong> Constituţia a proclamat drepturile românilor şi a afirmat principiile libertăţii şi egalităţii, fără deosebire de origine etnică, de limbă, religie sau clasă socială. <strong>Libertatea individuală era garantată,</strong> nimeni nu putea fi urmărit sau percheziţionat decât în cazurile şi după formele prevăzute de legi, mandatul trebuia prezentat în maximum 24 de ore, domiciliul era inviolabil, iar art. 22 prevedea că libertatea conştiinţei este absolută. Art. 25 prevedea că <em></em><blockquote class="tr_bq">
<em>“libertatea presei, care nu poate fi pusă sub regimul avertismentelor, nu poate fi confiscată, suspendată sau suprimată şi nici cenzura, nici o altă măsura excepţională nu poate fi înfiinţată”. </em></blockquote>
<br />
<em></em><br />
<strong>Constituţia din 1923 a introdus votul universal</strong> - doar militarii activi şi femeile fiind excluşi - dar nu a adus modificări esenţiale în raporturile dintre organismele statului. Regele deţinea puterea executivă, îi numea şi revoca pe miniştri, putea refuza sancţionarea legilor. Constituţia din 1923 a funcţionat 15 ani şi a fost considerată cea mai liberală Constituţie din Europa la acea vreme. <strong>Tradiţia Constituţională democratică în România a continuat până în 27 februarie 1938.</strong><br />
------------------------------------------------<br />
<br />
<strong><span style="font-size: large;">Constitutiunea din 1923</span></strong><br />
<strong></strong><br />
<center>
PARLAMENTUL ROMANIEI <br /><br /><b>TITLUL I</b><br /> DESPRE TERITORIUL ROMANIEI</center>
<br /><b>Art. 1.</b><br />Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil. <br /><br /><b>Art. 2.</b><br />Teritoriul Romaniei este nealienabil. <br /> Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi. <br /><br /><b>Art. 3.</b><br />Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de ginta straina. <br /><br /><b>Art. 4.</b><br />Teritoriul Romaniei din punct de vedere administrativ se imparte in judete, judetele in comune. <br /> Numarul, intinderea si subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili dupa formele prevazute in legile de organizare administrativa. <br /><br />
<center>
<b>TITLUL II</b><br /> DESPRE DREPTURILE ROMANILOR</center>
<br /><b>Art. 5.</b><br />Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile si drepturile stabilite prin legi. <br /><br /><b>Art. 6.</b><br />Constitutiunea de fata si celelalte legi relative la drepturile politice determina cari sunt, osebit de calitatea de Roman, conditiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi. <br /> Legi speciale, votate cu majoritate de doua treimi, vor determina conditiunile sub cari femeile pot avea exercitiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalitati a celor doua sexe. <br /><br /><b>Art. 7.</b><br />Deosebirea de credinte religioase si confesiuni, de origina etnica si de limba, nu constitue in Romania o piedica spre a dobandi drepturile civile si politice si a le exercita. <br /> Numai naturalizarea aseamana pe strain cu Romanul pentru exercitarea drepturilor politice. <br /> Naturalizarea se acorda in mod individual de Consiliul de Ministri, in urma constatarii unei comisiuni, compusa din: primul-presedinte si presedintii Curtii de apel din Capitala Tarii, ca solicitantul indeplineste conditiunile legale. <br /> O lege speciala va determina conditiunile si procedura prin care strainii dobandesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Sotia si copiii minori profita, in conditiunile prevazute de lege, de naturalizarea sotului sau tatalui. <br /><br /><b>Art. 8.</b><br />Nu se admite in Stat nici o deosebire de nastere sau de clase sociale. Toti Romanii, fara deosebire de origina etnica de limba sau de religie, sunt egali inaintea legii si datori a contribui fara osebire la darile si sarcinile publice. <br /> Numai ei sunt admisibili in functiunile si demnitatile publice, civile si militare. Legi speciale vor determina Statutul functionarilor publici. <br /> Strainii nu pot fi admisi in functiunile publice decat in cazuri exceptionale si anume statornicite de legi. <br /><br /><b>Art. 9.</b><br />Toti strainii aflatori pe pamantul Romaniei se bucura de protectiunea data de legi persoanelor si averilor in genere. <br /><br /><b>Art. 10.</b><br />Toate privilegiile de orice natura, scutirile si monopolurile de clasa sunt oprite pentru totdeauna in Statul Roman. <br /> Titlurile de noblete sunt si raman neadmise in Statul Roman. Decoratiunile straine se vor purta de Romani numai cu autorizarea Regelui. <br /><br /><b>Art. 11.</b><br />Libertatea individuala este garantata. <br /> Nimeni nu poate fi urmarit sau perchizitionat, decat in cazurile si dupa formele prevazute in legi. <br /> Nimeni nu poate fi detinut sau arestat, decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat, care trebuie sa-i fie comunicat in momentul arestarii sau cel mai tarziu in 24 ore dupa detinere sau arestare. <br /> In caz de vina vadita, definerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite in 24 ore si i se va comunica conform aliniatului precedent. <br /><br /><b>Art. 12.</b><br />Nimeni nu poate fi sustras in contra vointei sale dela judecatorii ce-i da legea. <br /><br /><b>Art. 13.</b><br />Domiciliul este neviolabil. <br /> Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decat de autoritatile competinte, in cazurile anume prevazute de lege si potrivit formelor de ea prescrise. <br /><br /><b>Art. 14.</b><br />Nici o pedeapsa nu poate fi infiintata, nici aplicata decat in puterea unei legi. <br /><br /><b>Art. 15.</b><br />Nici o lege nu poate infiinta pedeapsa confiscarii averilor. <br /><br /><b>Art. 16.</b><br />Pedeapsa cu moarte nu se va putea reinfiinta afara de cazurile prevazute in Codul penal militar in timp de rasboi. <br /><br /><b>Art. 17.</b><br />Proprietatea de orice natura precum si creantele asupra Statului sunt garantate. <br /> Autoritatea publica, pe baza unei legi, este in drept a se folosi, in scop de lucrari de interes obstesc, de subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatiunea de a desdauna pagubele aduse suprafetei, cladirilor si lucrarilor existente. In lipsa de invoiala despagubirea se va fixa de justitie. <br /> Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire stabilita de justitie. <br /> O lege speciala va determina cazurile de utilitate publica, procedura si modul exproprierii. <br /> In afara de expropriere pentru caile da comunicatie, salubritate publica, apararea tarii si lucrari de interes militar, cultural si acele impuse de interesele generale directe ale Statului si administraliilor publice, celelalte cazuri de utilitate publica vor trebui sa fie stabilite prin legi votate cu majoritate de doua treimi. <br /> Legile existente privitoare la alinierea si largirea stradelor de prin comune precum si la malurile apelor ce curg prin sau pe langa ele raman in vigoare in tot cuprinsul Regatului. <br /><br /><b>Art. 18.</b><br />Numai Romanii si cei naturalizati romani pot dobandi cu orice titlu si detine imobile rurale in Romania. Strainii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile. <br /><br /><b>Art. 19.</b><br />Zacamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea Statului. Se excepteaza masele de roci comune, carierele de materiale de constructie si depozitele de turba, fara prejudiciul drepturilor dobandite de Stat pe baza legilor anterioare. <br /> O lege speciala a minelor va determina normele si conditiunile de punere in valuare a acestor bunuri, va fixa redeventa proprietarului suprafetei si va arata tot de odata putinta si masura in care acestia vor participa la exploatarea acestor bogatii. Se va tine seama de drepturile castigate, intrucat ele corespund unei valorificari a subsolului si dupa distinctiunile ce se vor face in legea speciala.<br /> Concesiunile miniere de exploatare, instituite sau date, conform legilor azi in vigoare, se vor respecta pe durata pentru care s'au acordat, iar exploatarile miniere existente facute de proprietar numai cat timp le vor exploata. Nu se vor putea face concesiuni perpetue.<br /> Toate concesiunile si exploatarile prevazute in aliniatul precedent vor trebui insa sa se conformeze regulelor ce se vor stabili prin lege, care va preved ca si maximum de durata al acelor concesiuni si exploatari si care nu va trece de cincizeci ani dela promulgarea acestei Constitutiuni. <br /><br /><b>Art. 20.</b><br />Caile de comunicatie, spatiul atmosferic si apele navigabile si flotabile sunt de domeniul public. <br /> Sunt bunuri publice apele ce pot produce forta motrice si acele ce pot fi folosite in interes obstesc.<br /> Drepturile castigate se vor respecta sau se vor rascumpara prin expropriere pentru caz de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire. <br /> Legi speciale vor determina limita in care toate drepturile de mai sus vor putea fi lasate in folosinta proprietarilor, modalitatile exploatarii, precum si despagubirile cuvenite pentru utilizarea suprafetei si pentru instalatia in fiinta. <br /><br /><b>Art. 21.</b><br />Toti factorii productiunii se bucura de o egala ocrotire. <br /> Statul poale interveni, prin legi, in raporturile dintre acesti factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale.<br /> Libertatea muncii va fi aparata. <br /> Legea va regula asigurarea sociala a muncitorilor, in caz de boala, accidente si altele. <br /><br /><b>Art. 22.</b><br />Libertatea constiintei este absoluta. <br /> Statul garanteaza tuturor cultelor o deopotriva libertate si protectiune intrucat exercitiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri si legilor de organizare ale Statului. <br /> Biserica crestina ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici romanesti. <br /> Biserica ortodoxa romana fiind religia marei majoritati a Romanilor este biserica dominanta in Statul roman; iar cea greco-catolica are intaielatea fata de celelalte culte. <br /> Biserica ortodoxa romana este si ramane neatarnata de orice chiriarchie straina, pastrandu-si insa unitatea cu Biserica ecumenica a Rasaritului in privinta dogmelor.<br /> In tot regatul Romaniei Biserica crestin ortodoxa va avea o organizatie unitara cu participarea tuturor elementelor ei constitutive, clerici si mireni. <br /> O lege speciala va statornici principiile fundamentale ale acestei organizatii unitare, precum si modalitatea dupa care Biserica isi va regulamenta, conduce si administra, prin organele sale proprii si sub controlul Statului, chestiunile sale religioase, culturale, fundationale si epitropesti. <br /> Chestiunile spirituale si canonice ale Bisericei ortodoxe romane se vor regula de o singura autoritate sinodala centrala. <br /> Mitropolitii si episcopii Bisericei ortodoxe romane se vor alege potrivit unei singure legi speciale. <br /> Raporturile dintre diferitele culte si Sfat se vor stabili prin lege. <br /><br /><b>Art. 23.</b><br />Actele starii civile sunt de atributia legii civile.<br /> Intocmirea acestor acte va trebui sa preceada totdeauna binecuvantarea religioasa. <br /><br /><b>Art. 24.</b><br />Invatamantul este liber in conditiunile stabilite prin legile speciale si intrucat nu va fi contrar bunelor moravuri si ordinei publice.<br /> Invatamantul primar este obligator. In scolile Statului acest invatamant se va da gratuit. <br /> Statul, judelele si comunele vor da ajutoare si inlesniri elevilor lipsiti de mijloace, in toate gradele invatamantului, in masura si modalitatile prevazute de lege. <br /><br /><b>Art. 25.</b><br />Constitutiunea garanteaza tuturor libertatea de a comunica si publica ideile si opiniunile lor prin grai, prin scris si prin presa, fiecare fiind raspunzator de abuzul acestor libertati in cazurile determinate prin Codicele penal, care nici intr'un caz nu va putea restrange dreptul in sine.<br /> Nici o lege exceptionala nu se va putea infiinta in aceasta materie.<br /> Nici cenzura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau distributiunea oricarei publicatiuni nu se va putea infiinta.<br /> Nu este nevoe de autorizatiunea prealabila a nici unei autoritati pentru aparitiunea oricarei publicatiuni.<br /> Nici o cautiune nu se va cere dela ziaristi, scriitori, editori, Tipografi si litografi.<br /> Presa nu va fi pusa nici odata sub regimul avertismentelor. Nici un ziar sau publicatiune nu va putea fi suspendat sau suprimat. Orice publicatiune periodica de orice natura va trebui sa aiba un director raspunzator, iar in absenta acestuia, un redactor raspunzator. Directorul sau redactorul vor trebui sa se bucure de drepturile civile si politice. Numele directorului si numele redactorului vor figura vizibil si permanent in fruntea publicatiunii. <br /> Inainte de aparitiunea publicatiunii periodice, proprietarul ei e obligat a declara si inscrie numele sau la tribunalul de comert. Sanctiunile acestor dispozitiuni se vor prevedea prin legi speciale. <br /><br /><b>Art. 26.</b><br />In ce priveste publicatiunile neperiodice, raspunzator de scrierile sale este autorul, in lipsa acestuia editorul; patronul tipografiei raspunde cand autorul si editorul nu au fost descoperiti. <br /> La publicatiunile periodice responsabilitatea o au: autorul, directorul sau redactorul in ordinea enumerarii. Proprietarul in toate cazurile este solidar raspunzator de plata despagubirilor civile. <br /> Delictele de presa se judeca de jurati, afara de cazurile aci statornicite, cari se vor judeca de tribunalele ordinare, potrivit dreptului comun: <br /> a) Delictele ce s'ar comite impotriva Suveranilor tarii, Principelui Mostenitor, membrilor Familiei Regale si Dinastiei, Sefilor Statelor Straine si reprezentantilor lor; <br /> b) indemnurile directe la omor si rebeliune, in cazurile cand nu au fost urmate de executiune; <br /> c) Calomniile, injuriile, difamatiile aduse particularilor sau functionarilor publici oricari ar fi, atinsi in vieata lor particulara sau in cinstea lor personala. <br /> Arestul preventiv in materie de presa este interzis. <br /><br /><b>Art. 27.</b><br />Secretul scrisorilor, telegramelor si al convorbirilor telefonice este neviolabil. <br /> O lege speciala va stabili cazurile in cari justitia, in interesul instructiunii penale, va putea face exceptiune la dispozitiunea de fata. <br /> Aceeas lege va determina responsabilitatea agentilor Statului si a particularilor pentru violarea secretului scrisorilor, telegramelor si convorbirilor telefonice. <br /><br /><b>Art. 28.</b><br />Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, au dreptul de a se aduna pasnici si fara arme, conformandu-se legilor cari reguleaza exercitarea acestui drept, pentru a trata tot felul de chestiuni; intru aceasta nu este trebuinta de autorizare prealabila.<br /> Intrunirile sub cerul liber sunt permise, afara de pietele si caile publice.<br /> Intrunirile, procesiunile si manifestatiile pe caile si pietele publice sunt supuse legilor politienesti. <br /><br /><b>Art. 29.</b><br />Romanii, fara deosebire de origine etnica, de limba sau de religie, au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor cari reguleaza exercitiul acestui drept. <br /> Dreptul de libera asociatiune nu implica in sine dreptul de a crea persoane juridice. <br /> Conditiunile in cari se acorda personalitatea juridica se vor stabili prin o lege speciala.<br /><br /><b>Art. 30.</b><br />Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritatile publice prin petitiuni subscrise de catre una sau mai multe persoane, neputand insa petitiona decat in numele subscrisilor. <br /> Numai autoritatile constituite au dreptul de a adresa petitiuni in nume colectiv. <br /><br /><b>Art. 31.</b><br />Nici o autorizare prealabila nu este necesara pentru a se exercita urmariri contra functionarilor publici pentru faptele administratiunii lor de partile vatamate, ramanand insa neatinse regulile speciale statornicite in privinta ministrilor.<br /> Cazurile si modul urmaririi se vor regula prin anume lege. <br /> Dispozitiuni speciale in Codicele penal vor determina penalitatile prepuitorilor. <br /><br /><b>Art. 32.</b><br />Nici un Roman, fara autorizarea guvernului, nu poate intra in serviciul unui Stat strain, fara ca insus prin aceasta sa-si piarda cetatenia.<br /> Extradarea refugiatilor politici este oprita. <br /><br />
<center>
<b>TITLUL III</b><br /> DESPRE PUTERILE STATULUI</center>
<br /><b>Art. 33.</b><br />Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata. <br /><br /><b>Art. 34.</b><br />Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Rege si Reprezentatiunea nationala. <br /> Reprezentatiunea nationala se imparte in doua Adunari: <br /> Senatul si Adunarea deputatilor.<br /> Orice lege cere invoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare. <br /> Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale decat dupa ce se va fi discutat si votat liber de majoritatea ambelor Adunari. <br /><br /><b>Art. 35.</b><br />Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative. <br /> Totus orice lege relaliva la veniturile si cheltuelile Statului sau la contingentul armatei trebuie sa fie votata mai intaiu de Adunarea deputatilor. <br /><br /><b>Art. 36.</b><br />Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare. <br /><br /><b>Art. 37.</b><br />Promulgarea legilor, votate de ambele Adunari, se va face prin ingrijirea ministerului justitiei, care va pastra unul din originalele legilor votate, iar al doilea original se pastreaza de Arhivele Statului. <br /> Ministrul justitiei este si pastratorul marelui Sigiliu al Statului.<br /> In fiecare an ministerul justitiei va publica colectiunea legilor si regulamentelor, in care legile vor fi inserate purtand numarul de ordine dupa data promulgarii. <br /><br /><b>Art. 38.</b><br />Nici o lege, nici un regulament de administratiune generala, judeteana sau comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarat de lege. <br /><br /><b>Art. 39.</b><br />Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita in modul regulat prin Constitutiune. <br /><br /><b>Art. 40.</b><br />Puterea judecatoreasca se exercita de organele ei.<br /> Hotararile lor se pronunta in virtutea legii si se executa in numele Regelui. <br /><br /><b>Art. 41.</b><br />Interesele exclusiv judetene sau comunale se reguleaza de catre consiliile judetene sau comunale dupa principiile asezate prin Constitutiune si prin legi speciale. <br /><br />
<center>
<b>CAPITOLUL I</b><br /> Despre reprezentarea nationala</center>
<br /><b>Art. 42.</b><br />Membrii Adunarilor reprezinta natiunea. <br /><br /><b>Art. 43.</b><br />Sedintele Adunarilor sunt publice. Regulamentele lor fixeaza cazurile si modul in cari aceste sedinte pot fi declarate secrete. <br /><br /><b>Art. 44.</b><br />Fiecare din Adunari verifica titlurile membrilor sai si judeca contestatiunile ce se ridic in aceasta privinta. <br /> Nici o alegere nu poale fi invalidala decat cu doua treimi din numarul membrilor prezenti. <br /><br /><b>Art. 45.</b><br />Nimeni nu poate fi totdeodata membru al uneia si al celeilalte Adunari. <br /><br /><b>Art. 46.</b><br />Deputatii si senatorii numiti de puterea executiva intr'o functiune salariata, pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor de reprezentanti ai natiunii. <br /> Aceasta dispozitiune nu se aplica ministrilor si subsecretarilor de Stat. Legea electorala determina incompatibilitatile. <br /><br /><b>Art. 47.</b><br />La inceputul fiecarei legislaturi si a fiecarei sesiuni ordinare, Adunarea deputatilor si Senatul aleg din sanul lor pe presedintele, vice-presedintii si membrii biurourilor, potrivit regulamentelor interioare. <br /><br /><b>Art. 48.</b><br />Orice hotarire se ia cu majoritate absoluta a voturilor, afara de cazurile cand prin Constitutiune, legi sau regulamentele Corpurilor legiuitoare se cere un numar superior de voturi. <br /> In caz de paritate a voturilor, propunerea in deliberare este respinsa. Adunarile tin sedinte cu jumatate plus unul din numarul membrilor inscrisi in apelul nominal. <br /><br /><b>Art. 49.</b><br />Voturile se dau prin ridicare si sedere, prin viu grai sau prin scrutin secret. <br /> Un proiect de lege nu poate fi adoptat decat dupa ce s'a votat articol cu articol. <br /><br /><b>Art. 50.</b><br />Fiecare din Adunari are dreptul de ancheta. <br /><br /><b>Art. 51.</b><br />Adunarile au dreptul de a amenda si de a desparti in mai multe parti articolele si amendamentele propuse. <br /><br /><b>Art. 52.</b><br />Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a adresa ministrilor interpelari, la care acestia sunt obligati a raspunde in termenul prevazut de regulament. <br /><br /><b>Art. 53.</b><br />Oricine are dreptul a adresa petitiuni Adunarilor prin mijlocirea biuroului sau a unuia din membrii sai. Fiecare din Adunari are dreptul de a trimite ministrilor petitiunile ce-i sunt adresate. Ministrii sunt datori a da explicatiuni asupra cuprinderii lor ori de cate ori Adunarea o cere. <br /><br /><b>Art. 54.</b><br />Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunari nu poate fi urmarit sau prigonit pentru opiniunile si voturile emise de dansul in cursul exercitiului mandatului sau. <br /><br /><b>Art. 55.</b><br />Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunari nu poate, in timpul sesiunii, sa fie nici urmarit, nici arestat in materie de represiune, decat cu autorizarea Adunarii din care face parte, afara de cazul de flagrant delict.<br /> Daca a fost arestat preventiv sau urmarit in timpul cand sesiunea era inchisa, urmarirea sau arestarea trebuiesc supuse aprobarii Adunarii din care face parte, indata dupa deschiderea sesiunii Corpurilor legiuitoare.<br /> Detentiunea sau urmarirea unui membru al uneia sau celeilalte Adunari este suspendata in tot timpul sesiunii, daca Adunarea o cere. <br /><br /><b>Art. 56.</b><br />Fiecare Adunare determina, prin regulamentul sau, modul dupa care ea isi exercita atributiunile. <br /><br /><b>Art. 57.</b><br />Fiecare din Adunari delibereaza si ia hotariri separat afara de cazurile anume specificate in Constitutiunea de fata. <br /><br /><b>Art. 58.</b><br />Orice intrunire a unuia din Corpurile legiuitoare in afara de timpul sesiunii celuilalt este nula de drept. <br /><br /><b>Art. 59.</b><br />Fiecare din ambele Adunari are dreptul exclusiv de a exercita propria sa politie prin presedintele ei, care singur, dupa incuviintarea Adunarii, poate da ordin gardei de serviciu. <br /><br /><b>Art. 60.</b><br />Nici o putere armata nu se poate pune la usile sau in jurul uneia sau alteia din Adunari fara invoirea ei. <br /><br /><b>Art. 61.</b><br />Legea electorala stabileste toate conditiunile cerute pentru a fi alegator la Adunarea deputatilor si la Senat, incapacitatile si nedemnitatile precum si procedura electorala. <br /><br /><b>Art. 62.</b><br />Membrii ambelor Corpuri legiuitoare sunt alesi pentru patru ani. <br /><br /><b>Art. 63.</b><br />Diurnele deputatilor si senatorilor se stabilesc prin lege. <br /><br />
<center>
<b>SECTIUNEA I</b><br /> Despre Adunarea deputatilor</center>
<br /><b>Art. 64</b><br />Adunarea deputatilor se compune din deputati alesi de cetatenii Romani majori, prin vot universal, egal, direct, obligator si secret pe baza reprezentarii minoritatii. <br /><br /><b>Art. 65.</b><br />Alegerea deputatilor se face pe circumscriptii electorale. Circumscriptia electorala nu poate fi mai mare decat un judet.<br /> Legea electorala stabileste numarul deputatilor de ales in fiecare circumscriptie proportional cu populatia. <br /><br /><b>Art. 66.</b><br />Spre a fi eligibil la Adunarea deputatilor se cere: <br /> a) A fi cetatean roman; <br /> b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice; <br /> c) A avea varsta de douazeci si cinci ani impliniti; <br /> d) A avea domiciliul in Romania. Legea electorala va determina incapacitatile. <br /><br />
<center>
<b>SECTIUNEA II</b><br /> Despre Senat</center>
<br /><b>Art. 67.</b><br />Senatul se compune din senatori alesi si din senatori de drept. <br /><br /><b>Art. 68.</b><br />Toti cetatenii Romani dela varsta de 40 ani impliniti aleg, pe circumscriptii electorale cari nu pot fi mai mari decat judetul, prin vot obligator, egal, direct si secret, un numar de senatori. <br /> Numarul senatorilor de ales in fiecare circumscriptie, care nu poate fi mai mare decat un judet, se stabileste de legea electorala, proportional cu populatia. <br /><br /><b>Art. 69.</b><br />Membrii alesi in consiliile judetene si membrii alesi in consiliile comunale urbane si rurale, intruniti intr'un singur colegiu, aleg, prin vot obligator egal, direct si secret, cate un senator de fiecare judet. <br /><br /><b>Art. 70.</b><br />Membrii camerelor de comert, de industrie, de munca si de agricultura, intruniti in colegii separate, aleg din sanul lor cate un senator de fiecare categorie si pentru fiecare circumscriptie electorala. Aceste circumscriptii electorale speciale se fixeaza de legea electorala, numarul lor neputand fi mai mare de sase. <br /><br /><b>Art. 71.</b><br />Fiecare universitate alege, din sanul sau, prin votul profesorilor sai, cate un senator. <br /><br /><b>Art. 72.</b><br />Sunt de drept membri ai Senatului, in virtutea Inaltei lor situatiuni in Stat si Biserica: <br /> a) Mostenitorul Tronului dela varsta de 18 ani impliniti; el insa nu va avea vot deliberativ decat la varsta de 25 ani impliniti; <br /> b) Mitropolitii tarii; <br /> c) Episcopii eparhioti ai Bisericilor ortodoxe romane si greco-catolice, intru cat vor fi alesi conform legilor tarii; <br /> d) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul de fiecare confesiune, intru cat sunt alesi sau numiti conform legilor tarii si reprezinta un numar de peste 200.000 credinciosi; precum si reprezentantul superior religios al musulmanilor din Regat; <br /> e) Presedintele Academiei Romane. Mandatul acestor senatori inceteaza odata cu calitatea sau demnitatea care le atribue dreptul. <br /><br /><b>Art. 73.</b><br />Devin senatori de drept: <br /> a) Fostii Presedinti de Consiliu, intru cat vor avea o vechime de patru ani ca Presedinti de Consiliu titulari, si fostii Ministri avand o vechime de cel putin sase ani intr'una sau mai multe guvernari; <br /> b) Fostii Presedinti ai Corpurilor Legiuitoare cari vor fi exercitat aceasta demnitate cel putin in cursul a opt sesiuni ordinare; c) Fostii Senatori si Deputati alesi in cel putin zece legislaturi independent de durata lor; <br /> d) Fostii Primi-Presedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie car au ocupat aceasta functiune sau pe aceea de Presedinte la Casatie cinci ani; <br /> e) Generalii de rezerva si in retragere: <br /> 1. Cari vor fi exercitat comanda unei armate in fata inamicului, ca titulari, cel putin 3 luni. <br /> 2. Cari au indeplinit functiunea de Sef al marelui Stat-Major, sau de inspector general de armata (comandant de armata), in timp de pace, cel putin patru ani. <br /> Numarul celor din categoria a doua nu va fi mai mare de patru, luati in ordinea vechimei, la vacante existente; <br /> f) Fostii Presedinti ai Adunarilor Nationale din Chisinau, Cernauti si Alba-Iulia, cari au declarat Unirea. <br /><br /><b>Art. 74.</b><br />Verificarea indeplinirii conditiunilor senatorilor de drept se face de o comisiune compusa din Presedintii sectiunilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sub presedintia Primului-Presedinte al acestei Inalte Curti. <br /> Constatarea se face din oficiu, la cererea Presedintelui Senatului sau a acelora cari au dreptul. <br /> Presedintele Senatului inscrie senatorii de drept pe baza incheierii Comisiunii. Senatul poate discuta si semnala Comisiunii, spre rectificare, erorile constatate in stabilirea drepturilor. <br /><br /><b>Art. 75.</b><br />Spre a fi eligibil la Senat se cere: <br /> a) A fi cetatean roman; <br /> b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice; <br /> c) A avea varsta de 40 ani impliniti; <br /> d) A avea domiciliul in Romania.<br /> Aceste conditiuni, afara de varsta, se cer si senatorilor de drept. <br /><br />
<center>
<b>SECTIUNEA III</b><br /> Despre Consiliul legislativ</center>
<br /><b>Art. 76.</b><br />Se infiinteaza un Consiliu legislativ, a carui menire este sa ajute in mod consultativ la facerea si coordonarea legilor, emanand fie dela puterea executiva, fie din initiativa parlamentara, cat si la intocmirea regulamentelor generale de aplicarea legilor. <br /> Consultarea Consiliului legislativ este obligatorie pentru toate proiectele de legi, afara de cele cari privesc creditele bugetare; daca insa, intr'un termen fixat de lege, Consiliul legislativ nu-si da avizul sau, Adunairile pot proceda la discutarea si aprobarea proiectelor.<br /> O lege speciala va determina organizarea si modul de functionare al Consiliului legislativ. <br /><br />
<center>
<b>CAPITOLUL II</b><br /> Despre Rege si Ministri <br /><br /><b>SECTIUNEA I</b><br /> Despre Rege</center>
<br /><b>Art. 77.</b><br />Puterile constitutionale ale Regelui sunt creditare in linie coboritoare directa si legitima a Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor. <br /> Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului. <br /><br /><b>Art. 78.</b><br />In lipsa de coboritori in linie barbateasca ai Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sai sau coboritorilor acestora, dupa regulele statornicite in articolul precedent. <br /> Daca nici unul dintre fratii sau coboritorii lor nu s'ar mai gasi in vieata sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul sau dintr'o dinastie suverana din Europa cu Primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa de art. 79. <br /> Daca nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant. <br /><br /><b>Art. 79.</b><br />La caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de indata intr'o singura Adunare, chiar fara convocare, si cel mai tarziu pana in opt zile dela intrunirea lor aleg un Rege dintr'o dinastie suverana din Europa occidentala. <br /> Prezenta a trei patrimi din membrii cari compun fiecare din ambele Adunari si majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt necesare pentru a se putea procede la aceasta alegere.<br /> La caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua zi, la amiazi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere oricare ar fi numarul membrilor prezenti si cu majoritatea absoluta a voturilor. <br /> Daca Adunarile s'ar afla dizolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la articolul urmator. <br /> In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o locotenenta regala, compusa din trei persoane, care va exercita puterile regale pana la suirea Regelui pe Tron.<br /> In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret. <br /><br /><b>Art. 80.</b><br />La moartea Regelui, Adunarile se intrunesc chiar fara convocare cel mai tarziu zece zile dupa declararea mortii. Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai inainte si convocarea lor a fost hotarita in actul de dizolvare pentru o epoca in urma celor zece zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora cari au a le inlocui. <br /><br /><b>Art. 81.</b><br />Dela data mortii Regelui si pana la depunerea juramantului a succesorului sau la Tron puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate, in numele poporului roman, de ministri, intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate. <br /><br /><b>Art. 82.</b><br />Regele este major la varsta de optsprezece ani impliniti.<br /> La suirea sa pe Tron, el va depune mai intaiu in sanul Adunarilor intrunite urmatorul juramant: "Jur a pazi Constitutiunea si legile poporului roman, a mentine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului ".<br /><br /><b>Art. 83.</b><br />Regele, in vieata fiind, poate numi o Regenta, compusa din trei persoane, care, dupa moartea Regelui, sa exercite puterile regale in timpul minoritatii succesorului Tronului. Aceasta numire se va face cu primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa la art. 79 din Constitutiunea de fata. <br /> Regenta va exercita totdeodata si tutela succesorului Tronului in timpul minoritatii lui. <br /> Daca, la moartea Regelui, Regenta nu s'ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi o Regenta, procedand dupa formele prescrise la art. 79 din Constitutiunea de fata. <br /> Membrii Regentei nu intra in functiune decat dupa ce vor fi depus solemn inaintea ambelor Adunari intrunite juramantul prescris prin art. 82 din Constitutiunea de fata. <br /><br /><b>Art. 84.</b><br />Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, ministrii, dupa ce au constatat legalmente aceasta imposibilitate, convoaca indata Adunarile. <br /> Acestea aleg Regenta, care va forma si tutela.<br /><br /><b>Art. 85.</b><br />Nici o modificare nu se poate face Constitutiunii in timpul Regentei. <br /><br /><b>Art. 86.</b><br />Regele nu va putea fi totdeodata si Seful unui alt Stat fara consimtimantul Adunarilor. <br /> Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect daca nu vor fi prezenti cel putin doua treimi din membrii cari le compun, si hotarirea nu se poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata. <br /><br /><b>Art. 87.</b><br />Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori. <br /> Nici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act. <br /><br /><b>Art. 88.</b><br />Regele numeste si revoaca pe ministrii sai. <br /> El sanctioneaza si promulga legile. <br /> El poate refuza sanctiunea sa. <br /> El are dreptul de amnistie in materie politica. <br /> Are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de ceeace se statorniceste in privinta ministrilor.<br /> El nu poate suspenda cursul urmaririi sau al judecatii, nici a interveni prin nici un mod in administratia justitiei. <br /> El numeste sau confirma in functiunile publice potrivit legilor.<br /> El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala. <br /> El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fara sa poata vreodata modifica sau suspenda legile si nu poate scuti pe nimeni de executarea lor. <br /> El este capul puterii armate. <br /> El confera gradele militare in conformitate cu legea. <br /> El va conferi decoratiunile romane conform unei anume legi.<br /> El are dreptul de a bate moneda conform unei legi speciale. <br /> El incheie cu Statele straine conventiunile necesare pentru comert, navigatiune si alte asemenea; insa pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare, trebuie mai intaiu a fi supuse Puterii legislative si aprobate de ea. <br /><br /><b>Art. 89.</b><br />Legea fixeaza lista civila pentru durata fiecareia Domnii. <br /><br /><b>Art. 90.</b><br />La 15 Octomvrie a fiecarui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc fara convocare, daca Regele nu le-a convocat mai inainte. <br /> Durata fiecarei sesiuni este de cinci luni. <br /> Regele deschide sesiunea prin un Mesaj, la care Adunarile fac raspunsurile lor.<br /> Regele pronunta inchiderea sesiunii.<br /> El are dreptul de a convoca in sesiune extraordinara Adunarile. <br /> El are dreptul de a dizolva ambele Adunari deodata sau numai una din ele. Actul de dizolvare trebuie sa contina convocarea alegatorilor pana in doua luni de zile si a Adunarilor pana in trei luni. <br /> Regele poate amana Adunarile; oricum, amanarea nu poate depasi termenul de o luna, nici a fi reinoita in aceeas sesiune fara consimtimantul Adunarilor. <br /><br /><b>Art. 91.</b><br />Regele nu are alte puteri decat acele date lui prin Constitutiune. <br /><br />
<center>
<b>CAPITOLUL III</b><br /> Despre ministri</center>
<br /><b>Art. 92.</b><br />Guvernul exercita puterea executiva in numele Regelui, in modul stabilit prin Constitutiune. <br /><br /><b>Art. 93.</b><br />Ministrii intruniti alcatuesc Consiliul de Ministri, care este prezidat, cu titlul de Presedinte al Consiliului de Ministri, de acela care a fost insarcinat de Rege cu formarea guvernului.<br /> Departamentele ministeriale si subsecretariatele de Stat nu se pot infiinta si desfiinta decat prin lege. <br /><br /><b>Art. 94.</b><br />Nu poate fi ministru decat cel care este roman sau cel care a dobandit naturalizarea.<br /><br /><b>Art. 95.</b><br />Nici un membru al Familiei Regale nu poate fi ministru. <br /><br /><b>Art. 96.</b><br />Daca ministrii nu ar fi membri ai Adunarilor, ei pot lua parte la desbaterea legilor, fara a avea insa si dreptul de a vota.<br /> La desbaterile Adunarilor prezenta cel putin a unui ministru e necesara. <br /> Adunarile pot exige prezenta ministrilor la deliberatiunile lor. <br /><br /><b>Art. 97.</b><br />In nici un caz ordinul verbal sau in scris al Regelui nu poate apara pe ministru de raspundere. <br /><br /><b>Art. 98.</b><br />Fiecare din ambele Adunari, precum si Regele au dreptul de a cere urmarirea ministrilor si a-i trimite inaintea Inaltei Curti de casatie si justitie, care singura, in sectiuni unite, este in drept a-i judeca, afara de cele ce se vor statornici prin legi in ceeace priveste exercitiul partii vatamate si inceeace priveste crimele si delictele comise de ministri afara de exercitul functiunii lor.<br /> Punerea sub urmarire a ministrilor de catre Corpurile legiuitoare nu se poate rosti decat prin majoritate de doua treimi a membrilor de fata.<br /> Instructiunea se va face de o comisiune a inaltei Curti de casatie, compusa din cinci membri trasi la sorti in sectiuni-unite.<br /> Aceasta comisiune are si puterea de a califica faptele si de a decide sau nu urmarirea. <br /> Acuzarea, inaintea inaltei Curti de casatie si justitie, se va sustine prin ministerul public.<br /> Legea responsabilitatii ministeriale determina cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile ministrilor. <br /><br /><b>Art. 99.</b><br />Orice parte vatamata de un decret sau o dispozitiune semnata sau contrasemnata de un ministru care violeaza un text expres al Constitutiunii sau al unei legi, poate cere Statului, in conformitate cu dreptul comun, despagubiri banesti pentru prejudiciul cauzat.<br /> Fie in cursul judecatii, fie dupa pronuntarea hotaririi, ministrul poate fi chemat, dupa cererea Statului, in urma votului unuia din Corpurile legiuitoare, inaintea instantelor ordinare, la raspundere civila pentru dauna pretinsa sau suferita de Stat. <br /> Actul ilegal al ministrului nu descarca de raspundere solidara pe functionarul care a contrasemnat, decat in cazul cand acesta a atras atentia Ministrului, in scris. <br /><br /><b>Art. 100.</b><br />Se vor putea infiinta Subsecretariate de Stat. <br /> Subsecretarii de Stat vor putea lua parte la desbaterile Corpurilor legiuitoare sub responsabilitatea ministrilor. <br /><br />
<center>
<b>CAPITOLUL IV</b><br /> Despre puterea judecatoreasca</center>
<br /><b>Art. 101.</b><br />Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta decat numai in puterea unei anume legi.<br /> Comisiuni si tribunale extraordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire si sub nici un fel de cuvant in vederea unor anume procese, fie civile, fie penale, sau in vederea judecarii unor anume persoane.<br /><br /><b>Art. 102.</b><br />Pentru intregul Stat roman este o singura Curte de casatie si justitie. <br /><br /><b>Art. 103.</b><br />Numai Curtea de casatie in sectiuni-unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constitutiunii. Judecata asupra inconstitutionalitatii legilor se margineste numai la cazul judecat. <br /> Curtea de casatie se va rosti ca si in trecut asupra conflictelor de atributiuni. <br /> Dreptul de recurs in casare este de ordin constitutional. <br /><br /><b>Art. 104.</b><br />Judecatorii sunt inamovibili in conditiunile speciale pe cari legea le va fixa. <br /><br /><b>Art. 105.</b><br />Juriul este statornicit in toate materiile criminale si pentru delictele politice si de presa, afara de cazurile statornicite prin Constitutiunea de fata. <br /> Actiunea pentru daune-interese rezultand din fapte si delicte de presa nu se poate intenta decat inaintea aceleeas jurisdictiuni de competinta careia este delictul. <br /><br /><b>Art. 106.</b><br />Justitia militara se organizeaza prin osebita lege. <br /><br /><b>Art. 107.</b><br />Autoritati speciale de orice fel, cu atributiuni de contencios administrativ, nu se pot infiinta. <br /> Contenciosul administrativ este in caderea puterii judecatoresti, potrivit legii speciale. <br /> Cel vatamat in drepturile sale, fie printr'un act administrativ de autoritate, fie printr'un act de gestiune facut cu calcarea legilor si a regulamentelor, fie prin rea vointa a autoritatilor administrative de a rezolva cererea privitoare la un drept, poate face cerere la instantele judecatoresti pentru recunoasterea dreptului sau.<br /> Organele puterii judiciare judeca daca actul este ilegal, il pot anula sau pot pronunta daune civile pana la data restabilirii dreptului vatamat, avand si caderea de a judeca si cererea de despagubire, fie contra autoritatii administrative chemate in judecata, fie contra functionarului vinovat. <br /> Puterea judecatoreasca nu are cadere de a judeca actele de guvernamant, precum si acele de comandament cu caracter militar. <br /><br />
<center>
<b>CAPITOLUL V</b><br /> Despre institutiunile judetene si comunale</center>
<br /><b>Art. 108.</b><br />Institutiunile judetene si comunale sunt regulate de legi. <br /> Aceste legi vor avea de baza descentralizarea administrativa. <br /> Membrii consiliilor judetene si consiliilor comunale sunt alesi de catre cetatenii romani prin votul universal, egal, direct, secret, obligatoriu si cu reprezentarea minoritatii, dupa formele prevazute de lege. La acestia se vor putea adauga prin lege si membri de drept si membri cooptati. Intre membrii cooptati pot fi si femei majore. <br /><br />
<center>
<b>TITLUL IV</b><br /> DESPRE FINANTE</center>
<br /><b>Art. 109.</b><br />Nici un impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe decat pe baza unei legi. <br /><br /><b>Art. 110.</b><br />Prin lege se pot crea impozite numai in folosul Statului, judetelor, comunelor si institutiunilor publice cari indeplinesc servicii de Stat. <br /><br /><b>Art. 111.</b><br />Orice sarcina sau impozit judetean sau comunal nu se poate aseza decat cu invoirea consiliilor judetene sau comunale in limitele stabilite de lege. <br /><br /><b>Art. 112.</b><br />Nu se pot statornici privilegiuri in materii de impozite.<br /> Nici o exceptiune sau micsorare de impozit nu se poate statornici decat prin o lege.<br /> Monopoluri nu se pot constitui decat numai prin lege si exclusiv in folosul Statului, judetelor si comunelor. <br /><br /><b>Art. 113.</b><br />Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatiuni in sarcina tezaurului public nu se poate acorda decat in virtutea unei legi. <br /><br /><b>Art. 114.</b><br />In frecare an Adunarea deputatilor incheie socotelile si voteaza bugetul. <br /> Toate veniturile sau cheltuelile Statului trebuiesc trecute in buget si in socoteli. <br /> Daca bugetul nu se voteaza in timp util, puterea executiva va indestula serviciile publice dupa bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.<br /><br /><b>Art. 115.</b><br />Controlul preventiv si cel de gestiune a tuturor veniturilor si cheltuelilor Statului se va exercita de Curtea de conturi, care supune in fiecare an Adunarii deputatilor raportul general rezumand conturile de gestiune al bugetului trecut, semnaland totdeodata neregulile savarsite de ministri in aplicarea bugetului.<br /> Regularea definitiva a socotelilor trebuie sa fie prezentata Adunarii deputatilor cel mai tarziu in termen de doi ani dela incheierea fiecarui exercitiu. <br /><br /><b>Art. 116.</b><br />Pentru toata Romania este o singura Curte de conturi. <br /><br /><b>Art. 117.</b><br />Toate fondurile provenite din Case speciale, si de cari guvernul dispune sub diferite titluri, trebuie sa fie cuprinse in bugetul general al veniturilor Statului. <br /><br /><b>Art. 118.</b><br />Legile financiare se publica in Monitorul Oficial ca si celelalte legi si regulamente de administratiune publica. <br /><br />
<center>
<b>TITLUL V</b><br /> DESPRE PUTEREA ARMATA</center>
<br /><b>Art. 119.</b><br />Tot Romanul, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, face parte din unul din elementele puterii armate, conform legilor speciale. <br /> Puterea armata se compune din: armata activa cu cadrele ei permanente, rezerva ei si militiile.<br /><br /><b>Art. 120.</b><br />Gradele, decoratiunile si pensiunile militarilor nu se pot lua decat numai in virtutea unei sentinte judecatoresti si in cazurile determinate de legi. <br /><br /><b>Art. 121.</b><br />Contingentul armatei se voteaza pentru fiecare an de ambele Corpuri legiuitoare. <br /><br /><b>Art. 122.</b><br />Se va infiinta un Consiliu superior al apararii tarii, care va ingriji, in mod permanent, de masurile necesare pentru organizarea apararii nationale. <br /><br /><b>Art. 123.</b><br />Nici o trupa armata straina nu poate fi admisa in serviciul Statului, nici nu poate intra sau trece pe teritoriul Romaniei decat in puterea unei anume legi. <br /><br />
<center>
<b>TITLUL VI</b><br /> DISPOZITIUNI GENERALE</center>
<br /><b>Art. 124.</b><br />Culorile drapelului Romaniei sunt: Albastru, Galben si Rosu, asezate vertical. <br /><br /><b>Art. 125.</b><br />Resedinta guvernului este in Capitala tarii. <br /><br /><b>Art. 126.</b><br />Limba romaneasca este limba oficiala a Statului roman. <br /><br /><b>Art. 127.</b><br />Nici un juramant nu se poate impune cuiva decat in puterea unei legi, care hotaraste si formula lui. <br /><br /><b>Art. 128.</b><br />Constitutiunea de fata nu poate fi suspendata nici in total, nici in parte. In caz de pericol de Stat se poate prin lege institui starea de asediu generala sau partiala. <br /><br />
<center>
<b>TITLUL VII</b><br /> DESPRE REVIZUIREA CONSTITUTIUNII</center>
<br /><b>Art. 129.</b><br />Constitutiunea poate fi revizuita in total sau in parte din initiativa Regelui sau oricareia din Adunarile legiuitoare. In urma acestei initiative ambele Adunari, intrunite separat, se vor rosti cu majoritate absoluta, daca este locul ca dispozitiunile constitutionale sa fie revizuite.<br /> Indata ce necesitatea revizuirii a fost admisa, ambele Corpuri legiuitoare aleg din sanul lor o comisiune mixta, care va propune textele din Constitutiune ce urmeaza a fi supuse revizuirii. <br /> Dupa ce raportul acestei comisiuni va fi citit in fiecare Adunare, de doua ori in interval de cincisprezece zile, ambele Adunari intrunite la un loc, sub presedintia celui mai in varsta dintre Presedinti, in prezenta a cel putin doua treimi din totalitatea membrilor ce le compun, cu majoritate de doua treimi, stabilesc in mod definitiv cari anume articole vor fi supuse revizuirii. <br /> In urma acestui vot Adunarile sunt de drept dizolvate si se va convoca corpul electoral in termenul prescris de Constitutiune. <br /><br /><b>Art. 130.</b><br />Adunarile cele noui proced in acord cu Regele la modificarea punctelor supuse revizuirii. <br /> In acest caz Adunarile nu pot delibera daca cel putin doua treimi a membrilor din cari se compun nu sunt prezenti si nici o schimbare nu se poate adopta daca nu va intruni cel putin doua treimi ale voturilor. <br /> Adunarile alese pentru revizuirea Constitutiunii au o durata constitutionala obisnuita si, in afara de modificarea Constitutiunii, ele functioneaza si ca Adunari legiuitoare ordinare.<br /> Daca Adunarile de revizuire nu-si pot indeplini misiunea, nouile Adunari vor avea acelas caracter. <br /><br />
<center>
<b>TITLUL VIII</b><br /> DISPOZITIUNI TRANSITORII SI SUPLIMENTARE</center>
<br /><b>Art. 131.</b><br />Sunt si raman cu caracter constitutional dispozitiunile din legile agrare privitoare la pamanturile cultivabile, padurile si baltile expropriabile in total sau in parte, la starea lor juridica, la subsol, la pretuire, la modul de plata, etc., asa precum sunt formulate in articolele de mai jos ale fiecareia din legile agrare si cari articole, in intregul lor, fac parte integranta din prezenta Constitutiune si ca atare nu se pot modifica decat cu formele prevazute pentru revizuirea Constitutiunii, si anume: <br /> a) Art. 1 (unu) alin. II, art. 2 (doi), 3 (trei) alin. I, art. 4 (patru), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece), 13 (treisprezece), 14 (patrusprezece), 16 (sasesprezece), 18 (optsprezece), 21 (douazeci si unu), 23 (douazeci si trei), 32 (treizeci si doi), 36 (treizeci si sase) si 69 (sasezeci si noua) din legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea (vechiul Regat) din 17 Iulie 1921; <br /> b) Art. 2 (doi), 4 (patru), 5 (cinci), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece), 11 (unusprezece), 12 (douasprezece), 13 (treisprezece), 16 (sasesprezece), 45 (patruzeci si cinci), 46 (patruzeci si sase), 47 (patruzeci si sapte), 48 (patruzeci si opt), 49 (patruzeci si noua), 50 (cincizeci) si 53 (cincizeci si trei) din legea pentru reforma agrara din Basarabia din 13 Martie 1920; <br /> c) Art. 3 (trei), 4 (patru), 5 (cinci), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece), 11 (unusprezece), 12 (douasprezece), 13 (treisprezece), 14 (patrusprezece), 16 (sasesprezece), 18 (optsprezece), 22 (douazeci si doi), 24 (douazeci si patru), 32 (treizeci si doi), 50 (cincizeci) si 85 (optzeci si cinci) din legea pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures din 30 Iulie 1921; <br /> d) Art. 2 (doi), 3 (trei), 4 (patru), 5 (cinci) punctul a alin. I, art. 6 (sase), 7 (sapte), 9 (noua), 10 (zece), 12 (douasprezece), 13 (treisprezece), 29 (douazeci si noua), 31 (treizeci si unu) si 55 (cincizeci si cinci) din legea pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921. <br /><br /><b>Art. 132.</b><br />In scop de a se satisface trebuintele normale de lemne de foc si de constructie ale populatiei rurale din vechiul Regat, Basarabia si Bucovina, Statul e dator ca din padurile sale din campie, deal sau munte sa destine suprafetele necesare in acest scop. <br /> In vechiul Regat si in Bucovina, acolo unde Statul nu ar avea paduri, intr'o raza de douazeci kilometri de centrul comunei, pentru satisfacerea trebuintelor mai sus aratate, el prin derogare dela art. 7 lit. c si art. 8 lit. a, b si c din legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea din 17 Iulie 1921 si dela art. 5, punctul a, alin. IV si dela art. 6 si 7 din legea pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921, va putea expropria din padurile persoanelor juridice fie publice, fie private, cari s'ar afla in aceasta raza si numai in lipsa acestora, va expropria proportional din padurile tuturor proprietarilor particulari, aflate in aceasta raza, insa numai in limita acestor trebuinte si in toate cazurile cu respectul unei suprafete intangibile de una suta hectare de fiecare proprietate. <br /> Nu sunt expropriabile, oricare ar fi proprietarul, padurile replantate sau in curs de replantare. <br /> Contractele de vanzare spre exploatare a padurilor expropriabile cari vor fi in vigoare in momentul exproprierii, se vor respecta. Padurile astfel expropriate raman in proprietatea Statului si se vor administra si exploata de dansul spre a satisface potrivit legii si in prima linie nevoile de mai sus. <br /> Exproprierea acestor paduri se va face cu dreapta si prealabila despagubire fixata de justitie. <br /> Modul de expropriere va fi regulat prin lege speciala. <br /><br /><b>Art. 133.</b><br />Se ratifica decretele-legi: No. 3.902 din 29 Decemvrie 1918, publicat in Monitorul Oficial No. 223 din 30 Decemvrie 1918, privitor la acordarea drepturilor cetatenesti; No. 2.085 din 22 Mai 1919, publicat in Monitorul Oficial No. 33 din 28 Mai 1919, si No. 3.464 din 12 August 1919, publicat in Monitorul Oficial No. 93 din 13 August 1919, privitoare la incetatenirea evreilor cari locuiau in vechiul Regat. <br /> Deasemenea se ratifica si toate decretele-legi de incetatenire individuala, cari s'au facut inaintea decretelor specificate mai sus. <br /> Evreii, locuitori din vechiul Regat, cari nu'si vor fi regulat incetatenirea in termenul prevazut de decretul-lege No. 3.464 din 12 August 1919, vor putea face declaratiunile de incetatenire conform decretului-lege No. 2.085 din 22 Mai 1919, in termen de trei luni dela promulgarea acestei Constitutiuni.<br /><br /><b>Art. 134.</b><br />Pana la facerea unei legi de organizarea Consiliului legislativ prevazut in aceasta Constitutiune, prezentarea proiectelor de legi inaintea Corpurilor legiuitoare va continua sa se faca in conformitate cu legile si regulamentele azi in vigoare. <br /><br /><b>Art. 135.</b><br />Pana la promulgarea legii speciale bazata pe principiile din prezenta Constitutiune, legile relative la organizarea si judecarea contenciosului administrativ raman in vigoare. <br /><br /><b>Art. 136.</b><br />O lege speciala va fixa lista civila a Intaiului Rege al Romaniei intregite. <br /><br /><b>Art. 137.</b><br />Se vor revizui toate codicile si legile existente in diferitele parti ale Statului roman spre a se pune in armonie cu Constitutiunea de fata si asigura unitatea legislativa. <br /> Pana atunci ele raman in vigoare. <br /> Din ziua promulgarii Constitutiunii, sunt insa desfiintate acele dispozitiuni din legi, decrete, regulamente si orice alte acte contrarii celor inscrise in prezenta Constitutiune. <br /><br /><b>Art. 138.</b><br />Actualele Adunari nationale dupa promulgarea prezentei Constitutiuni pot functiona pana la expirarea mandatului lor legal. <br /> In acest timp ele vor trebui sa faca, pe baza principiilor din aceasta Constitutiune, legea electorala. <br /> Pana la facerea acestei legi, decretele-legi electorale raman in vigoare.<br /><br /><i><b>NOTA:</b><br /> A fost adopatata in 1923 si publicata in Monitorul Oficial nr 282 din 29 martie 1923.<br /> Principalele modificari: Decretul-Regal nr. 2281 din 13 iulie 1946 privind exercitarea puterii legislative, publicat in Monitorul Oficial nr. 161 din 15 iulie 1946.<br /> Constitutia din 1923 a fost abrogata in mod expres de Constitutia din 1938.</i><br />
<em></em><br />
<em>Sursa</em><br />
<a href="http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php">http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1923.php</a><br />
<br />--------------------------------------------------------<br />
----------------------------------------------------------------------------------<br />
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-77674545662768376462014-07-05T21:46:00.000+03:002014-07-05T21:46:21.155+03:00TOP DOCUMENTE ESENTIALE. CONSTITUŢIA. Republicii Populare Române din 1948 <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhE4FAr-1hkHKulOZDwkxM1zdrF-i56c1KLscNUsmI7pW12Ca3IoPKZxKrjHxxIDkbjt3hnWuDwlb_zOPxQ3frEBnAAz_LeoOHSmj5yxweIhtvXz_EIEmHDlrLfb2sOBa0wkpVRcEHJ_2I/s1600/Constitu%C5%A3ia+RPR.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhE4FAr-1hkHKulOZDwkxM1zdrF-i56c1KLscNUsmI7pW12Ca3IoPKZxKrjHxxIDkbjt3hnWuDwlb_zOPxQ3frEBnAAz_LeoOHSmj5yxweIhtvXz_EIEmHDlrLfb2sOBa0wkpVRcEHJ_2I/s1600/Constitu%C5%A3ia+RPR.jpg" height="640" width="442" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong>CONSTITUŢIA.</strong><br /><strong>Republicii Populare Române din 1948</strong> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Textul <a class="size0" href="http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=15417">actului</a> publicat în M.Of. nr. 87 bis/13 apr. 1948</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div align="center">
TITLUL I <br /><b>Republica Populara Romana</b></div>
<div align="center">
<strong></strong> </div>
<b>Art. 1.</b> - Republica Populara Romana este un Stat popular, unitar, independent si suveran. <b>Art. 2.</b> - Republica Populara Romana a luat fiinta prin lupta dusa de popor, in frunte cu clasa muncitoare, impotriva fascismului, reactiunii si imperialismului. <b>Art. 3.</b> - In Republica Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor si apartine poporului. Poporul isi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct si secret. <b>Art. 4.</b> - Reprezentantii poporului in toate organele puterii de Stat sunt raspunzatori in fata poporului si pot fi revocati prin vointa alegatorilor, in conditiile stabilite de lege. <div align="center">
TITLUL II <br /><b>Structura social-economica</b></div>
<div align="center">
<strong></strong> </div>
<b>Art. 5.</b> - In Republica Populara Romana, mijloacele de productie apartin sau Statului, ca bunuri ale intregului popor, sau organizatiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice. <b>Art. 6.</b> - Bogatiile de orice natura ale subsolului, zacamintele miniere, padurile, apele, izvoarele de energie naturala, caile de comunicatie ferate, rutiere, pe apa si in aer, posta, telegraful, telefonul si radio-ul apartin Statului, ca bunuri comune ale poporului. Prin lege se vor stabili modalitatile de trecere in proprietatea Statului, a bunurilor enumerate in alineatul precedent, care, la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, se aflau in maini particulare. <b>Art. 7.</b> - Bunurile comune ale poporului constituiesc temelia materiala a propasirii economice si a independentei nationale a Republicii Populare Romane. Apararea si dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sunt o indatorire a fiecarui cetatean. <b>Art. 8.</b> - Proprietatea particulara si dreptul de mostenire sunt recunoscute si garantate prin lege. Proprietatea particulara, agonisita prin munca si economisire, se bucura de o protectie speciala. <b>Art. 9.</b> - Pamantul apartine celor ce-l muncesc. Statul protejeaza proprietatea de munca taraneasca. Statul incurajeaza si sprijina cooperatia sateasca. Pentru a stimula ridicarea agriculturii, statul poate crea intreprinderi agricole, proprietatea statului. <b>Art. 10.</b> - Pot fi facute exproprieri pentru cauza de utilitate publica pe baza unei legi si cu o dreapta despagubire stabilita de justitie. <b>Art. 11.</b> - Cand interesul general cere, mijloacele de productie, bancile si societatile de asigurare, care sunt proprietate particulara a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adica bun al poporului, in conditiunile prevazute de lege. <b>Art. 12.</b> - Munca este factorul de baza al vietii economice a Statului. Ea este o datorie a fiecarui cetatean. Statul acorda sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru a-i apara impotriva exploatarii si a ridica nivelul lor de trai. <b>Art. 13.</b> - Statul acorda protectie initiativei particulare puse in slujba intereselor generale. <b>Art. 14.</b> - Comertul intern si extern este reglementat si controlat de stat si se exercita de intreprinderi comerciale de stat, particulare si cooperative. <b>Art. 15.</b> - Statul indrumeaza si planifica economia nationala in vederea dezvoltarii puterii economice a tarii, asigurarii bunei stari a poporului si garantarii independentei nationale. <div align="center">
TITLUL III </div>
<div align="center">
<b>Drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor</b></div>
<div align="center">
<strong></strong> </div>
<b>Art. 16.</b> - Toti cetatenii Republicii Populare Romane, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura, sunt egali in fata legii. <b>Art. 17.</b> - Orice propovaduire sau manifestare a urei de rasa sau de nationalitate se pedepseste de lege. <b>Art. 18.</b> - Toti cetatenii, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune, inclusiv militarii, magistratii si functionarii publici, au dreptul sa aleaga si sa fie alesi in toate organele Statului. Dreptul de a alege il au toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani, iar dreptul de a fi alesi, cei care au implinit varsta de 23 ani. Nu se bucura de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile si politice si nedemne, declarate ca atare de organele in drept, conform legii. <b>Art. 19.</b> - Cetatenii au drept la munca. Statul asigura treptat acest drept prin organizarea si dezvoltarea planificata a economiei nationale. <b>Art. 20.</b> - Cetatenii au drept la odihna. Dreptul la odihna este asigurat prin reglementarea orelor de munca, prin concedii platite, in conformitate cu legea, prin organizarea de case de odihna, sanatorii, cluburi, parcuri, terenuri de sport si asezaminte special amenajate. <b>Art. 21.</b> - Femeia are drepturi egale cu barbatul in toate domeniile vietii de Stat, economic, social, cultural politic si de drept privat. La munca egala femeia are drept de salarizare egala cu barbatul. Art. 22.- In Republica Populara Romana, toti cetatenii au drept la invatatura. Statul asigura indeplinirea acestui drept prin organizarea si dezvoltarea invatamantului primar obligatoriu si gratuit, prin burse de Stat acordate elevilor si studentilor meritosi si prin organizarea si dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic. <b>Art. 23.</b> - Statul incurajeaza si sprijina dezvoltarea stiintei si a artei si organizeaza institute de cercetari, biblioteci, edituri, teatre, muzee, conservatoare. <b>Art. 24.</b> - In Republica Populara Romana se asigura nationalitatilor conlocuitoare dreptul de folosire a limbii materne si organizarea invatamantului de toate gradele in limba materna. Administratia si justitia, in circumscriptiile locuite si de populatii de alta nationalitate decat cea romana, vor folosi oral si scris si limba nationalitatii respective si vor face numiri de functionari din sanul nationalitatii respective sau din alta nationalitate, care cunosc limba populatiei locale. Predarea limbii si literaturii romane este obligatorie in scolile de orice grad. <b>Art. 25.</b> - Statul poarta grija de sanatatea publica prin infiintarea si dezvoltarea de servicii sanitare si prin incurajarea si sprijinirea educatiei fizice. Statul asigura ocrotire sociala si asistenta medicala pentru boala, accidente si invaliditate, rezultate din munca, in timpul muncii sau in serviciul de aparare a patriei, precum si pentru batranete, atat salariatilor sai cat si acelora ai intreprinderilor particulare, a caror contributie si drepturi se fixeaza prin lege. <b>Art. 26.</b> - Casatoria si familia se bucura de protectia Statului. Mama, precum si copiii pana la varsta de 18 ani, se bucura de protectie deosebita, stabilita prin lege. Parintii au aceleasi indatoriri fata de copiii nascuti in afara casatoriei, ca si pentru cei nascuti in casatorie. Sunt valabile numai actele de stare civila, incheiate de organele Statului. <b>Art. 27.</b> - Libertatea constiintei si libertatea religioasa sunt garantate de Stat. Cultele religioase sunt libere sa se organizeze si pot functiona liber daca ritualul si practica lor nu sunt contrarii Constitutiei, securitatii publice sau bunelor moravuri. Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasa nu poate deschide sau intretine institutii de invatamant general, ci numai scoli speciale pentru pregatirea personalului cultului sub controlul Statului. Biserica ortodoxa-romana este autocefala si unitara in organizarea sa. Modul de organizare si functionare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege. <b>Art. 28.</b> - Libertatea individuala a cetatenilor este garantata. Nimeni nu poate fi arestat si detinut mai mult de 48 ore, fara un mandat al parchetului, al organelor de instructie, stabilite de lege, sau autorizarea instantelor judecatoresti, conform prevederilor legii. <b>Art. 29.</b> - Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intra in domiciliul sau resedinta cetatenilor fara invoirea acestora, decat in prezenta lor si in baza unui ordin scris al autoritatii competente sau in caz de flagrant delict. <b>Art. 30.</b> - Nimeni nu poate fi condamnat si tinut a executa o pedeapsa decat in baza hotararii judecatoresti, pronuntate in conformitate cu legea. <b>Art. 31.</b> - Libertatea presei, a cuvantului, a intrunirilor, meetingurilor, cortegiilor si manifestatiilor este garantata. Exercitarea acestor drepturi este asigurata prin faptul ca mijloacele de tiparire, hartia si locurile de intrunire sunt puse la dispozitia celor ce muncesc. <b>Art. 32.</b> - Cetatenii au dreptul de a se asocia si organiza, daca scopul urmarit nu este indreptat in contra ordinei democratice stabilita prin Constitutie. Orice asociatie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisa si pedepsita de lege. <b>Art. 33.</b> - Secretul corespondentei este garantat. Numai in caz de instructie penala, sub stare de asediu, sau in caz de mobilizare, corespondenta poate fi controlata. <b>Art. 34.</b> - Orice cetatean are dreptul de petitionare, precum si dreptul de a cere organelor prevazute de legi trimiterea in judecata a oricarui functionar public, pentru infractiunile savarsite in timpul exercitarii serviciului. <b>Art. 35.</b> - Republica Populara Romana acorda drept de refugiu tuturor strainilor urmariti pentru activitatea lor democratica, pentru lupta de eliberare nationala, pentru activitate stiintifica sau culturala. <b>Art. 36.</b> - Apararea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetatenilor. Serviciul militar este obligatoriu pentru toti cetatenii, in conformitate cu legea. Tradarea de patrie, - calcarea juramantului, trecerea in slujba dusmanului, aducerea de prejudicii puterii militare a Statului, - constituie crima cea mai grava fata de popor si se pedepseste cu toata asprimea legii. <div align="center">
TITLUL IV <br /><b>Organul suprem al puterii de Stat</b></div>
<div align="center">
<strong></strong> </div>
<b>Art. 37.</b> - Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Romane este Marea Adunare Nationala a R. P. R. <b>Art. 38.</b> - Marea Adunare Nationala a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare Romane. <b>Art. 39.</b> - Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane are in competinta sa directa: <dd>1) Alegerea Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane; <dd>2) Formarea Guvernului R. P. R.; <dd>3) Modificarea Constitutiei; <dd>4) Stabilirea numarului, atributiunilor si denumirii ministerelor si desfiintarea, contopirea sau noua denumire a celor existente; <dd>5) Votarea bugetului Statului, a incheierii exercitiilor bugetare, fixarea impozitelor si a modului lor de percepere; <dd>6) Chestiunile razboiului si ale pacii; <dd>7) Sa decida consultarea poporului prin referendum; <dd>8) Acordarea amnistiei. <b>Art. 40.</b> - Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane alege din sanul sau Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane. Prezidiul se alege cu jumatate plus unul din numarul total al deputatilor. <b>Art. 41.</b> - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane se compune dintr-un presedinte, trei vice-presedinti, un secretar si din 14 membri alesi direct de Marea Adunare Nationala a R. P. R. <b>Art. 42.</b> - Prezidiul Marii Adunari Nationale al R. P. R., in totalitatea lui, sau oricare din membrii sai, sunt revocabili oricand de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane cu majoritatea prevazuta de Art. 40. <b>Art. 43.</b> - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane este raspunzator de intreaga sa activitate fata de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane. <b>Art. 44.</b> - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane are urmatoarele atributiuni: <ol>
<li> Convoaca Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane in sesiuni ordinare si extraordinare;
<li> Emite decrete;
<li> Interpreteaza legile votate de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane;
<li> Exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele;
<li> Confera decoratiile si medaliile Republicii Populare Romane;
<li> Reprezinta Republica Populara Romana in relatiile internationale;
<li> Acrediteaza si recheama, la propunerea guvernului, pe reprezentantii diplomatici ai Republicii Populare Romane;
<li> Primeste scrisorile de acreditare si rechemare ale reprezentantilor diplomatici ai Statelor straine, acreditati pe langa ei;
<li> In intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, numeste si revoca pe ministri, la propunerea Presedintelui Consiliului de Ministri;
<li> Stabileste gradele militare, rangurile diplomatice si titlurile onorifice, la propunerea guvernului;
<li> Face numiri si confirmari in functiunile publice, la propunerea ministrilor de resort sau a guvernului, conform legii;
<li> In intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, la propunerea guvernului, declara starea de razboi si mobilizarea partiala sau generala, in caz de agresiune impotriva Republicii Populare Romane, sau impotriva unui alt Stat, fata de care are obligatii de aparare mutuala ce decurg din tratatele internationale;
<li> Ratifica sau denunta tratatele internationale, la propunerea guvernului;
<li> Rezolva orice chestiune cu care este insarcinat de catre Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane si exercita orice atributie ce i se da prin lege. </li>
</li>
</li>
</li>
</li>
</li>
</li>
</li>
</li>
</li>
</li>
</li>
</li>
</li>
</ol>
<b>Art. 45.</b> - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a membrilor sai. Decretele vor fi semnate de catre presedintele si secretarul Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R. In caz de impiedicare a acestora, presedintele va fi inlocuit de unul dintre vicepresedinti, iar secretarul, de unul dintre membrii desemnati de Prezidiu, din sanul sau. <b>Art. 46.</b> - Dupa expirarea mandatului Marii Adunari Nationale a R. P. R., sau in caz de dizolvare inainte de termen, Prezidiul Marii Adunari Nationale a R. P. R. isi continua functiunile sale pana la alegerea noului Prezidiu. <b>Art. 47.</b> - Marea Adunare Nationala a R. P. R. se alege pe timp de 4 ani. Ea se compune din reprezentantii poporului (deputati), alesi potrivit normelor ce se stabilesc prin legea electorala. <b>Art. 48.</b> - Sesiunile ordinare ale Marii Adunari Nationale a R. P. R. au loc cel putin de doua ori pe an si dureaza pana la terminarea lucrarilor. Convocarea Marii Adunari Nationale a R. P. R., se face prin decret, de catre Prezidiul Marii Adunari Nationale a R. P. R. <b>Art. 49.</b> - Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate fi convocata in sesiuni extraordinare printr-un decret al Prezidiului, la cererea cel putin a unei treimi din numarul deputatilor. <b>Art. 50.</b> - Dupa validarea deputatilor, Marea Adunare Nationala a R. P. R. isi alege un birou pentru conducerea dezbaterilor, compus dintr-un presedinte, 3 vice-presedinti si secretari. Biroul Marii Adunari Nationale a R. P. R., se alege pentru fiecare sesiune a Marii Adunari Nationale a R. P. R. Dezbaterile Marii Adunari Nationale a R. P. R. vor fi prezidate de presedinte, sau de unul din vicepresedintii biroului, conform regulamentului elaborat de Marea Adunare Nationala a R. P. R. <b>Art. 51.</b> - Marea Adunare Nationala a R. P. R. lucreaza valabil cu jumatate plus unul din numarul total al deputatilor si ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a deputatilor prezenti, afara de cazul cand Constitutia sau regulamentul prevede un alt numar. <b>Art. 52.</b> - Votarea se poate face prin vot secret, prin ridicare de maini sau aclamatii, dupa cum va hotari Marea Adunare Nationala a R. P. R. <b>Art. 53.</b> - Marea Adunare Nationala a R. P. R. valideaza alegerea deputatilor. Votul deputatilor este valabil si inainte de validare. <b>Art. 54.</b> - Deputatii validati depun in fata Marii Adunari Nationale a R. P. R. urmatorul juramant: <i>"Jur ca voi servi poporul si Republica Populara Romana cu tot devotamentul si puterea mea de munca, ca voi pazi si respecta Constitutia si legile tarii; </i><i>Ca voi pastra secretele de Stat si voi apara interesele poporului si ale Statului, libertatile democratice si independenta patriei".</i> Acelasi juramant va fi depus de membrii Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R. si de catre membrii guvernului la intrarea in functie. <b>Art. 55.</b> - Initiativa legislativa apartine guvernului. De asemenea, deputatii, in numar de cel putin o cincime din numarul total, pot lua initiativa oricarei legi. <b>Art. 56.</b> - Dupa votarea legilor de catre Marea Adunare Nationala a R. P. R., ele se semneaza de catre presedintele si secretarul Prezidiului si se publica in Monitorul Oficial. Legea intra in vigoare la termenul aratat in cuprinsul ei sau a treia zi dupa publicarea in Monitorul Oficial. <b>Art. 57.</b> - Sedintele Marii Adunari Nationale a R. P. R. sunt publice, afara de cazul cand Marea Adunare Nationala a R. P. R. decide sedinta secreta. <b>Art. 58.</b> - Marea Adunare Nationala a R. P. R. are dreptul a face anchete si cercetari in orice domeniu, prin comisiile ce vor fi alese din sanul sau. Toate autoritatile si organele de Stat, precum si persoanele particulare, sunt obligate a da orice informatii si a pune la dispozitie orice acte cerute de catre comisiile de ancheta. <b>Art. 59.</b> - Nici un deputat nu poate fi retinut, arestat sau urmarit, fara autorizarea Marii Adunari Nationale a R. P. R., in timpul sesiunilor, sau a Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R., intre sesiuni, pentru orice fapte penale, afara de cazurile de flagrant delict, cand se va cere de indata aprobarea Marii Adunari Nationale a R. P. R. sau a Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R. <b>Art. 60.</b> - Marea Adunare Nationala a R. P. R. se considera dizolvata la expirarea mandatului pentru care a fost aleasa. Marea Adunare Nationala a R. P. R. se poate dizolva singura inainte de aceasta data. <b>Art. 61.</b> - In caz de razboi sau in alte imprejurari exceptionale, Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate sa-si prelungeasca mandatul pentru timpul cat va dura starea exceptionala. <b>Art. 62.</b> - In cazul cand razboiul ar izbucni sau o alta imprejurare exceptionala s'ar produce in timpul cat Marea Adunare Nationala a R.P.R. este disolvata, Prezidiul Marii Adunari Nationale disolvate o va convoca din nou si Marea Adunare Nationala a R.P.R., astfel convocata, isi poate prelungi mandatul, conform art. 61. <b>Art. 63.</b> - Cel mai tarziu in 3 luni dela disolvarea Marii Adunari Nationale a R.P.R., se fac alegeri pentru o noua Mare Adunare Nationala a R.P.R. <b>Art. 64.</b> - Deputatii primesc o indemnizatie ce se fixeaza de Marea Adunare Nationala a R.P.R. <b>Art. 65.</b> - Orice deputat are dreptul a pune intrebari sau a interpela guvernul sau pe ministri in parte. Primul ministru sau ministrul intrebat si interpelat este obligat a raspunde, in aceeasi sedinta sau in alta sedinta, ce se va fixa de catre Marea Adunare Nationala a R.P.R. </dd><dd> <div align="center">
TITLUL V <br /><b>Organele administratiei de stat: Consiliul de Ministri si ministerele</b></div>
</dd><dd><div align="center">
<strong></strong> <b>Art. 66.</b> - Organul suprem executiv si administrativ al R.P.R. este guvernul. Guvernul se compune din: Presedintele Consiliului de Ministri (Primul ministru), din unul sau mai multi vicepresedinti si din ministri, care impreuna alcatuesc Consiliul de Ministri. <b>Art. 67.</b> - Ministerele si atributiile lor se stabilesc de Marea Adunare Nationala a R.P.R., conform art. 39, al. 4. <b>Art. 68.</b> - Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., poate numi, la propunerea Consiliului de Ministri, ministri adjuncti la orice ministere. <b>Art. 69.</b> - Guvernul este responsabil de activitatea sa si da seama de ea in fata Marii Adunari Nationale a R.P.R., iar in intervalul dintre sesiuni, in fata prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R. <b>Art. 70.</b> - Membrii guvernului depun juramantul in fata Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R. <b>Art. 71.</b> - Ministrii vor fi desemnati dintre deputati sau dintre persoane nefacand parte din Marea Adunare Nationala a R.P.R. Ministrii care nu fac parte din Marea Adunare Nationala a R.P.R. pot participa, la orice deliberare a Marii Adunari Nationale a R.P.R., dar fara drept de vot. <b>Art. 72.</b> - Guvernul are in sarcina sa conducerea administrativa a Statului. El coordoneaza si da directive generale ministerelor de resort, dirijeaza si planifica economia nationala, realizeaza bugetul Statului, asigura ordinea publica si securitatea Statului. Guvernul conduce politica generala a Statului in domeniul relatiilor internationale. El organizeaza si inzestreaza fortele armate. Pentru anumite domenii da activitate, guvernul poate organiza si conduce servicii speciale de orice fel, care vor depinde direct de Consiliul de Ministri. Consiliul de Ministri poate anula deciziile ministeriale neconforme cu Constitutia sau cu legile. Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R. poate anula deciziile Consiliului de Ministri, neconforme cu Constitutia sau cu legile. Deciziunile Consiliului de Ministri sunt obligatorii pe intreg teritoriul R.P.R. <b>Art. 73.</b> - Ministrii sunt raspunzatori de faptele lor penale savarsite in exercitiul functiunii. O lege speciala va statornici modul de urmarire si judecare a ministrilor. <b>Art. 74.</b> - Ministrii conduc departamentele respective pe baza directivelor generale, date de Consiliul de Ministri. Ei dau, in conformitate cu legea, decizii obligatorii pentru toti cetatenii. </div>
</dd><dd> <div align="center">
TITLUL VI <br /><b>Organele locale ale puterii de Stat</b></div>
</dd><dd><div align="center">
<strong></strong> <b>Art. 75.</b> - Teritoriul Republicii Populare Romane se imparte din punct de vedere administrativ, in: comune, plasi, judete si regiuni. Prin lege se pot aduce modificari acestor impartiri. <b>Art. 76.</b> - Organele locale ale puterii de Stat sunt consiliile populare locale. <b>Art. 77.</b> - Consiliile populare locale sunt organe reprezentative, alese pe 4 ani, prin vot universal, direct, egal si secret. <b>Art. 78.</b> - Consiliile populare locale indrumeaza si conduc activitatea economica, sociala si culturala locala, potrivit legilor si dispozitiunilor organelor administrative superioare. Ele elaboreaza si executa, planul economic si bugetul local, tinand seama de planul general national si de bugetul general al Statului, se ingrijesc de buna administrare a bunurilor si intreprinderilor locale, de pastrarea ordinei publice, de apararea drepturilor locuitorilor, de respectul si aplicarea legilor, precum si de luarea masurilor necesare bunului mers al gospodariei locale. <b>Art. 79.</b> - In executarea atributiilor lor, consiliile populare se sprijina pe initiativa si larga participare a maselor populare. <b>Art. 80.</b> - Consiliile populare locale fac dari de seama in fata poporului. <b>Art. 81.</b> - Consiliile populare locale se intrunesc in sesiuni ordinare si extraordinare de lucru. <b>Art. 82.</b> - Organele de directie si executie ale consiliilor populare locale sunt comitetele executive. Ele se aleg din sanul consiliilor populare locale respective si se alcatuesc si functioneaza in modul stabilit prin lege. <b>Art. 83.</b> - Comitetele executive sunt raspunzatoare in fata consiliilor populare locale respective. <b>Art. 84.</b> - Consiliile populare si comitetele executive locale isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile si sunt subordonate consiliilor populare si comitetelor executive superioare, precum si organelor administrative centrale de Stat. <b>Art. 85.</b> - Se pot infiinta sectiuni ale consiliilor populare pe ramuri de activitate, acestea fiind subordonate in activitatea lor de orice fel consiliilor populare si comitetelor executive, pe langa care functioneaza, iar in ce priveste indrumarea tehnica de specialitate, sectiunilor corespunzatoare de pe langa consiliile populare superioare, precum si organelor administrative centrale de Stat competente. </div>
</dd><dd> <div align="center">
TITLUL VII <br /><b>Organele judecatoresti si parchetul </b></div>
</dd><dd><div align="center">
<strong></strong> <b>Art. 86.</b> - Instantele judecatoresti sunt: Curtea Suprema, una pentru intreaga tara, Curtile, tribunalele si judecatoriile populare. <b>Art. 87.</b> - Se pot infiinta prin lege, instante speciale pentru anumite ramuri de activitate. <b>Art. 88.</b> - La toate instantele, cu exceptia Curtii Supreme, judecarea are loc cu asesori populari, afara de cazurile cand legea dispune altfel. <b>Art. 89.</b> - Primul presedinte, presedintii si membrii Curtii Supreme sunt numiti de Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., la propunerea guvernului. <b>Art. 90.</b> - Curtea Suprema supravegheaza activitatea judiciara a instantelor si organelor judiciare, in conditiile legii. <b>Art. 91.</b> - La toate instantele de judecata desbaterile sunt publice, afara de cazurile si conditiunile prevazute de lege. <b>Art. 92.</b> - Dreptul de aparare in fata tuturor instantelor este garantat. <b>Art. 93.</b> - Judecatorii de orice grad se supun in exercitarea atributiilor lor numai legii si aplica legile egal fata de toti cetatenii. <b>Art. 94.</b> - O lege va determina organizarea si modul de functionare a instantelor judecatoresti, precum si modul de numire si indepartare a judecatorilor de orice grad. <b>Art. 95.</b> - In Republica Populara Romana, parchetul supravegheaza respectarea legilor penale, atat de catre functionarii publici cat si de catre ceilalti cetateni. <b>Art. 96.</b> - Parchetul vegheaza indeosebi la urmarirea si pedepsirea crimelor impotriva ordinei si libertatii democratice, a intereselor economice, a independentei nationale si a suveranitatii Statului Roman. <b>Art. 97.</b> - Parchetul se compune dintr'un procuror general al Republicii Populare Romane si mai multi procurori. Prin lege se vor determina modul de organizare, atributiile si functionarea parchetului. <b>Art. 98.</b> - Procurorul general al Republicii Populare Romane se numeste de Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., la propunerea guvernului.</div>
</dd><dd> <div align="center">
TITLUL VIII <br /><b>Stema, Sigiliul, Drapelul si Capitala</b></div>
</dd><dd><div align="center">
<b> </b><b>Art. 99.</b> - Stema Republicii Populare Romane, reprezinta muntii impaduriti, deasupra carora se ridica soarele. In mijloc se afla o sonda, iar in jurul stemei o coroana de spice de grau. <b>Art. 100.</b> - Pe sigiliul Statului este reprezentata stema tarii. <b>Art. 101.</b> - Drapelul Republicii Populare Romane se compune din culorile: albastru, galben si rosu, asezate vertical. In mijloc este asezata stema tarii. <b>Art. 102.</b> - Capitala Republicii Populare Romane este orasul Bucuresti.</div>
</dd><dd> <div align="center">
TITLUL IX <br /><b>Modificarea Constitutiei </b></div>
</dd><dd><div align="center">
<strong></strong> <b>Art. 103.</b> - Constitutia Republicii Populare Romane poate fi modificata, in parte sau in total, la propunerea guvernului sau a unei treimi din membrii Marii Adunari Nationale a R.P.R. <b>Art. 104.</b> - Proiectul de lege asupra modificarii Constitutiei se considera adoptat daca a fost votat de doua treimi din numarul total al membrilor Marii Adunari Nationale a R.P.R. </div>
</dd><dd> <div align="center">
TITLUL X <br /><b>Dispozitiuni transitorii </b></div>
</dd><dd><div align="center">
<strong></strong> <b>Art. 105.</b> - Se vor revizui toate codicele si legile existente spre a le pune de acord cu Constitutia. Dela data intrarii in vigoare a Constitutiei, prin publicarea ei in Monitorul Oficial, se desfiinteaza toate dispozitiile din legi, decrete, regulamente si orice alte dispozitiuni contrare prevederilor Constitutiei. Aceasta Constitutie s'a votat de Marea Adunare Nationala, in sedinta dela 13 Aprilie 1948, si s'a aprobat cu unanimitate de 401 voturi. </div>
</dd><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Sursa:</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1574">http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1574</a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
--------------------------------------------------------------------------------------</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
----------------------------------------------------------------------------------------------------</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="711" marginheight="0" marginwidth="0" scrolling="no" src="//www.slideshare.net/slideshow/embed_code/16777078" style="border-width: 1px 1px 0; border: 1px solid #CCC; margin-bottom: 5px; max-width: 100%;" width="640"> </iframe> <div style="margin-bottom: 5px;">
<strong> <a href="https://www.slideshare.net/laurentiuradu779/constituia-republicii-populare-romne-textul-votat-de-marea-adunare-naional-n-edina-din-13-aprilie-1948" target="_blank" title="Constituţia republicii populare române textul votat de marea adunare naţională în şedinţa din 13 aprilie 1948">Constituţia republicii populare române textul votat de marea adunare naţională în şedinţa din 13 aprilie 1948</a> </strong> from <strong><a href="http://www.slideshare.net/laurentiuradu779" target="_blank">Laurentiu Radu</a></strong> </div>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
--------------------------------------------------------------------------</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
---------------------------------------------------------------------------------------------</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------</div>
</dd></dd></dd></dd></dd></dd></dd>Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-91188780371589036202013-12-05T11:57:00.000+02:002013-12-05T11:57:28.907+02:00Avocatul Gheorghe Piperea reuseste PERFORMANTA sa arunce în aer afaceri foarte profitabile ale unor MAFIOTI, care de ani si ani de zile au incalcat Legea. Ne-au luat cu JAPCA banii! RIDICAREA MAŞINILOR a devenit ILEGALĂ.<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXhTxr71Usq3vCeDM2PcK-kdaDByzQvsLW7_hfmY-6G0iF2zJU1fm3OzkF198q2eGNaz02ffcGI_F4m8cLU39kHmktKU1mhyphenhyphencNY9TTFL28MqQG7if9mmd-lZ0fjQ9IRfg6Mdws0IIKLfA/s1600/MASINA_politiei.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXhTxr71Usq3vCeDM2PcK-kdaDByzQvsLW7_hfmY-6G0iF2zJU1fm3OzkF198q2eGNaz02ffcGI_F4m8cLU39kHmktKU1mhyphenhyphencNY9TTFL28MqQG7if9mmd-lZ0fjQ9IRfg6Mdws0IIKLfA/s1600/MASINA_politiei.jpg" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<strong>RIDICAREA MAŞINILOR a devenit ILEGALĂ.</strong> <strong>Sentinţa VIZEAZĂ două SECTOARE din Bucureşti, dar poate funcţiona ca PRECEDENT pentru TOATĂ ŢARA.</strong> </div>
<div style="text-align: center;">
Thursday, 05 December 2013. Autor: Şerban Buşcu</div>
<br />
Consiliile locale au modificat ilegal Codul Rutier, a stabilit instanța. Precedentul poate arunca în aer ridicările de mașini din toată țara. Decizia aruncă în aer şi afaceri foarte profitabile făcute prin forţarea şoferilor să achite tarife mult umflate. Este vorba de 210 lei simpla ridicare a mașinii pe platformă o operațiune de trei minute, 168 de lei kilometrul de transport și 168 de lei depozitarea mașinii, pe zi, taxă achitată la aceeași valoare dacă mașina stă acolo 15 minute sau 24 de ore.<br /><br />
<strong>Avocatul Gheorghe Piperea</strong> <u>a obţinut, la începutul acestei săptămâni</u>, <strong>o hotărâre definitivă şi irevocabilă stabileşte că ridicarea maşinilor parcate în locuri nepermise, precum şi taxarea proprietarilor acestora, la recuperare, sunt ilegale.</strong> Mai mult, persoanele care au plătit deja respectiva taxă sunt îndreptăţite de acum să solicite returnarea banilor.<br />
<br />
<strong>Citiţi mai mult: <span style="color: #003399;"><a href="http://www.evz.ro/detalii/stiri/ilcor-auto-eco-srl-sector-6-ridicari-auto-1063007.html#ixzz2mZuwarQW" target="_blank">România, așa cum nu o vezi la TV: Cum TE JEFUIEȘTE Poliția Locală și șmecherii care ridică mașini</a></span></strong> <span><br /></span><br />
Hotărăre emisă de Curtea de Apel Bucureşti aruncă în ilegalitate ridicarea maşinilor parcate în locuri nepermise în sectoarele 4 şi 6 ale Capitalei. Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, cel care a obţinut respectiva decizie, devine ilegală şi perceperea taxelor de returnare a maşinii. Persoanele care au plătit deja această taxă sunt îndreptăţite să solicite returnarea sumelor. <br />
<br />
"Spre deosebire de chestiunea clauzelor abuzive, de exemplu, legea Contenciosului Administrativ reglementează în mod expres situaţia în care un anumit act a fost declarat ilegal. În această situaţie, respectivele prevederi încetează automat să-şi mai facă efectul", ne-a spus Piperea. <br />
<br />
<strong>Dosare pe rol şi pentru celelalte sectoare</strong> <br />
În ultimii ani, mai mulţi avocaţi au obţinut pentru clienţii lor anularea amenzilor primite pentru parcare neregulamentară. De această dată, însă, Piperea a contestat chiar legalitatea unor hotărâri de Consiliu Local, fapt care generalizează efectele deciziei. Concret, pentru că amenzile primite de şoferi erau contestate uşor, iar instanţele dădeau decizii favorabile, mai multe consilii locale au decis să aducă modificări la Codul Rutier. <br />
<br />
Una dintre modificari prevede că nu mai e nevoie să vină poliţistul de la Poliţia rutieră să asiste firma care ridică maşinile parcate ilegal, ci vine agentul de la Poliţia comunitară. Astfel, nu se mai emite un proces verbal de contravenţie, ci o dispoziţie de ridicare, asupra căreia judecătoria nu se mai poate pronunţa. Era anulată astfel, posibilitatea de a contesta în justiţie amenda, în cotextul în care contravenţia a fost înlocuită cu o taxă de returnare a maşinii. <br />
<br />
Gheorghe Piperea a susţinut în faţa judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti şi,ulterior, în faţa celor de la Curtea de Apel, că un act normativ cum este Codul Rutier nu poate fi modificat decât prin lege sau prin ordonanţă. Ambele instanţe i-au dat dreptate. Din datele revistei Capital, pe rolul Tribunalului Bucureşti se află deja dosare similare care vizează ridicările de maşini din sectoarele 2 şi 3 ale Capitalei. Mai mult, având în vedere că pratica hotărârilor de consiliu a fost adoptată şi în alte oraşe din ţară, decizia Curţii de Apel poate funcţiona ca un precedent.<br />
<br />
<strong>Sursa</strong><br />
<a href="http://www.evz.ro/detalii/stiri/ridicarea-masinilor-a-devenit-ilegala-in-doua-sectoare-ale-capitalei-1070897.html"><strong>http://www.evz.ro/detalii/stiri/ridicarea-masinilor-a-devenit-ilegala-in-doua-sectoare-ale-capitalei-1070897.html</strong></a><br />
===================<br />
===================================<br />
===============================================================<br />
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Multumesc pentru semnalare,</span></strong><br />
<div class="comment-header" id="bc_0_30M" kind="m">
<cite class="user"><a href="http://www.blogger.com/profile/17630253277714789775" rel="nofollow"><span style="color: lime; font-family: Verdana, sans-serif;"><strong>Don Corleone</strong></span></a></cite><span class="icon user"></span><span class="datetime secondary-text"><strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"> /// </span></strong><a href="http://mhblogonline.blogspot.com/2013/12/nanaa-ce-mai-freamat-ce-mai-vuiet.html?showComment=1386235012940#c6679982358096771430" rel="nofollow"><span style="color: lime; font-family: Verdana, sans-serif;"><strong>5 decembrie 2013, 11:16</strong></span></a></span></div>
<div class="comment-header" kind="m">
<span class="datetime secondary-text"></span> </div>
<div class="comment-content" id="bc_0_30MC">
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Iote na!!</span></strong><br /><br /><strong>"RIDICAREA MAŞINILOR a devenit ILEGALĂ. Sentinţa VIZEAZĂ două SECTOARE din Bucureşti, dar poate funcţiona ca PRECEDENT pentru TOATĂ ŢARA</strong><br />Autor: Şerban Buşcu<br />Consiliile locale au modificat ilegal Codul Rutier, a stabilit instanța. Precedentul poate arunca în aer ridicările de mașini din toată țara. Decizia aruncă în aer şi afaceri foarte profitabile făcute prin forţarea şoferilor să achite tarife mult umflate. Este vorba de 210 lei simpla ridicare a mașinii pe platformă o operațiune de trei minute, 168 de lei kilometrul de transport și 168 de lei depozitarea mașinii, pe zi, taxă achitată la aceeași valoare dacă mașina stă acolo 15 minute sau 24 de ore. (...)</div>
<div class="comment-content">
==================================================================</div>
<div class="comment-content">
====================================</div>
<div class="comment-content">
====================</div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-57389977974353354652013-11-20T02:51:00.001+02:002013-11-20T14:35:23.515+02:00Iata o RETETA "garantata", de cum se fac MILIOANELE in valuta in Romania. A fost începută cercetarea penală pentru evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani. Filiera sârbă din dosarul Fabioarei a făcut zeci de milioane în Prahova. Si ce daca! <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzT_Qc-Oltym9o_xEyHJqB0wkHpcNceGDdp2PrbE_JmE1I3VgZi2_ECXkfNCqt3OyHyksBVVkYFJs3gZYwCo8aKvW0g8KSM9t0_S6Fu6x6tqfAT3O7LdfIcY80mvZ9fU6q4yusVo_Zq2s/s1600/fabioara-ionescu-administrator-public-Prahova.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzT_Qc-Oltym9o_xEyHJqB0wkHpcNceGDdp2PrbE_JmE1I3VgZi2_ECXkfNCqt3OyHyksBVVkYFJs3gZYwCo8aKvW0g8KSM9t0_S6Fu6x6tqfAT3O7LdfIcY80mvZ9fU6q4yusVo_Zq2s/s1600/fabioara-ionescu-administrator-public-Prahova.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="break5" style="text-align: center;">
<span id="articleContent"><strong>Aseară, în jurul orei 17.00,</strong> <strong>prin intermediul unui comunicat de presă,</strong> <strong>Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti</strong> <strong>ne informa că a fost începută cercetarea penală pentru evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani împotriva Fabioarei Ionescu, Administratorul Public al judeţului Prahova, </strong>potrivit observatorulph.ro.</span></div>
<div class="text">
<span id="articleContent">
</span></div>
<span id="articleContent"></span><div class="under7">
<span id="articleContent"> </span></div>
<span id="articleContent">
</span><span id="articleContent">Coincidenţă sau nu, după declanşarea scandalului legat de începerea cercetării penale, administratorul public al judeţului Prahova a intrat în concediu de odihnă, pentru o săptămână.<br />
Am încercat să obţinem un punct de vedere şi din partea administratorului public al judeţului Prahova, Fabioara Ionescu, pe tema începerii cercetării penale împotriva sa, însă fără niciun rezultatm, scrie sursa citată.<br />
<br />
În document erau menţionate şi iniţialele a cinci firme pentru care şi prin intermediul cărora Fabioara ar fi participat la comiterea infracţiunilor pe parcursul anului 2012, în calitatea de director al Parcului Industrial Ploieşti.<br />
<br />
Prima concluzie care poate fi trasă după verificare a acţionariatului firmelor respective, dar şi a cifrelor de afaceri din ultimii doi ani de activitate ale acestora este aceea că, cel puţin în cazul lor, vorbim fără niciun dubiu de o acţiune bine gândită şi coordonată dintr-un singur loc. Doar aşa pot fi explicate următoarele coincidenţe:<br />
<br />
cu o excepţie, celelalte firme şi-au schimbat acţionariatul în 2011: trei în luna februarie, una în luna noiembrie,firmele cercetate în dosar au următoarea trăsătură: 0 – maximum 2 angajaţi, cifre de afaceri foarte mici sau 0 în anul anterior preluării şi o adevărată explozie a acestora, de ordinul milioanelor sau a zecilor de milioane de lei, în anul 2012,toate firmele înregistrau datorii imense, de ordinul milioanelor sau a zecilor de milioane de lei în anul 2012.cu o excepţie, firmele au fost închise în anul 2012,toate firmele sunt cercetate penal.<br />
<br />
Toate acestea pot fi considerate “simple coincidenţe” până în momentul în care aflăm cine a preluat firmele: patru dintre ele au fost preluate în anul 2011 de trei cetăţeni sârbi, domiciliaţi într-o zonă agricolă săracă a Serbiei. Foarte interesant este că, deşi în mod categoric este imposibil să realizezi cifre de afaceri de milioane de euro într-o ţară străină fix în anul în care ai cumpărat firma, cei trei sârbi au demonstrat calităţi de afacerişti ieşiţi din comun. Însumate, cifrele de afaceri ale firmelor pe care le-au cumpărat în anul 2011, se apropie de 10.000.000 de euro<br />
<br />
Excepţia despre care vorbeam se cheamă Wizard Advertising, are cea mai spectaculoasă explozie a cifrei de afaceri în 2012 - 33.068.909 lei, realizată cu un singur angajat. Adică aproximati 10.000.000 de dolari. Aceste performanţe incredibile au fost realizate chiar în anul cumpărării firmei de către GIANNAKOS KONSTANTINOS, cetăţean grec, născut la data de 12.04.1973 în Queens, U.S.A., domiciliat în Grecia, Veronas, Attiki.<br />
<br />
Interesant este că întâmplător sau nu, numele acestuia îl regăsiţi menţionat şi în scandalurile legate de arestările lui Marcel Păvăleanu şi Răzvan Alexe. Vă prezentăm mai jos datele elocvente legate de istoricul celor cinci firme.<br />
<br />
<strong>Alex Design: Un sârb face magii</strong><br />Ploieşti, Mihai Bravu,<br />Obiect de activitate: comerţ cu ridicata nespecializat<br />Acţionar unic - Pavlovic Nemanja, cetaţean sârb, născut la data de 27.11.1983 în Zajecar,<br />Republica Serbia, domiciliat în Republica Serbia, Zajecar, Crvene Armije nr. 128 – a cumpărat acţiunile pe 9.02.2011 de la Dogaru Dragoş Ioan.<br />Cifră de afaceri şi angajaţi în ultimii doi ani de funţionare:<br />2011 5.777.793 lei - 1 angajat<br />2010 8.932 lei - 2 angajaţi<br />Atenţie, deşi are doar doi angajaţi şi cifra de afaceri respectivă, firma a înregistrat în 2011 datorii de 12.410.233 lei.<br />Firmă inactivă din 22.06.2012.<br />Firmă cercetată penal.<br />
<br />
<strong>Kadok Interpest: Alt sârb face alte magii</strong><br />Bucureşti, Mitropolit Filaret<br />Asociat unic - PRVUCOVIC GORAN, cetăţean sârb, născut la data de 24.04.1972 în Zajecar, Republica Serbia, domiciliat în Zajecar, Zajecar Naselje Kraljevica 001A, Serbia – a cumpărat acţiunile pe 30.11.2011 de la Tudor Natalia Luana<br />Cifră de afaceri şi angajaţi în ultimii doi ani de funţionare:<br />2012 9.344.990 lei - 1 angajat<br />2011 0 lei - 0 angajaţi<br />Atenţie, deşi are doar doi angajaţi şi cifra de afaceri respectivă, firma a înregistrat în 2012 datorii de 8.285.488 lei.<br />Firmă cercetată penal.<br />
<br />
<strong>Radu Motors: Sârbul vrăjitor produce 12.494.323 lei cu 0 angajaţi</strong><br />Ploieşti, Theodor Aman<br />Obiect de activitate: Comerţ cu autoturisme şi autovehicule uşoare (sub 3,5 tone)<br />Asociat unic - PRVUCOVIC Dordevic Nikola, cetatean sârb, nascut la data de 24.05.1975 în Backa Palanka, Serbia, domiciliat în Zajecar, Jurije Gagarina 010, Serbia – a cumpărat acţiunile pe 16.02.2011 de la Ionaşcu Nicuşor-Feri.<br />Cifră de afaceri şi angajaţi în ultimii doi ani de funţionare:<br />2012 12.494.323 lei - 0 angajaţi!!!<br />2011 0 lei - 0 angajaţi<br />Atenţie, deşi are 0 ngajaţi şi cifra de afaceri respectivă, firma a înregistrat în 2012 datorii de 16.385.510 lei.<br />Firmă cercetată penal.<br />
<br />
<strong>Kult Premium Design: doi sârbi se adună şi fac datorii mari</strong><br />Ploieşti, Ştefan Greceanu<br />Obiect de activitate: Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi a materialelor de construcţie şi echipamentelor sanitare<br />Asociaţi: Pavlovici Nemanja – 50%, şi Dordevic Nikola - 50%, firmă preluată la 24.02.2011 de la Petre Cătălin Gerorgian, cetăţean german cu rezidenţă în Ploieşti.<br />Cifră de afaceri şi angajaţi în ultimii doi ani de funţionare:<br />2011 4.120.462 lei - 1 angajat<br />2010 496.332 lei - 1 angajat<br />Atenţie, deşi are doar un angajat şi cifra de afaceri respectivă, firma a înregistrat în 2012 datorii de 14.618.788 lei.<br />Firma este inactivă din 21.04.2012 şi se află în cercetare penală.<br />
<br />
<strong>S&S Wizard Advertising – apare grecul care dă tunul: 10.000.000 dolari, 1 angajat</strong><br />Ploieşti, Transilvaniei<br />Obiect de activitate: activităţi ale agenţiilor de publicitate<br />Asociaţi: GIANNAKOS KONSTANTINOS, cetăţean grec, născut la data de 12.04.1973 în Queens, U.S.A., domiciliat în Grecia, Veronas, Attiki, firmă preluată la 18.12.2012 de la Pascu Viorica, domiciliată în Ploieşti.<br />Cifră de afaceri şi angajaţi în ultimii doi ani de funţionare:<br />2012 33.068.909 lei - 1 angajat<br />2011 150.110 lei - 1 angajat<br />Atenţie, deşi are doar un angajat şi cifra de afaceri respectivă, firma a înregistrat în 2012 datorii de 16.881.261 lei.<br />Firma este inactivă din 07.08.2013 şi se află în cercetare penală.</span><br />
<br />
<strong>Sursa</strong>: <a href="http://www.observatorulph.ro/exclusiv/32876-filiera-sarba-din-dosarul-fabioarei-a-facut-zeci-de-milioane-in-prahova" rel="nofollow" target="_blank"><strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"> observatorulph.ro</span></strong></a><br />
<a href="http://www.cotidianul.ro/filiera-sarba-din-dosarul-fabioarei-a-facut-zeci-de-milioane-in-prahova-226758/"><strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">http://www.cotidianul.ro/filiera-sarba-din-dosarul-fabioarei-a-facut-zeci-de-milioane-in-prahova-226758/</span></strong></a><br />
<br />
======================================<br />
===================================================<br />
====================================================================<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<strong><u>Un alt soi de AFACERI CU STATUL - </u></strong><strong>în</strong><strong><u> pofida unei armate de juristi proprii fiecarei institutii</u></strong></div>
<div class="text">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSBizuQpWOpJMcaM0VrVB_TrqAnoQa28sfSLx1-_VOYw4jw2XLnzujpMarSis0ukToIHMwP7gqO5mIF7KoafF00vIOynCha9mazo-ENpxaLaHsq65P4QBAHnYifoLTf8lJZj-871t_HqA/s1600/Avocat+Crenguta+Leaua,+fondator+al+Casei+de+Avocatura+Leaua+si+Asociatii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSBizuQpWOpJMcaM0VrVB_TrqAnoQa28sfSLx1-_VOYw4jw2XLnzujpMarSis0ukToIHMwP7gqO5mIF7KoafF00vIOynCha9mazo-ENpxaLaHsq65P4QBAHnYifoLTf8lJZj-871t_HqA/s1600/Avocat+Crenguta+Leaua,+fondator+al+Casei+de+Avocatura+Leaua+si+Asociatii.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="text" style="color: #666666; font-family: "Franklin Gothic Medium"; font-size: 20px;">
EXCLUSIV. Leaua si Asociatii, 1 milion de euro din contracte cu statul. Cel mai important angajament: arbitrajul de la Washington in litigiul cu Rodipet</div>
<div class="text" style="color: #666666; font-family: "Franklin Gothic Medium"; font-size: 20px;">
</div>
<div class="text" id="tbsapou" style="text-align: justify;">
Avocatura.com a demarat, luna trecuta, o campanie de prezentare a celor mai importante contracte pe care casele de avocatura le-au castigat de la statul roman. Printre firmele de avocatura aflate in aceasta situatie se numara si Leaua & Asociatii, care deruleaza, de trei ani, cu trei institutii publice importante, contracte de asistenta juridica in valoare de peste un milion de euro, cu TVA inclus.</div>
<div class="text" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="text" id="tbstire" style="text-align: justify;">
Casa de Avocatura Leaua & Asociatii a luat fiinta, sub aceasta denumire, in anul 2005. Este fondata de avocatii Crenguta Leaua si Aurora Damcali, iar, in prezent, echipa de avocati care lucreaza pentru Leaua & Asociatii se ridica la 26 de profesionisti.<br />
<br />
<a href="http://www.avocatura.com/exclusiv-afacerile-avocatului-doru-bostina-cu-statul-se-ridica-la-peste-8-milioa-s8888.html" target="_blank"><strong>CITITI SI </strong><strong>Afacerile firmelor avocatului Doru Bostina cu statul se ridica la peste 8 milioane de euro, in 7 ani</strong></a><br />
<br />
<strong>Ca orice casa de avocatura de prestigiu, Leaua & Asociatii este curtata de clienti din toate sferele de activitate ale societatii, inclusiv de institutiile publice ale statului roman, angrenate in procese internationale sau, pur si simplu, care doresc sa beneficieze de asistenta juridica performanta. In acest fel, Leaua & Asociatii a castigat, in ultimii trei ani, licitatii organizate de Ministerul Finantelor Publice, de Ministerul Mediului si Padurilor, precum si de Autoritatea Nationala pentru Valorificarea Activelor Statului, contracte din care casa de avocatura in cauza a incasat suma de 4.546.520 lei cu TVA inclus, adica 1.010.338 euro.</strong><br />
<strong>Arbitrajul de la Washington in afacerea "Rodipet”</strong><br />
<strong></strong><br />
Autoritatea Nationala pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a organizat, la sfarsitul anului 2010, o licitatie publica, in vederea selectionarii unor firme de avocatura care sa reprezinte interesele Romaniei intr-un litigiu aflat pe rolul International Centre for Settlement of Investment Disputes (ICSID), cu sediul la Washigton. Licitatia a avut loc, efectiv, la data de 27 decembrie 2012, iar, in urma deschiderii plicurilor, a fost declarata castigatoaree oferta asocierii dintre Lative Avocats si Leaua & Asociatii, care au incheiat cu AVAS un contract in valoare de 1.388.000 de lei fara TVA.<br />
<br />
<strong>Contractul este unul de reprezentare a intereselor Romaniei in fata ICSID, in dosarul nr. ARD/10/13, deschis de omul de afaceri libanezo-american Hassan Awdi si de doua dintre societatile detinute de acesta, Enterprise Business Consultants Inc. si Alfa El Corporation, in cauza privind privatizarea companiei nationale de distributie a presei, Rodipet.</strong><br />
<strong></strong><br />
Awdi a cerut, in anul 2010, Curti de Arbitraj de la Washington sa arbitreze in cazul Rodipet, impotriva fostei conduceri a AVAS, pe care o acuza ca a prejudiciat interesele investitorilor straini din Romania in procesul de privatizare a companiei Rodipet. In anul 2003, AVAS a privatizat activele Rodipet, pe care le-a transferat unei societati controlate de Hassan Awdi, Magnar System, cu sediul in Otopeni, pentru care libanezul s-a angajat sa achite suma de 6 milioane de euro.<br />
<br />
<strong>Sase ani mai tarziu, in 2009, AVAS a hotarat sa desfiinteze contractual de privatizare, sub pretextul ca investitorul nu a facut investitiile la care s-a angajat conform contractului de privatizare. Hassan Awdi sustine, insa, ca societatea Magnar System a respectat integral termenii de privatizare a companiei Rodipet si si-a cautat dreptatea la Curtea de Arbitraj de la Washington</strong><br />
<strong></strong><br />
<strong>Ministerul Finantelor si cel al Padurilor, alti clienti ai Leaua & Asociatii</strong><br />
<strong></strong><br />
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu este singurul client al casei de avocatura Leaua & Asociatii pentru care lucreaza in litigii internationale. La data de 28 iunie 2013, Ministerul Finantelor Publice a organizat, de asemenea, o licitatie pentru achizitionarea de servicii juridice. Ministerul Finantelor a dorit sa beneficieze de asistenta juridica profesionista pe o perioada de doi ani, in baza unui contract cadru de reprezentare juridica in fata Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii.<br />
<br />
<strong>La data de 28 iunie 2013, Ministerul Finantelor Publice a atribuit contractul cadrul casei de avocatura Leaua & Asociatii, pentru suma de 130.000 de euro fara TVA.</strong><br />
<strong></strong><br />
La sfarsitul anului trecut, Leaua & Asociatii a mai parafat o afacere importanta cu o institutie guvernamentala. Ministerul Mediului si Padurilor a organizat o licitatie in vederea achizitionarii de servicii de consultanta su reprezentare juridica. In 15 noiembrie 2012, autoritatea contractanta a incheiat cu Leaua & Asociatii un contract, in valoare de 1.693.548,36 lei fara TVA, pe o durata de doi ani<br />
.</div>
<div class="text">
<strong>Sursa:</strong></div>
<div class="text">
<a href="http://www.avocatura.com/exclusiv-leaua-asociatii-1-milion-de-euro-din-contracte-cu-statul-cel-mai-import-s9103.html"><strong>http://www.avocatura.com/exclusiv-leaua-asociatii-1-milion-de-euro-din-contracte-cu-statul-cel-mai-import-s9103.html</strong></a></div>
<div class="text">
========================</div>
<div class="text">
========================================</div>
<div class="text">
====================================================================</div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-87961073676262927852013-11-14T15:37:00.000+02:002013-11-14T15:37:02.301+02:00Sau... sau! “Ori rămân guvernator ori, dacă nu, pot oricând să candidez cu şanse la alegerile prezidenţiale”. <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCjN8rUKPwMi1_cQWGEVDIZZfeHGJGgWrt7QFa0wiD4pei3p8D6MJ-s1GC9vr_ZJ_pneZuCMR-njkbIOF6YHWdRCx-WT46BDDmywfJERWNYriMza9YAWDgbkavF1RONwa0z0hB2NupUn4/s1600/vot_presedintie.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="424" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCjN8rUKPwMi1_cQWGEVDIZZfeHGJGgWrt7QFa0wiD4pei3p8D6MJ-s1GC9vr_ZJ_pneZuCMR-njkbIOF6YHWdRCx-WT46BDDmywfJERWNYriMza9YAWDgbkavF1RONwa0z0hB2NupUn4/s640/vot_presedintie.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span lang="EN" style="color: #231f20; font-family: Arial; mso-ansi-language: EN;"><span style="color: #f3f3f3;"><strong>Postura de candidat cu şanse pentru funcţia supremă în stat</strong> <strong>poate fi unul
dintre argumentele cheie ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu,</strong> <strong>pentru
obţinerea unui nou mandat la conducerea băncii centrale.<o:p></o:p></strong></span></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="color: #f3f3f3;">
</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: #f3f3f3;"></span> </div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span lang="EN" style="color: #231f20; font-family: Arial; mso-ansi-language: EN;"><span style="color: #f3f3f3;">Proprietatea definitorie a mesajelor transmise de Banca Naţională a
României este că nu sunt niciodată uşor de descifrat . Băncile şi
analiştii lor înţeleg ce vor, jurnaliştii şi analiştii independenţi
înţeleg ce pot iar masa populaţiei are doar impresia că a înţeles ceva. <o:p></o:p></span></span></div>
<span style="color: #f3f3f3;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span lang="EN" style="color: #231f20; font-family: Arial; mso-ansi-language: EN;"><span style="color: #f3f3f3;">Graţie acestei relativităţi cultivate, mesajele venite dinspre BNR
transmit întotdeauna ce trebuie mai ales că sensul lor este variabil în
timp, în funcţie de context. Un exemplu. “Clauzele abuzive sau neabuzive sunt
din contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Într-un stat
de drept, când semnezi ceva îţi asumi”, spunea guvernatorul Mugur Isărescu, la
începutul lui septembrie, în contextul unei discuţii aprinse privind
modificarea legii clauzelor abuzive. Un om de rând ar înţelege de
aici că BNR se opune modificării legii, în sensul sprijiniri clienţilor.
De altfel, aşa a interepretat mesajul aproape toată lumea, inclusiv presa.
Nimic mai greşit, am aflat de curând. <o:p></o:p></span></span></div>
<span style="color: #f3f3f3;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span lang="EN" style="color: #231f20; font-family: Arial; mso-ansi-language: EN;"><span style="color: #f3f3f3;">Zilele trecute, adică după ce legea a fost adoptată de Parlament în ciuda
opoziţiei făţişe a bancherilor comerciali, domnul Isărescu ne-a
scos pe toţi din ceaţă explicând nu numai că nu a fost niciodată împotriva
eliminării clauzelor abuzive din contractele de credit dar şi că instituţia pe
care o conduce a susţinut demersul legislativ. Ba mai mult, susţine
guvernatorul, BNR a atras atenţia băncilor încă din urmă cu trei ani
arătându-le că au o groază de nereguli în contracte. Lăudabilă acţiune, mai
ales că, după cum ne-a informat în repetate rânduri, Banca Naţională nu are
atribuţii în ceea ce priveşte protecţia consumatorilor sau clauzele abuzive
ceea ce înseamnă că au lucrat “ore suplimentare” în sprijinul clienţilor. <o:p></o:p></span></span></div>
<span style="color: #f3f3f3;">
</span><br />
<span lang="EN" style="color: #231f20; font-family: Arial; mso-ansi-language: EN;"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="color: #f3f3f3;">
Nu este singurul caz în care BNR, ca instituţie, sau oamenii din conducerea
ei, vin cu precizări şi explicaţii care, în ultimă instanţă, contrazic
total sensul afirmaţiilor sau acţiunilor iniţiale. Situaţia extrem de
confuză de la sfârşitul anilor 90 şi începutul anilor 2000 când băncile picau
pe capete sub ochii omului care conduce şi acum supravegherea bancară din banca
centrală ori chestiunea atât de disputată a atacului speculativ de la
finalul anului 2008 pot constitui oricând studii de caz în acest sens.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtZy9HNCTwgQVH2MH573JrRMFYchFB8Mgem_LLNp9fhrJQrMMvsIgt5Fp7GBIdtbz2lmPp8jUpdzu9vS6ogj-9P6HrPleYHiACot0sQ-DP95tzHyPXDKQqPsZeSPtS72joAhSBEyX0kws/s1600/miscarea+populara+plan+secret.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="362" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtZy9HNCTwgQVH2MH573JrRMFYchFB8Mgem_LLNp9fhrJQrMMvsIgt5Fp7GBIdtbz2lmPp8jUpdzu9vS6ogj-9P6HrPleYHiACot0sQ-DP95tzHyPXDKQqPsZeSPtS72joAhSBEyX0kws/s640/miscarea+populara+plan+secret.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<br />
<span style="color: #f3f3f3;">Citit în această cheie evidentul dezinteres al guvernatorului
pentru candidatura la prezidenţiale nu mai este atât de evident. Că nu ar vrea
să candideze, pentru a doua oară, la funcţia de preşedinte al României este cel
mai probabil adevărat, asta nu înseamnă însă că nu este interesat de
subiect. Ba mai mult, potenţiala sa candidatură poate constitui un atu
important în drumul către un nou mandat în fruntea BNR, pentru că din
evoluţia discursului său devine din ce în ce mai clar că varianta
retragerii nu mai este chiar atât de actuală. <o:p></o:p></span></div>
</span><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="color: #f3f3f3;"></span> </div>
<span lang="EN" style="color: #231f20; font-family: Arial; mso-ansi-language: EN;"><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<br /><span style="color: #f3f3f3;">
Procedura de numire a membrilor CA al BNR, inclusiv cea de numire a
guvernatorului, este una care ţine de negociere politică. Adică, pentru a
putea ajunge guvernator trebuie să fii sprijinit de o majoritatea parlamentară.
Ori, deşi poate părea ciudat pentru mulţi, nu toată lumea îl iubeşte pe
Mugur Isărescu motiv pentru care procedura de numire ar putea să
iasă din tiparul de “simplă formalitate” din anii trecuţi, mai ales dacă
altcineva aproape la fel de influent ca actualul guvernator însă mai apropiat
de partidele majoritare, şi-ar manifesta intenţia de a se urca în fruntea
băncii centrale.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0rBJ3t9CFVPPJQ_4YJnHZOSlAwZeti8pkLnTElNcqIVxVNIMg9dO9pXUSXSnVXAssk-0gH25ZCxElemTiQjkTys3dlej8GuOap0g4yBctZ_1FnYqwDeH3MKANElCi8eoOJF0XHFETcbc/s1600/isarescu-bnr.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0rBJ3t9CFVPPJQ_4YJnHZOSlAwZeti8pkLnTElNcqIVxVNIMg9dO9pXUSXSnVXAssk-0gH25ZCxElemTiQjkTys3dlej8GuOap0g4yBctZ_1FnYqwDeH3MKANElCi8eoOJF0XHFETcbc/s1600/isarescu-bnr.jpg" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<br />
<span style="color: #f3f3f3;">Într-un astfel de scenariu, ipoteza unei candidaturi, chiar şi ca
independent,este extrem de utilă într-o negociere de genul <strong>“Ori rămân
guvernator ori, dacă nu, pot oricând să candidez cu şanse la alegerile
prezidenţiale”.</strong> <o:p></o:p></span></div>
</span><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="color: #f3f3f3;"></span><br /></div>
<span style="color: #f3f3f3;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span lang="EN" style="color: #231f20; font-family: Arial; mso-ansi-language: EN;"><span style="color: #f3f3f3;">Un adversar ca Isărescu are cu siguranţă proprietatea de a provoca
coşmaruri oricărui prezidenţiabil din România din cel puţin două motive: în
primul rând este perceput ca un profesionist şi beneficiază de încrederea
populaţiei şi în al doilea rând are suficientă notorietate cât să-şi permită să
intre în lupta pentru preşedinţie cu puţin timp înainte de alegeri. În plus, nu
trebuie uitat că actualul şi poate viitorul guvernator are avantajul de a fi
fost, cel puţin statistic, premierul care a dus România pe creştere economică
după mai bine de 10 ani de recesiune. <o:p></o:p></span></span></div>
<span style="color: #f3f3f3;">
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 12pt; mso-margin-top-alt: auto;">
<span lang="EN" style="color: #231f20; font-family: Arial; mso-ansi-language: EN;"><span style="color: #f3f3f3;">E greu de crezut că marii jucători de pe scena politică nu iau în calcul
toate aceste realităţi. Un Mugur Isărescu în turnul de cleştar din strada
Doamnei sună infinit mai bine pentru ei, mai ales că BNR a dat nenumărate
dovezi de bunăvoinţă faţă de conducerea executivă, dovadă stând şi atitudinea
faţă de recentele creşteri de taxe decise de
Guvern.</span>
<br />
<o:p></o:p></span></div>
Sursa:<br />
<div class="MsoNormal" style="background: white; margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="EN" style="color: #231f20; font-family: Arial; mso-ansi-language: EN;"><a href="http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/mugur-isarescu-este-interesat-de-functia-de-presedinte-188737.html" id="fancybox-close"><span style="color: #025c91;">http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/mugur-isarescu-este-interesat-de-functia-de-presedinte-188737.html</span></a>
<span style="display: none; mso-hide: all;"><a href="javascript:;"><span style="color: #231f20;"></span></a></span><span id="fancybox-left-ico"><a href="javascript:;" id="fancybox-right"></a><o:p></o:p></span></span></div>
=============================<br />
==========================================<br />
=============================================================<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZwQUXuZl7vC8Otph-y_FHlmxMzO7JWa3QuTzzdjD8DTQpXEacz7dpCyNvTgc_NE8RSUlUbbZvmAXIPGSL6QFO-TYhHjKoNxHkP6zv3gMbHuRDmjubXfbbSTi68l3ZuoO9Ir2ih7ibv4o/s1600/omul+din+umbra+al+Miscarii+Populare.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZwQUXuZl7vC8Otph-y_FHlmxMzO7JWa3QuTzzdjD8DTQpXEacz7dpCyNvTgc_NE8RSUlUbbZvmAXIPGSL6QFO-TYhHjKoNxHkP6zv3gMbHuRDmjubXfbbSTi68l3ZuoO9Ir2ih7ibv4o/s640/omul+din+umbra+al+Miscarii+Populare.jpg" width="640" /></a></div>
<span id="fancybox-right-ico"></span>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: center;">
<o:p> <span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><strong><a href="http://mhblogonline.blogspot.ro/2013/04/planul-secret-al-presedintelui-traian.html" target="_blank">Planul secret al președintelui Traian Băsescu. Omul din umbra, pregatit pentru 2014 sa readuca la putere pe toti cei care au pierdut ceva in 2012. Traian Băsescu, diabolicum est! USL, ATENTIE!</a></strong></span></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: center;">
<o:p><strong><span style="font-family: Verdana;"></span></strong></o:p> </div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: center;">
<o:p><strong><span style="font-family: Verdana;">==================================</span></strong></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: center;">
<o:p><strong><span style="font-family: Verdana;">======================================</span></strong></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: center;">
<o:p><strong><span style="font-family: Verdana;">==============================================</span></strong></o:p><iframe style="height: 1px; left: 0px; position: absolute; top: 0px; visibility: hidden; width: 1px;">
</iframe>
</div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-73648618135959074512013-11-05T18:13:00.000+02:002013-11-05T18:13:35.992+02:00Moartea vine din CER, nu-i asa? ... Mi s-a spus că sunt maşina de ucis americană a secolului XXI ...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKfdQYPE1V7rvA0fpfVWCfLQ8TY3OI0q1UDyS_QvP5ghEv6_tquJKzNlmvt0ThAro5wA7luhjBSCHhW7V9xS910Q0n1OfazU4f19Hy5_VBZ5WInMUpOBck-P2X_9eNDJ8b5aFGWlo7yCI/s1600/14drona_reuters.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="450" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKfdQYPE1V7rvA0fpfVWCfLQ8TY3OI0q1UDyS_QvP5ghEv6_tquJKzNlmvt0ThAro5wA7luhjBSCHhW7V9xS910Q0n1OfazU4f19Hy5_VBZ5WInMUpOBck-P2X_9eNDJ8b5aFGWlo7yCI/s640/14drona_reuters.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-size: x-small;">Sursa: REUTERS. Drone</span> </div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<strong>MAŞINĂ DE UCIS.</strong> <strong>A omorât MII DE OAMENI, cu SÂNGE RECE,</strong> <strong>dintr-un scaun de birou |</strong> <strong>VIDEO</strong></div>
<br />
Un fost operator de drone din armata americană a povestit revistei GQ despre cei şase ani petrecuţi într-un scaun, în faţa unui computer, de unde a ucis peste 1600 de persoane pe frontul irakian şi afgan, o rară incursiune în programul ofensiv al Statelor Unite care i-a atras numeroase critici din partea organizaţiilor pentru drepturile omului, dar şi a aliaţilor precum Afganistan şi Pakistan.<br />
<br />Brandon Bryant, care a operat din 2005 până în 2011 o dronă Predator de la bazele forţelor aeriene americane din Nevada şi New Mexico, s-a autodescris ca fiind "un ucigaş de la distanţă care a funcţionat în modul zombie".<br />
<br />El îşi aminteşte cum a lansat un atac cu rachete Hellfire asupra unei colibe din lut din Afganistan şi cum, cu doar câteva secunde înainte de impact, a văzut un copil ieşind din locuinţa curpinsă imediat de foc şi fum.<br />
<br />
Bryant şi-a anunţat imediat superiorul care i-a replicat fără a schiţa niciun gest că nu era un copil, ci un câine. Operatorul a rulat însă înregistrarea de mai multe ori şi s-a convins în final că era vorba de un copil.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1F7pSzG0sSq6FaB7FriiTHx7eHPgo8uIicNwoMjA6kyjg6Hg5-V3c__iQs-JrHAo90arZ3tsMsfFeMauo2LGQuNFickCQhfLXLrMxF2R4yAlyV70cztBAvIlQqOHLVMwf5ZjX8xo2poo/s1600/drona_05_64cb10d15d.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1F7pSzG0sSq6FaB7FriiTHx7eHPgo8uIicNwoMjA6kyjg6Hg5-V3c__iQs-JrHAo90arZ3tsMsfFeMauo2LGQuNFickCQhfLXLrMxF2R4yAlyV70cztBAvIlQqOHLVMwf5ZjX8xo2poo/s1600/drona_05_64cb10d15d.jpg" /></a></div>
<br />În 2007, pe când avea doar 21 de ani, a supervizat o altă operaţiune în care vizaţi au fost trei bărbaţi care urcau o cărare de munte din Hindu Kush, Afganistan. A primit ordin de atac din partea unui comandant care era convins că cei trei erau insurgenţi. Racheta a fost lansată iar Bryant a trebuit să să se asigure că cei trei au fost loviţi.<br />
<br />După ce fumul s-a rispit, el a văzut bucăţi din doi combatanţi împrăştiate în jurul unui crater. Cel de-al treilea presupus terorist era încă în viaţă, însă un picior îii fusese retezat de la genunchi. "Îşi ţinea piciorul smuls într-o mână în timp ce cu cealaltă lovea pământul de durere iar sângele îi ţâşnea din rana deschisă. I-a luat mult timp până a murit iar în tot acest răstimp eu l-am urmărit" îşi aminteşte Bryant.<br />
<br />În 2011, când s-a retras din armată, i-a fost înmânată de către comandamentul general o listă cu toate operaţiunile pe care le-a corodonat şi rezultatelor lor. Ucisese 1626 de oameni. "Mi s-a făcut rău la stomac când am văzut cifrele. Mi s-a spus că sunt maşina de ucis americană a secolului XXI" povesteşte operatorul.<br />
<br />Bryant a fost diagnosticat recent cu sindromul stresului post-traumatic, la fel ca mulţi foşti operatori de drone. El îşi îneacă acum depresia în bătură şi a acceptat să vorbească despre crimele sale pentru a se descărca sufleteşte. <br />
<br /><strong>Rugat să comenteze dezvăluirile lui Bryant, un oficial al Pentagonului s-a limitat să declare că operaţiunile cu drone sunt derulate în limtele dreptului internaţional şi doar în situaţii excepţionale. Washingtonul a respins acuzațiile formulate de organizațiile Amnesty International și Human Rights Watch care susțin că multe din operațiunile cu drone echivalează cu crime de război.</strong> <br />
<br />
<strong><u>Predator Drone Attack in Afghanistan</u></strong> <br />
=============================<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="480" src="//www.youtube.com/embed/KbuweBgwd5I" width="640"></iframe><br />
<br />
<strong><u>Drone Strike</u></strong> <br />
==========<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="480" src="//www.youtube.com/embed/jr5CrGxSgH0" width="640"></iframe><br />
=============<br />
<br /><strong>Sursa: MAŞINĂ DE UCIS. A omorât MII DE OAMENI, cu SÂNGE RECE, dintr-un scaun de birou | VIDEO - Internaţional > EVZ.ro </strong><a href="http://www.evz.ro/detalii/stiri/masina-de-ucis-a-secolului-a-omorat-mii-de-oameni-dintr-un-scaun-de-birou-ca-la-jocurile-1063918.html#ixzz2jms9BnEV"><strong>http://www.evz.ro/detalii/stiri/masina-de-ucis-a-secolului-a-omorat-mii-de-oameni-dintr-un-scaun-de-birou-ca-la-jocurile-1063918.html#ixzz2jms9BnEV</strong></a><strong> EVZ.ro</strong> <br />
================================<br />
=============================================<br />
=============================================================Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-339724043226606912013-10-28T15:56:00.000+02:002013-10-28T15:56:05.237+02:00Romania,devalizata halca cu halca! Cat ADEVAR? Cata MINCIUNA? Dezinformare? Manipulare? Cineva, ar trebui sa FACA LUMINA! Dar... CINEVA nu exista! <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxLQYoUfISB6bM4c6CW4h-uzqiKdm1Gscyx0-qQZTO0GdVsTsXVJ19zRM2p0SmqW-i0rErg1PMxXYoImxEVrfE3IQIdpNZrkFjXCDWvUMyvRkY5OgUF7Rsfxh1tv1gd9qoOT0CScVOfsk/s1600/Basescu_Paul_avere_rege.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxLQYoUfISB6bM4c6CW4h-uzqiKdm1Gscyx0-qQZTO0GdVsTsXVJ19zRM2p0SmqW-i0rErg1PMxXYoImxEVrfE3IQIdpNZrkFjXCDWvUMyvRkY5OgUF7Rsfxh1tv1gd9qoOT0CScVOfsk/s640/Basescu_Paul_avere_rege.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><strong>Ruinarea Romaniei.</strong> </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><strong>Pe mana cui a incaput averea de 4 mld. euro</strong> <strong>a Casei Regale a Romaniei</strong></span> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<!-- Place this tag where you want the +1 button to render --><br /></div>
<section id="page"><div style="text-align: justify;">
<strong>Toată averea Casei Regale a României este sfâșiată de interesele politico-economice ale lui Traian Băsescu și ale unui grup de evrei </strong><span>•</span><span> </span><strong>Paul de România și-a vândut toate drepturile pe patru milioane de euro </strong><span>•</span><span> </span><strong>Gașca Băsescu - Tal Silberstein profită de litigiul pe averea personală a lui Carol al II-lea și vrea să obțină bunuri ale Coroanei României în valoare de patru miliarde de euro </strong><span>•</span><span> </span><strong>În timp ce Paul de România a devenit marionetă, Remus Truică și Andrei Marcovici, adică oamenii lui Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, au devenit cozi de topor </strong><span>•</span><span> </span><strong>Pentru a-și asigura succesul, Băsescu l-a aruncat în luptă pe Videanu, prin intermediul fraților Caval</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: justify;">
<u>Un dosar extrem de important așteaptă astăzi ruleta judecătorilor,</u> pentru a intra în dezbaterea unei instanțe: <span style="font-family: "Trebuchet MS", sans-serif;"><strong>averea Casei Regale a României.</strong></span> <u>Evaluată la peste patru miliarde de euro</u>, această fabuloasă moștenire a regilor Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I este împărțită astăzi între Băsescu, Silberstein și Videanu. Zeci de palate, mănăstiri, chiar și commune întregi, alături de mii de hectare de terenuri, ferme, sedii de bănci, de ambasade, de partide, Biblioteca Universitară, toate au fost pierdute ca la poker de așa-zisul prinț de România, Paul Filip Lambrino, progenitura bastardului Mircea Grigore Carol. Actorii din această telenovelă mioritică, începută la finele anilor '40, au, în zilele noastre, reprezentație la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce au manipulate politic destinul regal al lui Paul Lambrino. </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZCuz5BD2Cy_s9-GXgiiRUjFpIUzZC3S84gCXQAgEpKXB0DNaVIUd-ZHnkmERNJN5G5Io6idmB_fyVM3dkb98RnwTpjL9jgh_5oiasZYaZPhCl2MYVsqmrNqYFmBL0QwXVczL64AgtK20/s1600/atac-la-casa-regala-86678-1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZCuz5BD2Cy_s9-GXgiiRUjFpIUzZC3S84gCXQAgEpKXB0DNaVIUd-ZHnkmERNJN5G5Io6idmB_fyVM3dkb98RnwTpjL9jgh_5oiasZYaZPhCl2MYVsqmrNqYFmBL0QwXVczL64AgtK20/s640/atac-la-casa-regala-86678-1.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Trebuchet MS", sans-serif;">Traian Băsescu, Adriean Videanu și Tal Silberstein, împreună cu Remus Truică și Andrei Marcovici, au creat o infrastructură formată din off-shore-uri, firme de avocatură, judecători și fonduri de investiții, pentru a pune mâna pe ceea ce se cuvine de drept poporului român și familiei regale a României, reprezentată de Mihai I al României.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
ZIUAnews vă prezintă, în exclusivitate, cum, mai înainte de a fi fost recunoscut ca aparținând Casei Regale a României, <strong>prințul Paul și-a cesionat TOATE drepturile litigioase firmei Reciplia, reprezentată de Remus Truică</strong>.<u> Copilul de casă al fostului premier Adrian Năstase</u> nu a fost decât un paravan, societatea Reciplia fiind deținută de un offshore, Reciplia LTD, în spatele căruia stă chiar <strong>Tahal Group, deținut de Kardan, un holding israelian de investiții</strong>. Foștii consilieri ai lui Tăriceanu, <strong><u>Tal Silberstein și Arthur Finkelstein</u></strong>, conduc companii din acest grup, fiind și asociați cu Truică în mai multe companii. Suma pentru care Paul și-a cesionat toate drepturile: patru milioane de euro. <u>Valoarea reală a bunurilor înstrăinate de acesta: peste patru miliarde de euro.</u></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
După ce prințul s-a declarat nemulțumit de banii pe care i-a primit, a încercat să rupă contractul cu cei de la Reciplia, introducând în joc o altă firmă,<strong> Lot Invest,</strong> o companie apropiată de frații Nicolae și Florin Adi Caval. <strong>Aceștia din urmă sunt vechi parteneri cu fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, dar și cu actualul președinte, Traian Băsescu.</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<u>O afacere încurcată, o încrengătură infernală de firme, politicieni și așa-ziși oameni de afaceri,</u> cu zeci de bunuri care așteaptă să fie recuperate, cu miliarde de euro în joc și cu un singur adevăr absolut: istoria din palatele și bisericile Casei Regale a fost vândută. Lui Truică.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Murfatlarul, Cotnariul și Snagovul, cesionate </strong></div>
<div style="text-align: justify;">
ZIUAnews vă arată, în exclusivitate, TOATE bunurile care aparțin Casei Regale a României și pentru care au fost începute, la nivelul anului 2006, procedurile de restituire, fie administrative, fie judiciare, cesionate, printr-un simplu contract, numărul 299, din 1 noiembrie 2006, companiei Reciplia și lui Truică.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
• Teren - 8.000 de metri pătrați, lângă „Mina Minovici”, în București</div>
<div style="text-align: justify;">
• 52 de hectare de teren în București, strada Jandarmieriei</div>
<div style="text-align: justify;">
• Teren - 2.000 de metri pătrați, în Năvodari</div>
<div style="text-align: justify;">
• Ferma Regală „Băneasa”, plus 28,63 hectare</div>
<div style="text-align: justify;">
• Imobil în București, strada Ion Ionescu de la Brad</div>
<div style="text-align: justify;">
• Stația de montă de la Băneasa, plus 25 de hectare aferente, vecin cu Hipodromul „Băneasa”</div>
<div style="text-align: justify;">
• Teren de 2,66 hectare la Năvodari</div>
<div style="text-align: justify;">
• Moșia Regală Copăceni - 118,10 hectare - Comuna 1 Decembrie 1918</div>
<div style="text-align: justify;">
• Moșia Cocargeaua - Ialomița - 7.454 de hectare</div>
<div style="text-align: justify;">
• Balta Ezeru Mostiștea - comuna Mănăstirea - 1.062 hectare</div>
<div style="text-align: justify;">
• Balta Boian Sticleanu și pădurea Vărăștii de Baltă - 2.436 de hectare, plus 3.500 hectare apă, 170 hectare trestie</div>
<div style="text-align: justify;">
• Moșia Zorleni (Vaslui) - 1.577 hectare</div>
<div style="text-align: justify;">
• Teren de 3.165 hectare, comuna Mănăstirea, Călărași</div>
<div style="text-align: justify;">
• Teren de 2.002 hectare, Chinciu Spanțov, Călărași</div>
<div style="text-align: justify;">
• Via Regală „Cotnari”, inclusiv Castelul, 13 hectare</div>
<div style="text-align: justify;">
• Via și pepiniera „Murfatlar”, 72 de hectare din comuna Murfatlar, Constanța</div>
<div style="text-align: justify;">
• Teren de 30 de hectare - pădurea Snagov</div>
<div style="text-align: justify;">
• Teren de 67 de hectare plus imobilul din Scroviștea</div>
<div style="text-align: justify;">
• Teren forestier de 596,20 de hectare în Mănăstirea, Călărași</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Palatul Elisabeta, sediul PDL și intrarea de la Cotroceni, vândute de Paul </strong></div>
<div style="text-align: justify;">
Prin același contract, prințul Paul s-a angajat să își vândă și drepturile litigioase asupra bunurilor a căror recuperare nu o începuse încă. Ca urmare a semnării contractului, Prințul a primit un milion de euro, urmând ca celelalte trei milioane de euro să le primească dacă reușea să obțină pădurea Snagov.</div>
<div style="text-align: justify;">
Lista cu imobilele date lui Truică și companiei Reciplia SRL este una de-a dreptul spectaculoasă</div>
<div style="text-align: justify;">
• Imobilul din Eroii Sanitari, numărul 18, intrarea în Palatul Cotroceni</div>
<div style="text-align: justify;">
• Podgoria „Tohani”, Valea Călugărească</div>
<div style="text-align: justify;">
• Imobilul Bibliotecii Universitare, Piața Revoluției</div>
<div style="text-align: justify;">
• Imobilul Ambasadei Iranului, Lascăr Catargiu, nr. 39</div>
<div style="text-align: justify;">
• Imobilul de pe strada Latină, nr 10</div>
<div style="text-align: justify;">
• Palatul Elisabeta - Parcul Herăstrău</div>
<div style="text-align: justify;">
• Grajdul de cai de curse, Hipodromul Băneasa</div>
<div style="text-align: justify;">
• Imobil, fostul sediu al Fundației „Ferdinand”, Iași</div>
<div style="text-align: justify;">
• Sediul ING Bank, Bulevardul Kiseleff, nr. 13</div>
<div style="text-align: justify;">
• Imobil Aleea Modrogan, numărul 1, sediul PDL</div>
<div style="text-align: justify;">
• Imobil Aleea Alexandru, numărul 18, sediul MAE</div>
<div style="text-align: justify;">
• Teren de 448 metri pătrați, plus imobil, strada Gogol, Sector 1</div>
<div style="text-align: justify;">
• Teren, plus imobil, 506 mp, strada Mircea Eliade, nr. 12</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Moșiile de la Balcic, vândute printr-un act adițional </strong></div>
<div style="text-align: justify;">
În 4 aprilie 2007, la contractul inițial semnat între Reciplia, prin Remus Truică și prințul Paul, a fost semnat un act adițional, care prevedea cesionarea drepturilor asupra unor bunuri din Bulgaria, ale Casei Regale. Iată lista:</div>
<div style="text-align: justify;">
• Palatul Regal „Balcic”</div>
<div style="text-align: justify;">
• Vila „Malvi Dalga”</div>
<div style="text-align: justify;">
• Casa Suitelor</div>
<div style="text-align: justify;">
• Pavilioanele ce înconjoară Palatul Regal</div>
<div style="text-align: justify;">
• Biserica, templul și capela „Stella Maris”</div>
<div style="text-align: justify;">
• 24 de hectare, plus 4.800 de metri pătrați, teren aferent Palatului Regal</div>
<div style="text-align: justify;">
• O cotă de 65% din 185 de hectare aparținând Domeniului Regal</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Conform aceluiași act adițional, Paul ar fi trebuit să primească 36% din valoarea de piață totală a bunurilor din Bulgaria</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Clădirea SRI, cesionată și cerută de Paul </strong><br /><br />Prin cel de-al doilea act adițional, încheiat în 4 octombrie 2007, Paul a cesionat către Reciplia, reprezentată de Truică, încă o serie de moșii și terenuri, dar și clădirea SRI de astăzi, cu mențiunea că Paul a precizat că pe aceasta dorește să o păstreze, plătind 50% din valoarea acesteia către Reciplia. </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Iată lista:</div>
<div style="text-align: justify;">
• Vila Lupescu, actualul imobil SRI, imobil, plus teren</div>
<div style="text-align: justify;">
•Teren de 536, 90 hectare la Banloc</div>
<div style="text-align: justify;">
• Moșia Regală Broșteni, plus 39.885 hectare</div>
<div style="text-align: justify;">
• Un teren de 20, 50 hectare</div>
<div style="text-align: justify;">
• Castelul Medieșu Aurit, Satu Mare</div>
<div style="text-align: justify;">
• Castelul de vânătoare Poiana Itcanilor, compus din 40 de camere, plus 50 hectare teren din comuna Valea Putnei</div>
<div style="text-align: justify;">
• Castelul de vânătoare Lăpușna, plus 4 hectare de teren în Mureș</div>
<div style="text-align: justify;">
• Moșia Regală Tersig, plus 709 hectare teren forestier în Caraș-Severin</div>
<div style="text-align: justify;">
• Pădurea Hereasca, 34,81 hectare în Călărași</div>
<div style="text-align: justify;">
• Două imobile în Sinaia</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>ZIUAnews prezintă, în continuare, lista proprietăţilor care i-au aparţinut lui Carol al II-lea şi la care ar avea drept de moştenire atât Regele Mihai, cât şi fiul lui Carol Mircea Grigore, prinţul Paul de România.</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
• Ferma „Băneasa”, judeţul Ilfov: 28,43 hectare teren agricol, plus herghelie cu 28 cai şi 8 tineret pursânge englez şi 15 iepe pursânge englez şi următoarele autovehicule: 1 camion Chevrolet şi 1 bicicletă.</div>
<div style="text-align: justify;">
• Moşia „Mănăstirea”, judeţul Ilfov: 3.165,87 hectare teren agricol, plus 46 cai lipitani pursânge englez şi următoarele autovehicule: 4 camioane autocar (2 defecte), 1 turism Jeep Willys şi 1 motocicletă (moşia Mănăstirea).</div>
<div style="text-align: justify;">
• Moşia „Mănăstirea”, judeţul Ilfov: 596,20 hectare de pădure, cu întreg inventarul necesar exploatării.</div>
<div style="text-align: justify;">
• Scroviştea, judeţul Ilfov: 16,38 hectare teren agricol, cu întreg inventarul necesar exploatării, inclusiv 1 camion Ford şi 1 bicicletă.</div>
<div style="text-align: justify;">
• Ferma „Snagov”, judeţul Ilfov: 29,50 hectare teren agricol (inclusiv vie şi livadă), cu întreg inventarul necesar exploatării, inclusiv 1 camion Autocar (ferma Snagov, teren arabil, vie şi livadă de pomi fructiferi).</div>
<div style="text-align: justify;">
• Domeniul Broşteni, judeţul Neamţ: 39.885,38 hectare de pădure, cu inventarul respectiv, inclusiv următoarele autovehicule: 1 camion Ford şi 1 turism Jeep.</div>
<div style="text-align: justify;">
• Palatul Snagov, compus din 1 corp cu 25 camere, inclusiv parcul şi bazinul din faţa castelului, cu inventarul respectiv.</div>
<div style="text-align: justify;">
• Palatul de la Scroviştea, compus din patru corpuri, cu un total de 210 camere, (palatul şi anexele în curs de construcţie), precum şi toate materialele de construcţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
• Castelul Medieșu Aurit, judeţul Satu Mare, compus din 1 corp</div>
<div style="text-align: justify;">
• Castelul Lăpușna, județul Mureș, 6 corpuri cu un total de 23 de camere.</div>
<div style="text-align: justify;">
• Casa de vânătoare de la Lăpuşna: un corp cu un total de 40 camere, inclusiv parcul de 4 hectare.</div>
<div style="text-align: justify;">
• Comuna Scroviştea, Ilfov: 7 corpuri de clădiri rurale cu un total de 43 de camere cu inventarul respectiv.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Este important de precizat că dreptul la moştenirea acestor proprietăţi îi aparţine atât Regelui Mihai, cât şi prinţului Paul, dar şi fraţilor săi.</strong> Imediat după decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 2011, Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale, a declarat: „Poţi să discuţi despre faptul că ai dreptul la o parte din averea lui Carol al II-lea, dar nu din toată averea Casei Regale. Regele Mihai nu revendică niciun bun de pe urma lui Carol al II-lea. Această noţiune de avere a Casei Regale nu înseamnă nimic. Prinţul Paul nu poate revendica Domeniul Peleş pentru că nu a fost nici măcar o secundă în proprietatea lui Carol al II-lea”.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Relația Paul de România-Truică-Marcovici</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
Înainte de a fi recunocut de instanțele românești ca aparținând Casei Regale din România, prințul Paul de România și-a vândut drepturile litigioase către firma Reciplia SRL, reprezentată, în contractul cu acesta, de Remus Truică. Acesta din urmă este nimeni altul decât fostul șef de cabinet al premierului Adrian Năstase, un individ despre a cărui avere s-a discutat mult, dar nimeni nu a reușit să îi deslușească proveniența. Reciplia SRL a fost înființată în 14 decembrie 2005, având ca unic acționar un offshore, Reciplia LTD, iar la 11 luni de la înființare, Reciplia SRL a cumpărat toate drepturile litigioase ale prințului Paul. Contractul a fost făcut, semnat și ștampilat la avocatul Robert Mihăiță Roșu, unul din partenerii Casei de Avocatură „Țucă, Zbârcea și Asociații”.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Compania Reciplia SRL este administrată de nimeni altul decât <strong>Marius Andrei Marcovici</strong>, fost consilier personal al premierului Călin Popescu Tăriceanu și asociat cu Truică în alte companii. La rândul său, <strong>Gabriel Zbârcea</strong> a fost nu numai coleg la „Mușat și Asociații” cu Ioana, fostă Tăriceanu, dar a fost și șef al AVAS, în guvernarea premierului liberal.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQ_dQ1rw9h4E9-igpDEuk_bbhMpVnGQRa60ibHQPHrXIMMDertdbXSTDpNhh6qVSmDfltTo9GzLaXgd_vhbFDaQ9z7Zjot1qB4XeEwK7-iUGlZZpvIu3XyAwOedYWJeNIbk6dNzAAutNI/s1600/atac-la-casa-regala-86678-1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQ_dQ1rw9h4E9-igpDEuk_bbhMpVnGQRa60ibHQPHrXIMMDertdbXSTDpNhh6qVSmDfltTo9GzLaXgd_vhbFDaQ9z7Zjot1qB4XeEwK7-iUGlZZpvIu3XyAwOedYWJeNIbk6dNzAAutNI/s640/atac-la-casa-regala-86678-1.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>La momentul semnării contractului, la guvernare se afla Alianța DA, adică PNL și PDL, împreună cu UDMR.</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Chichițele contractului</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
Parafat de unul dintre litigatorii de top ai Casei de Avocatură „Țucă, Zbârcea și Asociații”, Robert Mihăiță Roșu, contractul conține o clauză care lasă loc la interpretări cu privire la cât de legitimă a fost întreaga afacere, și care demonstrează că nu a fost vorba despre o simplă cumpărare, de o persoană juridică, a drepturilor litigioase. Potrivit convenției dintre prințul Paul și Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică, „s-a transmis, de primul, fără nicio rezervă, toate drepturile prezente și viitoare asupra bunurilor identificate în articolul 1 al contractului, precum și asupra bunurilor identificate în actele adiționale la contractul de cesiune”. </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Articolul 7 menționează că ”Odată cu intrarea în vigoare a prezentului contract, cedentul, la cererea cesionarului, e de acord să accepte subrogarea cesionarului în calitatea sa procesuală din cauzele aflate în curs de soluționare, precum și, dacă e cazul, din orice alte cauze civile care au legătură cu procedurile judiciare de restituire a imobilelor, aflate pe rolul instanțelor, iar cesionarul are dreptul de a continua aceste procese până la obținerea hotărârilor definitive și irevocabile”. Cu alte cuvinte, Reciplia SRL poate interveni în nume propriu pentru a recupera de la stat proprietățile înscrise în contract.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Articolul 10 din același contract conține însă două clauze ciudate, una care privește numele celui pe care se va înscrie dreptul de proprietate al unui imobil recuperat, adică orice persoană dorită de Reciplia SRL, și cea de-a doua care conține precizarea că Paul de România nu va vedea un ban în plus, față de cei stabiliți strict prin contract: „Cedentul se obligă ca, pe măsura obținerii în orice mod, pe cale administrativă sau pe cale judecătorească, a titlurilor de proprietate, a dispozițiilor de restituire (...) să coopereze personal sau prin mandat special cu cesionarul pentru îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară în termen de 3 zile (...) să se prezinte în fața notarului agreat de Cesionar și să semneze, în condițiile legii actele de transfer de proprietate în patrimoniul cesionarului sau al PERSOANEI AGREATE DE ACESTA, cu precizarea că prețul fiecărui bun e deja inclus în prețul ce se achită conform prezentului contract și nicio sumă suplimentară nu va mai fi plătită”.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Relația Truică-Marcovici-Silberstein</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
Remus Truică a fost șeful de cabinet al fostului premier Adrian Năstase și s-a lansat în afaceri din această poziție. La rândul său, Andrei Marcovici a fost consilierul personal al premierului Călin Popescu Tăriceanu. Acelaşi Marcovici a fost administrator la una dintre firmele lui Truică, TRG Agent de Asigurare, unde Remus deţinea 30% din părţile sociale, firmă radiată în prezent. Același Truică a fost asociat, printr-un offshore, în compania Generic Pharma, STG Ventures Ltd, în spatele acestuia aflându-se, de fapt, consultanţii politici ai lui Adrian Năstase și ai lui Tăriceanu, ulterior, Shimon Sheves, Tal Silberstein şi Gil Birger. Chiar Truică recunoștea că îi cunoaște foarte bine pe cei trei din perioada în care a lucrat pentru Năstase și s-au asociat, însă firma nu a avut activitate, spunea fostul șef de cabinet al lui Adrian Năstase.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Conexiunea Silberstein - Truică - Tahal - Zbârcea</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
Tăriceanu a fost consiliat de Silberstein prin compania First One Communication, creată prin asocierea firmei One Communication, deținută la acea dată de Dan Andronic, RSLB si GCS Issue Management Ltd. din Tel Aviv, ultima fiind condusă de Tal Silberstein. Interesant este că președintele RSLB, generalul (r) Amnon Lipkin-Shahak (fostul șef al Tzahal - Armata israeliană), a preluat, din 2001, și conducerea Tahal Group, o companie care se ocupă de proiecte de infrastructură.</div>
<div style="text-align: justify;">
Tahal Group are în portofoliu și firma Globe Trade Center, al cărei domeniu de afaceri este legat de imobiliare. Globe Trade Center deține clădirea America House, de pe Șoseaua Nicolae Titulescu nr. 4-8, unde au sediul atât firma Reciplia SRL, cea care a achiziționat drepturile litigioase de la prințul Paul, dar și Casa de Avocatură „Țucă, Zbârcea și Asociații”. După cum am menționat, contractul între Paul de România și Reciplia a fost semnat chiar în prezența avocatului Roșu, de la Țucă Zbârcea și Asociații. Aceeași casă de avocatură reprezintă în continuare Reciplia, atât în procesele în care compania încearcă să recupereze bunurile cesionate de prințul Paul, dar și în diverse alte dosare. Curios sau nu, tot în această clădire avea sediul și firma lui Truică, pe care o administra Marcovici, TRG Agent de Asigurare.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Paul de România a cerut anularea contractului cu Reciplia </strong></div>
<div style="text-align: justify;">
La mai bine de doi ani de la data încheierii contractului prin care Reciplia SRL a devenit proprietara tuturor bunurilor pe care ar fi urmat să le recupereze Paul de România, acesta din urmă a cerut Tribunalului București să anuleze contractul. De asemenea, prințul Paul a cerut instanțelor în care încerca să își recupereze bunuri, iar Reciplia era intervenient, să nu permită acestei companii să fie parte în dosare. Astfel, în noiembrie 2009, Paul de România solicita instanței să constate: „nulitatea absolută a contractului privind transmiterea/ cesiunea de drepturi cu privire la bunuri imobile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietății, certificat sub numărul 299/01.11.2006, astfel cum a fost completat și/ sau modificat prin actele adiționale (...) obligarea pârâtei la plata de cheltuieli de judecată ocazionate de prezentul litigiu”. În aceeași notă, Paul de România a solicitat instanței să ia act de faptul că Reciplia nu poate interveni în nume propriu în dosarele în care se încearcă restituirea unei proprietăți, dreptul acestei companii născându-se doar după obținerea proprietății de către prințul Paul, de la stat. Reclamantul, adică prințul Paul a explicat instanței că dacă permite intervenția SC Reciplia SRL, atunci este imposibil de aplicat o anume clauză din contract: ”În cazul în care cedentul va dori să își păstreze oricare dintre bunurile incluse în contract, sau valoric al bunurilor succesorale, acesta se obligă să plătească cesionarului cota de 50% din valoarea imobilului respectiv. Or, această posibilitate a subsemnatului, de a opta pentru păstrarea oricărui bun retrocedat, posibilitate stabilită prin acordul părților, este practic anihilată dacă se admite cererea de intervenție”.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
În replică, cei de la „Țucă, Zbârcea și Asociații” au susținut că: „Subscrisa am acționat cu bună-credință în exercitarea obligațiilor asumate, am achitat prețul convenit de părți și am finalizat cu succes o serie de procese de restituire a unor bunuri. În acest scop, am apelat la opinii de specialitate, la numeroși experți și avocați, am derulat ample acțiuni administrative și judiciare, angajând cheltuieli consistente. De altfel, de la data semnării contractului de cesiune, ASR Paul a primit mai multe milioane de euro, reprezentând avansul de preț al drepturilor transmise prin cesiune”.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Manevra Paul de România - Caval - Videanu - Băsescu </strong></div>
<div style="text-align: justify;">
Cu numai câteva zile înainte de a cere tribunalului anularea contractului dintre el și Reciplia, în 15 octombrie 2009, Paul de România a încercat o altă afacere: să dea firmei SC Lot Invest SRL drepturile litigioase date Reciplia. În contractul de transfer exista însă și o condiție: ca firmei Lot Invest să îi fie transferate drepturile litigoase, trebuia să fie anulată sau încheiată convenția cu Reciplia.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel că, în calitate de copermutant prim, Paul de România a transferat drepturile copermutantului second, adică firmei Lot Invest, ASR devenind acționar majoritar în companie. În aprilie 2011, Lot Invest a încercat să intervină într-un proces de restituire a unui bun, însă solicitarea i-a fost respinsă, pe motiv că este valabilă convenția cu Reciplia.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Lot Invest îi are ca acționari pe Al României Paul Philippe, Angelica Mihaela Ștefănescu și Bogdan Marius Ștefănescu. Acesta din urmă este nimeni altul decât administratorul firmei ELIEST SRL, unde acționari sunt Albu Vasilache Mariana (n.n.- administrator La Gondola Invest, societate care administrează restaurantul La Gondola, deținut în fapt de frații Caval) și Ristaurandoelite SRL. Această ultimă companie este administrată tot de Albu Vasilache Mariana și e deținută de firma Eurorent Internațional Group SRL, deținută de Iliescu Radu Bogdan, un apropiat al fraților Caval.</div>
<div style="text-align: justify;">
Frații Caval au funcționat pe aceeași rețetă ca Truică, au multe firme cu persoane interpuse, pentru a nu putea fi depistați în acte.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />Între frații Caval, concetățeni cu fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, și președintele de acum, Traian Băsescu, sunt legături vechi, de 10 și chiar 20 de ani. De altfel, Băsescu i-a și botezat copilul prințului Paul, iar acesta din urmă este nașul fiului lui Nino Caval.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Paul de România a înțeles după 2008, că Băsescu este omul lângă care trebuie să stea pentru a-și recupera o parte din bunuri. Deocamdată însă, cel puțin pentru prinț, șansele de a-și recupera ceva sunt aproape de zero. Nu de alta, dar nici Băsescu și oamenii lui nu fac muncă voluntară.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfLhXgOHMAkrjPbQvde-KjtKwssF-H5salZs19K2FC3Enuxzc6U68k9GzZM757-vC0eBcyCTN1oMzD2ZdkF-YwzmtXzUDztm187Yta__XtkgqPfbLauAijWkV5FMOOlt4D-t9v1xvamEc/s1600/schema_buna_site.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfLhXgOHMAkrjPbQvde-KjtKwssF-H5salZs19K2FC3Enuxzc6U68k9GzZM757-vC0eBcyCTN1oMzD2ZdkF-YwzmtXzUDztm187Yta__XtkgqPfbLauAijWkV5FMOOlt4D-t9v1xvamEc/s640/schema_buna_site.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Descendenţa</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
Paul de România este nepotul lui Carol al II-lea, fiul cel mare al Regelui Ferdinand al României şi al Reginei Maria. În august 1918, în timpul Primului Război Mondial, Carol al II-lea şi-a abandonat unitatea militară pe care o conducea pentru a se căsători cu Ioana Maria Valentina Lambrino („Zizi” Lambrino, 1898-1953), fiica unui general român. Căsătoria a fost oficiată la Chişinău, dar a fost declarată nulă de Tribunalul Ilfov în 1919.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
În 1920, din relaţia lui Carol al II-lea şi Zizi Lambrino s-a născut Mircea Grigore Carol Lambrino, tatăl lui Paul de România. Mircea Grigore Carol Lambrino nu a fost niciodată recunoscut oficial de Carol al II-lea, filiaţia lui Mircea Grigore fiind stabilită de-abia în 1955, printr-o decizie a instanţei de la Lisabona. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a recunoscut, în 2011, hotărârea judecătorească de la Lisabona.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Carol al II-lea s-a căsătorit, în 10 martie 1921, cu Prinţesa Elena a Greciei şi Danemarcei, căsătorie din care s-a născut Prinţul Mihai, viitorul Rege Mihai al României.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Din 1940, când a abdicat în favoarea Regelui Mihai, şi până în 1953, când a murit în Portugalia, Carol al II-lea a trăit în exil, alături de Elena Lupescu, cu care s-a căsătorit în 1947.</div>
<div style="text-align: justify;">
Paul de România a susţinut că moşteneşte 37% din averea regală, plus partea de moştenire care i-ar reveni ca moştenitor al tatălui său, Mircea Grigore, plus partea de moştenire care i-a revenit lui Monique Urdărianu (urmaşa Elenei Lupescu), drepturi litigioase pe care Paul de România le-a achiziţionat de la aceasta.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
După fuga lui Carol al II-lea, Regele Ferdinand I l-a dezmoştenit, în 1925, luându-i acestuia orice drept de a beneficia de vreun imobil sau teren al Casei Regale. Singurul drept recunoscut de Ferdinand I lui Carol al II-lea a fost acela de a primi anumite sume de bani. Regele Ferdinand I scria: „Anulez dispoziţia cuprinsă în acest testament prin care lăsam fiului meu Carol toată cotitatea disponibilă şi hotărârea de a cuprinde în partea sa de moştenire întreaga moşie Sinaia - Predeal împreună cu Castelul Peleş şi celelalte castele, clădiri şi stabilimente, cu sarcinile prevăzute în acest testament pentru Castelul Pelişor, precum anulez şi legatul caselor şi clădirilor din Bucureşti absolut necesare. Hotărăsc ca toată această cotitate disponibilă, atât imobilele de pe Valea Prahovei, cu sarcinile prevăzute, ca şi cele din Bucureşti, care sunt absolut necesare viitorului rege, să revină urmaşului meu pe tronul României din familia mea, iar în timpul minorităţii sale să se bucure de folosinţa şi de veniturile lor iubita mea soţie Regina Maria. Voiesc ca partea rezervatară ce se cuvine fiului meu Carol, s-o primească în bani şi în efecte”.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit testamentului formulat în iunie 1925, Regele Ferdinand I şi-a împărţit averea între Regina Maria, soţia sa, şi cei cinci copii.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Băsescu, atac la Regele Mihai I</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
În timp ce prinţul Paul de România se bătea în instanţă, umăr la umăr cu oamenii preşedintelui, pentru a revendica o parte din averea Casei Regale, preşedintele Traian Băsescu îl ataca, din senin, pe Regele Mihai I, la televizor. Principala problemă a lui Băsescu: de ce să îi retrocedeze statul român imobilele, dacă Regele a comis un act de trădare atunci când a abdicat? Nimeni nu a înţeles atunci de ce a ieşit brusc Băsescu să îl atace pe Rege. Însă, în lumina dezvăluirilor cu privire la averea Casei Regale, gestul preşedintelui Băsescu devine explicabil.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
„Tot continuăm să considerăm că abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României. Din partea Regelui. Acesta este punctul meu de vedere”, a spus Băsescu.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
„Vedeţi, noi încă nu ne aşezăm corect valorile. Spre exemplu, pentru noi toţi şi pentru istorie, Antonescu rămâne responsabil de Holocaust împotriva evreilor şi a ţiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu ştiu ce. Nimeni nu spune că statul român avea un şef de stat atunci. Ăsta (mareşalul Antonescu) era doar prim-ministru atunci. Unora le dăm averi, iar pe alţii îi considerăm criminali de război - şeful de stat şi prim-ministru. Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare, îl iertăm de toate păcatele?”, a conchis Băsescu.</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Voichița Rășcanu</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Sursa:</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/atac-la-casa-regala-86678">http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/atac-la-casa-regala-86678</a></div>
<div style="text-align: justify;">
======================================================</div>
<div style="text-align: justify;">
===============================================================</div>
<div style="text-align: justify;">
===================================================================</div>
</section>Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-86924767191922452262013-10-21T11:31:00.001+03:002013-10-21T11:31:36.323+03:00Ualeii... Au dat dracii-n ei! Oreste pleacă de la Antena 2...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibTZLuVbE5Som0T3Vdnk-mRVVweaiGp1eIL2RicdsfvdizwWYFl9iuh-yKh_uJhM8FfS7gxLDp2TibzXsw3CSu4zlb8tspQ35W8KpDwU_I1x5tPkvfQDrV8cJCCmcAdYkOySVymJ1kY3k/s1600/oreste-300x225.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibTZLuVbE5Som0T3Vdnk-mRVVweaiGp1eIL2RicdsfvdizwWYFl9iuh-yKh_uJhM8FfS7gxLDp2TibzXsw3CSu4zlb8tspQ35W8KpDwU_I1x5tPkvfQDrV8cJCCmcAdYkOySVymJ1kY3k/s1600/oreste-300x225.jpg" /></a></div>
Realizatorul TV Oreste Teodorescu a anunțat pe blogul său, într-o scrisoare publică adresată telespectatorilor săi, că va părăsi postul Antena 2, unde realiza emisiunea „Codul lui Oreste”. <br />
<br />
„In viata fiecaruia dintre noi apar grafice ascensionale si altele descendente, harazite pentru a ne permite just sa ne confruntam cu propriul caracter si liberele alegeri. De ceva vreme, ma las calauzit duhovniceste de Sfanta Scriptura, intelegand bine ca nu exista nici un folos sa castigi intreaga lume daca iti pierzi sufletul. In 2007 am hotarat ca emisiune <br />
<br />
Codul lui Oreste sa devina o platforma ideatica, unde domenii ale spiritualitatii, religiilor, stiintelor, ezoterismului si ocultismului sa fie filtrate de invitati de marca, in beneficiul unei bune cuprinderi, pentru publicul interesat. De cand exista aceasta emisiune, am reusit impreuna cu voi, telespectatorii fideli, sa pastram vie o bucata de cunoastere destul de inaccesibila in peisajul audio-vizual romanesc, prea atras, daca nu chiar excitat, de un monden derizoriu si o retorica sfertodocta. <br />
<br />
Initial, nimeni nu dadea vreun sort de izbanda unui asemnea demers, dar iata ca in cei 6 ani scursi pana acum, putem afirma ca exista aproximativ 200.000 de oameni starniti sa afle cat mai multe despre ei insisi si despre univers, intr-o intelegere profunda a conceptului ca: sub acelasi soare, pe acelasi pamant, apartinem cu totii unei singure familii numita umanitate”, își începe Oreste scrisoarea-anunț. „Motto-ul sub care se desfasoara intreaga mea activitate este: “Fiecare dintre noi are o indatorire fata de Dumnezeu, fata de patrie, fata de semeni si fata de noi insine. Intre nastere si moarte suntem chemati sa ne regasim Regatul pierdut. <br />
<br />
Avem Calea, Adevarul si Viata, trebuie doar sa ne luam crucea in spinare si sa urcam.” Acest fapt ma obliga, ca atunci cand constat ca ceva luminos tinde sa se corupa, sa ne umbreasca, sa iau atitudine si, demn sa suport apoi toate consecintele”, adaugă realizatorul TV. El precizează că pozitiile a trustului din care „încă mai face parte” fata de protestatarii anti Rosia Montana si cu privire la soarta cainilor comunitari au fost „perfect opozabile” cu ale sale. „In asentimentul dictonului: “imi sunt dragi tovarasii mei, dar mai drag mi-e adevarul”, cand am constat ca prietenii de o viata s-au vandut unor interese atat de departe de cel national, am decis, deloc usor, sa-i amendez public, in speranta ca, pusi in fata unei oglinzi curate, isi vor da seama de gaunosenie si se vor indrepta. <br />
<br />
Din nefericire, mai ales pentru ei, nu numai ca nu au inteles mesajele mele, dar intr-un acces de servilism, dublat de o enorma incompetenta jurnalistica, cei vizati au inceput cu presiuni (bine observate in cazul dezicerii de Bendeac), pe la Sorin Alexandrescu si Camelia Voiculescu sa gaseasca un motiv urgent de despartire. Acum, umbla un zvon prin trust ca se doreste ca emisiunea Codul lui Oreste sa fie ejectata de pe post, dar inca nu au gasit o motivatie plauzibila. <br />
<br />
Neavand nici o alta justificare, in afara nesubordonarii mele fata de politica si retorica trustului, si dupa ce au pierdut cea mai buna directoare de post, in persoana Mirelei Albu, de la Antena 2, niste entitati vagi mi-au comunicat prin telefon ca mi se amana filmarea de luni, stiindu-se ca asteptam un invitat de peste hotare, avand ca tema: corectarea erorilor din ADN prin metodologiile sufletului. <br />
<br />
Experienta si o oarecare cunoastere a caracterului omenesc, imi confirma ca relatia cu acest post de televiziune si mai ales cu patronatul sau se apropie de sfarsit. Aceasta a fost audienta din sfert in sfert de ora a editiei trecute, cu maestrul Florin Zamfirescu: 2,6-1,8-1,8-1,6-1,9-1,7”, scrie Oreste. El adaugă în final că „într-o asemenea cloacă” nu-și mai găsește nici locul și nici menirea. „Va multumesc pentru sprijin, anduranta si colaborare. <br />
<br />
Am simtit in toti acesti ani, ca facem o minunata echipa de romani, mai indragostiti de tara, traditii si oameni, decat de niste amarati de arginti. Am intrat intr-o noua etapa fundamentala in faurirea statului democratic. Dupa un sfert de secol, gasca fomata din fosti securisti si activisti de partid, moguli si vuvuzele pe post de jurnalisti se ruineaza sub spectrul propriilor ticalosii. <br />
<br />
Decadenta fatala in care au intrat ii va conduce pe unii la puscarie, pe altii spre distrugerea credibilitatii profesionale si publicul catre o mult sperata redesteptare. Dar, imbatati de putere si inraiti pana la intuneric, acesti venetici isi strang degetele descarnate pe fotoliile confortabile ale unui sistem ticalosit, agonizand urat, contodent si pe alocuri, chiar pestilential. Intr-o asemena cloaca morbida, nu-mi mai regasesc locul si nici menirea. <br />
<br />
Orbit de o prietenie veche, nu am constatat din timp aceste abuzuri de comunicare, caci altfel, va garantez, as fi parasit mult mai demult aceasta Corabie a nebunilor… Multumesc intregii echipe cu care am lucrat. Cu siguranta, voi gasi o alta platforma video pentru aceasta emisiune. Ne vom revedea in curand!”, scrie Oreste, care încheie cu o urare despre care afirmă ironic că știe că-i face mare „plăcere” lui Mircea Badea: „Pace și dulceață!”<br />Aurel Ilfoveanu, A.M.PRESS<br />
<br />
<a href="http://ampress.ro/stiri/oreste-pleaca-de-la-antena-2-intr-o-asemenea-cloaca-morbida/">http://ampress.ro/stiri/oreste-pleaca-de-la-antena-2-intr-o-asemenea-cloaca-morbida/</a><br />
====================================================================<br />
=====================================================<br />
==================================<br />
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Oreste</span></strong><br />
<div class="dm_widget article_main_image">
<div class="dm_widget_inner moderator-main-image">
<a class="cboxElement" href="http://assets.antena2.ro/2012/05/24/106/front/oreste-1.jpg" rel="inline-gallery-item" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img alt="" class="main" src="http://assets.antena2.ro/2012/05/24/106/oreste-1_size4.jpg" /></a> </div>
</div>
<div class="dm_widget moderator_moderator_info">
<div class="dm_widget_inner">
<ul class="props">
<li class="prop"><b>Prezinta</b></li>
<li><a href="http://content.ad20.net/Storage/371805_BC016F7C1FD84D85973A02890C0CC743/index.html?id=371805&dir=http%3A//content.ad20.net/Storage/371805_BC016F7C1FD84D85973A02890C0CC743/&trk=1&trkimg=http%3A//core1.ad20.net/x0.gif&click=http%3A//core1.ad20.net/click&site=Antena2&zone=Special&params=%26snocache%3D1382343984691_98043230127273040%26spgid%3D66170295954946744%26sck%3Dy%26sfver%3D11%26f1pgad%3D0%26__x1ts%3D9c9436cd%26sww%3D1130%26swh%3D799%26sifr%3D0%26pub%3D1652%26site%3D7322%26section%3D-1%26zone%3D7225%26size%3D0x0%26xcrid%3D371805%26xgeo%3DRO%7C12%7C0%7CTurnu%7C%7C0%7C45.3833%7C22.3333%7C%26x1guid%3D800193121001251808&dtime=10&url=http%3A//antena2.ro/emisiuni/codul-lui-oreste"><strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Codul lui Oreste</span></strong></a></li>
<li class="prop"><b>Data si locul nasterii</b></li>
<li>14 iulie 1975, Bucuresti</li>
<li class="prop"><b>Zodia</b></li>
<li>Rac</li>
</ul>
</div>
</div>
<div class="dm_widget article_body">
<div class="dm_widget_inner moderator-body">
<div class="body clearfix">
Oreste Scarlat Teodorescu este jurnalist si realizatorul emisiunii "Codul lui Oreste", care a debutat in anul 2007 la Antena 2.<br /> A fost unul dintre oamenii care a lucrat cu Mircea Badea, în cadrul emisiunilor "Noaptea Devreme" și "Mircea vs Oreste Show".<br /><br /><br /><b>Motto: Lumea este oglinda in care te privesti!</b><br /><br /><i>"Noi toti suntem voci de egala importanta in acelasi cerc. In fata curcubeului, fiecare din noi este unicat, dar toti suntem egali. Fiecare persoana are o relatie unica cu Divinitatea. Toti suntem copiii acestei Planete, si impartim aceeasi biosfera in care traim cu totii. Respiram acelasi aer, folosim aceeasi apa si acelasi pamant, ne incalzim cu acelasi foc sacru; de aceea trebuie sa traim in pace, armonie si iubire ca fii ai aceluiasi popor numit Umanitate!"</i><br /><br /><b>Ce-ti place sa faci cel mai mult atunci cand nu esti in platoul de filmare?</b><br /> Citesc, scriu, meditez, ma plimb, fac sport, ma intalnesc cu oameni misto, ma bucur de intalnirea cu studentii mei, joc Hold'em Texas Pocker cu fiica mea si alerg in parc cu sotia.<br /><br /><b>In ce perioada din istorie ti-ar fi placut sa traiesti si de ce?</b><br /> In perioada interbelica. A fost o etapa vie din punct de vedere cultural, etic si moral. Pacat ca nu a tinut prea mult...<br /><br /><b>Persoana care ti-a marcat existenta din toate punctele de vedere este...</b><br /> Sunt mai multe persoane, asa ca e greu sa ma opresc doar asupra uneia singure.<br /><br /><b>Cum decurge o zi obisnuita din viata ta?</b><br /> Ma culc la 5 dimineata, ma trezesc la 11.00, fac putina miscare dupa care "atac" domeniile de care ma ocup: facultate, doctorat, Grupul Paracelsus...<br /><br /><b>Personajul preferat de desen animat este?</b><br /> Taurul Ferdinand!<br /><br /><b>Daca ar trebui sa alegi o melodie reprezentativa pentru viata ta, pe care ai alege-o?</b><br /> Una a lui Vangelis. Oricare...<br />=======================<br />
=========================================<br />
=================================================================</div>
</div>
</div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-26412803451350372832013-09-25T19:53:00.002+03:002013-09-25T19:53:36.553+03:00Manipulare, Dezinformare... Publicitate se cheama! In cine sa mai ai incredere? Mass-media si Rosia Montana: TOPUL presei cumparate prin reclame si servicii de RMGC<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqUfp3XWtBVcNUVNODSemdGZHOYJd7h8rpowjwtZ8geaaEuIOM1RdSIwjoYsXdvecVoSu5AqovRQetTnnpOU2wNga7wlpUGOrso7OM4B5dqON7HkX9yRWWxs4i759DSagAzzkGBQ8Bbds/s1600/presa.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqUfp3XWtBVcNUVNODSemdGZHOYJd7h8rpowjwtZ8geaaEuIOM1RdSIwjoYsXdvecVoSu5AqovRQetTnnpOU2wNga7wlpUGOrso7OM4B5dqON7HkX9yRWWxs4i759DSagAzzkGBQ8Bbds/s1600/presa.jpg" /></a></div>
<br />
<strong>Conţinutul publicităţii RMGC, reflectarea protestelor din stradă de către televiziuni au nemulţumit foarte multă lume. CNA tace şi… amână discuţiile. Ce sume a pompat Roşia Montană Gold Corporation în mass-media şi cine sunt campionii publicităţii. Remember, info-trip în Noua Zeelandă.</strong><br />
<strong></strong><br />
<div style="text-align: center;">
<strong>2.000 de reclamaţii în 23 de zile, CNA amână discutarea subiectului</strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: justify;">
De la începutul lunii septembrie a.c. şi până marţi, 24 septembrie, la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) s-au primit peste 2.000 de reclamaţii privind modul în care posturile de televiziune au reflectat subiectul Roşia Montană pe linie de publicitate şi al protestelor celor care se opun acestui proiect. O astfel de avalanşă de reclamaţii pe un singur subiect într-un timp atât de scurt reprezintă un veritabil record în materie.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Iată ce a declarat presei Laura Georgescu, preşedintele CNA: „S-au primit peste 2.000 de sesizări. <strong>Sesizările fac referire în primul rând la spoturile</strong> pe care toţi radiodifuzorii le-au difuzat – spoturi pro RMGC. Alte reclamaţii se referă la emisiuni de dezbateri şi ştiri care ar fi sponsorizate de RMGC (practic tot despre publicitate este vorba – n.a.), suntem întrebaţi de ce acceptăm să fie doar un punct de vedere difuzat de radiodifuzor şi nu îi obligăm să vină cu toate părţile implicate”. Preşedintele CNA a mai precizat că există şi reclamaţii privind şi modul în care au fost reflectate protestele de stradă, unele dintre reclamaţii vizând în mod expres postul public, care timp de 9 zile nu ar fi dat informaţii despre protestele de stradă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<span id="more-57640"></span> </div>
<div style="text-align: justify;">
Surprinzător, chiar impardonabil, CNA nu a avut pe ordinea de zi a şedinţei din 24 septembrie discutarea acestui subiect pentru care există peste 2.000 de reclamaţii. Aceasta chiar şi în situaţia în care au existat voci în CNA care au afirmat că „de la revoluţie şi până în prezent, asistăm la cea mai mare manipulare publică”.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjs8kvnrq3D15SJwHsWif2xj8Qkdu84KCZhdqhnL_uz9fZ_LHNbATiT90mFz8Vx1weSK6UKKxAvtoJmA8nPeekKWVVXgWWQwzy0ENq7NY4WpqITFhECrjUnxQ-aP_wn8SMq64-bVALbK3g/s1600/reclam%C4%83+RMGC.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjs8kvnrq3D15SJwHsWif2xj8Qkdu84KCZhdqhnL_uz9fZ_LHNbATiT90mFz8Vx1weSK6UKKxAvtoJmA8nPeekKWVVXgWWQwzy0ENq7NY4WpqITFhECrjUnxQ-aP_wn8SMq64-bVALbK3g/s1600/reclam%C4%83+RMGC.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Explicaţia celor 2.000 de reclamaţii</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: justify;">
Reclamaţiile privind spoturile publicitare difuzate de posturile tv, precum şi reclamaţiile referitoare la modul de reflectare a protestelor din stradă nu reprezintă o acţiune pornită din senin. Ea este consecinţa creşterii gradului de agresivitate a publicităţii directe şi mai ales mascate în favoarea proiectului, este consecinţa modului în care posturile tv, unele posturi de radio, media scrisă şi online trateză subiectul în talk show-uri, alte emisiuni „basculând” serios în favoarea celor de la RMGC. De ce procedează aşa instituţiile media? Pentru că primesc generos publicitate de la RMGC atât direct, cât şi sub forma emisiunilor „sponsorizate”. Vă prezentăm o amplă situaţie a publicităţii în media preluată de pe site-uri specializate în monitorizări media.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Top posturi TV cu reclamă RMGC, ianuarie – august 2013</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>1</strong>.România TV – 1.382 spoturi difuzate</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>2</strong>.B1 TV – 1.174</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>3</strong>.Giga TV – 191</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>4.</strong>Realitatea TV – 149</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>5.</strong>Antena 3 – 70</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>6</strong>.TVR 1 – 68</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>7</strong>.Kanal D – 42</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>8</strong>.Pro TV – 31</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>9.</strong>Antena 1 – 31</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>10</strong>.Prima TV – 28</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>11.</strong>Naţional TV – 10</div>
<div style="text-align: justify;">
<em>(Sursa datelor: paginademedia.ro)</em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em></em> </div>
<div style="text-align: justify;">
Legat de publicitatea oferită în primele 3 clasate posturi TV se impun două observaţii: 1. primele două – adică posturile care au primit contracte de publicitate impresionante în raport cu celelalte televiziuni – nu au şi cea mai ridicată audienţă, criteriu esenţial în acordarea de publicitate; 2. Postul Giga TV aflat pe locul 3 era unul total invizibil, fără audienţă, dar a primit publicitate şi totuşi a obţinut publicitate. Am vorbit la timpul trecut, pentru că postului i s-a retras licenţa pe 19 septembrie din cauză de lipsă de activitate editorială curentă, conform documentaţiei depuse la CNA.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Cât a cheltuit pe publicitate în media scrisă RMGC în 2 ani şi jumătate</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>2011</strong> – 853 de machete publicitare în valoare brută de 2.746.451 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>2012</strong> – 381 de machete publicitare în valoare brută de 1.470.000 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>2013</strong> – 27 de inserţii în valoare de 132.164 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Top publicitate RMGC pe print în 2012</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>1.</strong>Evenimentul Zilei – 183.900 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>2.</strong>Libertatea – 154.200 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>3.</strong>Jurnalul Naţional – 140.500 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>4.</strong>România liberă – 106.950 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>5</strong>.Ziarul Financiar – 88.000 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>6</strong>.Adevărul – 78.000 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>7</strong>.Gazeta Sporturilor – 75.600 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>8</strong>.Capital – 68.400 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>9.</strong>Click – 61.900 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Top publicitate RMGC ianuarie – iunie 2013</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>1.</strong>Click! – 37.300 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>2.</strong>Adevărul de weekend – 24.900 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>3.</strong>Adevărul – 22.800 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>4.</strong>Libertatea – 8.800 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>5.</strong>Jurnalul Naţional – 8.500 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<em>(Sursa datelor: Forbes.ro preluare Alfa Cont)</em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em></em> </div>
<div style="text-align: justify;">
Şi aici este necesară o observaţie: cei de la RMGC s-au orientat şi spre presa tabloidă, considerând că publicitatea va avea o priză destul de mare la segmentul de cititori căruia i se adresează astfel de publicaţii.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Cât a cheltuit pe publicitate cu posturile de radio RMGC în 2 ani şi jumătate</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>2011</strong> – 426.052 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>2012</strong> – 206.276 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>2013</strong> – 58.518 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Top posturi de radio cu publicitate RMGC în 2012</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>1.</strong>Radio ZU – 76.640 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>2.</strong>Kiss FM – 75.635 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>3</strong>.Europa FM – 54.000 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Top posturi de radio cu publicitate RMGC ianuarie – iunie 2013</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>1.</strong>Radio ZU – 20.592 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>2</strong>.Kiss FM – 17.415 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>3</strong>.Europa FM – 13.559 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>4</strong>.Radio 21 – 6.952 euro</div>
<div style="text-align: justify;">
<em>(Sursa datelor: Forbes.ro )</em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em></em> </div>
<div style="text-align: center;">
<strong>Un alt fel de „publicitate”</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
În afara publicităţii masive în media românească, cei de la RMGC au mai apelat şi la un alt mod de a „stimula” presă pentru a „cunoaşte” mai bine obiectul de activitate a celor ce doresc să exploateze la Roşia Montana: <strong>excursiile „de informare” a ziariştilor, de regulă ziarişti cu funcţii, în diferite zone ale globului unde se exploatează zăcăminte aurifere.</strong> În a doua decadă a lunii august 2010, un <u>grup de 12 jurnalişti a fost în ceea ce mai nou se cheamă „info trip” în Noua Zeelandă</u>. Expediţia a durat 10 zile şi s-a dorit a fi una foarte discretă, aşa cum se pare că au fost şi altele în anii anteriori în Finlanda, Spania şi tot în Noua Zeelandă. <strong><u>Info-trip-ul ar fi rămas neştiut pentru opinia publică dacă o ziaristă nu şi-ar fi postat pe blog, chiar în timpul deplasării, primele impresii de călătorie.</u></strong> Aşa s-a aflat – chiar dacă unii dintre ei au susţinut că se află într-un nevinovat şi <u>binemeritat concediu de odihnă – cine a participat la info-trip:</u></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Robert Turcescu</strong> (demisionar de la Realitatea Media)*</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Ioan T. Morar</strong> (independent la ora respectivă, dar cu conexiuni la Realitatea Media)</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Mihai Tatulici</strong> (Realitatea Media)</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Livia Dilă</strong> (B1 TV)</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Doru Bușcu</strong> (Academia Caţavencu)</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Floriana Jucan</strong> (Qmagazine)</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Emil Hurezeanu</strong> (Realitatea Caţvencu)</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Vlad Macovei</strong> (Evenimentul zilei)</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Rareş Bogdan</strong> (Ziua de Cluj)</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Dragoş Nedelcu</strong> (Realitatea Cațavencu)</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Sorin Freciu</strong> (Realitatea Caţavencu)</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Roxana Voloşeniuc</strong> (Elle)</div>
<div style="text-align: justify;">
<em>(Sursa: paginademedia.ro)</em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em></em> </div>
<div style="text-align: justify;">
Ghid pentru ziarişti a fost <u>Corina Vințan, PR-istă pentru RMGC, fostă subalternă a lui MRU la MAE</u>. Info-trip-ul a costat, conform unor surse ale timpului, cca 200.000 de euro.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Şi tot pentru aducere aminte, să vedem o mostră de „documentare” referitoare la exploatarea cu cianuri din Noua Zeelandă postată pe blog de una dintre participante:</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
„Ai sentimentul că dacă ai trăi aici, ţi se prelungeste viaţa cu cel puţin zece ani. De la «Mandarinul Oriental» în care stau eu, prin fereastra camerei, se vede tot oraşul. Vederea e superbă, mai ales că sunt şi la etajul 15. Am fost la un dinner, jos, într-unul din resturantele hotelului… mi-a fost şi greu s-aleg, că erau cel puţin 100 de feluri de mâncare”.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>*Notă:</strong> Organele de presă din paranteză sunt cele la care lucrau excursioniştii în august 2010. <em><strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">De Andreea Cristescu – </span></strong><a href="http://www.cotidianul.ro/2000-de-reclamatii-la-cna-privind-subiectul-rosia-montana-223164/" target="_blank"><strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Cotidianul</span></strong></a></em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em>============================</em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em>=========================================</em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em>=====================================================</em></div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-52200399729648790272013-08-03T21:03:00.003+03:002013-08-04T02:24:29.520+03:00DECRET AL PREZIDIULUI SOVIETULUI SUPREM AL U.R.S.S. DE DECORARE CU ORDINUL “ VICTORIA” A REGELUI MIHAI I AL ROMÂNIEI. Documentele secrete ale tradarii Regelui Mihai. De la Visinski la Stalin, Molotov si Beria. EXCLUSIV<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiG9x_zANBaaCS3y5xl029Komg-udztCqBbUO6MS8GArUUhsH0809Y5fXCF-xlNF_6e5GLxrgS-ItKxB79beXVxNrcFMsZUUfFazOl9po5OS6W2DYWAJ-wxQtMe9FOS0ued_C40_HW1bgc/s1600/Decoratia-Sovietica-a-Regelui-Mihai+Ordinul-Victoria-cu-Diamante.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiG9x_zANBaaCS3y5xl029Komg-udztCqBbUO6MS8GArUUhsH0809Y5fXCF-xlNF_6e5GLxrgS-ItKxB79beXVxNrcFMsZUUfFazOl9po5OS6W2DYWAJ-wxQtMe9FOS0ued_C40_HW1bgc/s640/Decoratia-Sovietica-a-Regelui-Mihai+Ordinul-Victoria-cu-Diamante.jpg" width="610" /></a></div>
<br />
<strong>Documentele secrete ale tradarii Regelui Mihai.</strong> <br />
<strong>De la Visinski la Stalin, Molotov si Beria. EXCLUSIV</strong> <br />
<br />
“În noaptea de 23 August, regele Mihai anunţa la Radio că fusese semnat un armistiţiu cu sovieticii (…) De fapt armistiţiul nu a fost semnat până pe 12 Septembrie, la Moscova. (…) Dat fiind că nu se semnase armistiţiul, toate trupele române, care se aflau pe frontul din Moldova şi Basarabia şi care încetaseră focul, după ordinul regelui Mihai, au fost făcute prizoniere de către ruşi; soldaţii şi ofiţerii au plecat captivi către Rusia. Aşa că a fost o capitulare şi nu un armistiţiu. Exista aici un rege care îşi preda armata duşmanului. În ce ţară din lume poate fi găsit un şef de stat asemănător? Pe 20 Iulie 1945, i s-a decernat prin mareşalul Tolbukhin din ordinul lui Stalin „Ordinul Victoriei Sovietice”. Tristă onoare de a fi decorat de către duşmanul de moarte al poporului său!” – General Platon Chirnoaga, șef-adjunct al Statului Major al Armatei a III-a pe Frontul de Est<br />
<br />
Vezi si: Maresalul Ion Antonescu, erou national, Regele Mihai, sluga la rusi. VIDEO cu Traian Basescu la B1 TV »<br />
Predarea României sovieticilor la Yalta <br />
- minciuna unanim acceptată-<br />
de Gheorghe Constantin Nistoroiu<br />
<br />
<strong>România, era în anul 1944 o ţară ce făcea parte pe merit din elita naţiunilor europene,</strong> a cărei contribuţie la crearea şi mai ales la păstrarea valorilor identitare ale civilizaţiei europene nu putea fi ignorată. <strong>Era o ţară cu tradiţie democratică, pe care doar neşansa unui rege cu grave carenţe psihice şi educaţionale, Carol al II-lea, o împinsese către tăvălugul totalitarismului monarhic,</strong> dar care nu reuşise să desfinţeze rădăcinile viguroase ale legilor strămoşeşti ce guvernau încă în mediul rural, predominant. Dar mai ales, România anului 1944, avea, prima dată în istoria ei, o elită intelectuală fără precedent graţie atât numărului mare de personalităţi din toate domeniile vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, cât şi nivelului de recunoaştere pe plan mondial, a multora dintre ei.<br />
<br />
Îşi puteau permite democraţiile europene, Casele regale surori, dar mai ales, deja în curs de afirmare în postura de garant al democraţiei planetare, SUA cedarea României necondiţionat aliatului sovietic, aşa cum afirmă cu atâta convingere ex-regele Mihai şi întreaga propagandă pro-monarhică?<br />
<br />
<strong>Oare România devenise dintr-o dată neinteresantă pentru americanii care-şi vedeau pierdute propriile investiţii de pe Valea Prahovei ?</strong><br />
<br />
Nu cumva trebuie să căutăm adevărul ascuns în documentele vremii pentru a vedea dincolo de “ miturile” arhicunoscute Yalta, Crimeea, Postdam sau Moscova ?<br />
<br />
<strong>Nu mă voi opri de astă dată la pregătirea şi realizarea loviturii de stat de la 23 august 1944 ci doar la unul dintre primele decrete regale, cel din 20 ianuarie 1945.</strong><br />
<br />
Mareşalul Ion Antonescu adresa lui Mihai I de pe front, la 23 iunie 1941, ca răspuns la telegrama din ajun a suveranului următorul mesaj : “Multumesc respectuos Majestatii Voastre pentru cuvintele de îmbărbatare şi de apreciere cu care aţi cinstit Armata şi pe mine. Fiţi sigur, Majestate, de devotamentul nostru. Pentru ţară şi pentru Majestatea Voastra ne batem. Pentru ţară şi pentru Majestatea Voastră trebuie să învingem”.<br />
<br />
<strong>La 28 iulie 1941, Mihai I de România</strong> transmitea celui care îi datora nu numai Coroana dar şi o poziţie de onoare şi autoritatea faţă de supuşii săi, Mareşalului Ion Antonescu un mesaj de felicitare, imediat dupa ce “vitezele trupe româno-germane au alungat peste Nistru armatele comuniste şi au reîntregit pe vecie ţara Moldovei “<br />
<br />
<strong>La referendumul naţional de la 9 noiembrie 1941, 3 481 311 de români votaseră pentru susţinerea programului de guvernare antonescian</strong> şi <u>doar 74 voturi fuseseră contra</u>, naţiunea exprimându-şi aprobarea pentru tot ce înfaptuise până atunci “guvernarea dezrobitoare a Mareşalului Antonescu”.<br />
<br />
<u>S-a spus că odiosul decret promulgat de Mihai I la data de 20 ianuarie 1945</u> sub o “patriotică” mască- DECRET- LEGE -Pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării (anexa 1) - fusese acceptat doar pentru a le face pe plac sovieticilor care doreau astfel să se răzbune pentru înfrângerile suferite în prima parte a războiului. Decretul convenea însă, perfect şi celui care îl promulgase cu atâta rapiditate,regelui, pentru că îi permitea astfel să “purifice” atmosfera atât de plină de indignare a celor ce asistaseră neputincioşi la predarea necondiţionată a ţării în mâna sovieticilor şi la masacrarea bravei armate române de către “aliatul” sovietic datorită lipsei unui armistiţiu semnat.<br />
Mare parte din cei cărora le era “adresat” decretul luptau încă pe front şi chiar se întâmpla să şi moară uneori respectându-şi jurământul de credinţă făţă de rege !<br />
<br />
<strong>Cel care avea să refuze cererile de graţiere ale ofiţerilor eroi ce dezrobiseră Basarabia şi Bucovina, nu s-a gândit că ar fi fost o supremă onoare ca primul judecat şi condamnat pentru că luptase pentru o Românie democratică, cu toţi românii uniţi, să fie chiar el, regele, sau adevăratul vinovat pentru pierderea Transilvaniei, nimeni altul decăt tăticul Carol al II-lea ?</strong><br />
<br />
<u>Odată cu promulgarea acestui decret,</u> România intra în cumplita epocă a terorii şi mistificării ajunse politică de guvernare. Putea în orice moment să se descopere de către un “binevoitor” că erai unul din cei care luptase pe frontul de răsărit sau chiar numai votaseşi cu Mareşalul ! Justiţia se transforma deja într-o mascaradă cu iz de tribunal popular, fără discermânt ci doar aservit intereselor celor ce, folosind singurul simbol al puterii ce exista la acea dată, regele, se instalau în forţă la putere. Decretul devenea operant în timpul guvernului Rădescu, unul din artizanii loviturii de stat şi care împreună cu Constantin Vişoianu, la acea dată ministru de externe avea să conducă, o altă interesantă temă de dezbatere, peste puţin timp una din mişcările de rezistenţă a Românilor din exil.<br />
<br />
Ciudat, pentru cel curios şi dornic să înţeleagă, este faptul că întotdeauna în discursul său, cel ce cu îngăduinţa Domnului se numeşte încă <strong>Mihai I,</strong> <u>se plânge că “a fost nevoit să accepte” sau “să facă “.</u> Actele sale, întreaga sa guvernare nu-i aparţin niciodată! <strong><u>Lipsa asumării răspunderii</u></strong> este <u>caracteristica definitorie a acestei personalităţi a istoriei româneşti.</u> Sau asta s-a dorit să credem, pentru că lipsa de curaj, dacă mai adaugi şi faptul că nu întotdeauna înţelepciunea face casă bună cu curajul, poate să ducă la un iertător sentiment de resemnare care sfârşeşte aproape sigur, cu un “ aşa a fost să fie, ce era să facă ?!”.<br />
<br />
Oare chiar nu ar fi putut face nimic mai mult ?<br />
La 24 februarie 1945, domnul general de corp de armată, adjutant Nicolae Rădescu, preşedintele Consiliului de Miniştri , adresa la radio un apel către poporul român, din care redăm un fragment:<br />
“ Fraţi români,/ Cei fără neam şi fără Dumnezeu, aşa cum i-a botezat poporul, au pornit să aprindă focul în ţără şi s-o înece în sânge. O mână de inşi,conduşi de doi venetici ANA PAUKER şi ungurul LUCA, caută prin teroare să supună neamul. Vor cădea striviţi.<br />
<br />
<strong>Acest neam care a ştiut întotdeauna să-şi apere fiinţa, nu de câţiva neisprăviţi se va lăsa acum îngenunchiat.</strong><br />
<br />
Sub masca democraţiei, democraţie pe care la fiecare pas o calcă în picioare, aceste fioroase hiene nedăjduiesc să ajungă în stăpânirea ţării. Sunt nenumărate blestematele lor fapte, pe tot cuprinsul ţării.Voi avea în curând prilejul să vă vorbesc de toate.<br />
…<br />
Criminalii care săvârşesc aceste nelegiuiri nu au măcar curajul faptelor lor. Vor căuta să arunce vina asupra armatei care după spusele lor, ar fi provocatoare.Afirm cu toată tăria că nu poate fi insinuare mai infamă.Armata a avut ordinul meu categoric să nu atace decât dacă este atacată şi ea a făcut ceva mai mult, peste tot unde armata a fost atacată, a tras în aer numai în scop de intimidare…<br />
Putem însă să ne mulţumim numai să constatăm acest lucru, fără ca să ne vină atunci pedeapsa de la Dumnezeu ?<br />
<br />
Fără îndoială că nu; ca un singur om trebuie să ne ridicăm şi să facem faţă primejdiei.<br />
Eu şi armata ne vom face datoria până la capăt.<br />
Fiţi şi voi cu toţii la posturile voastre.<br />
<br />
Ora 22<br />
Bucureşti, sâmbătă 24 februarie 1945 “<br />
(Arhivele Statului Bucureşti, fond Direcţia Generală a Poliţiei, dosar 17/1945, f.223-225)<br />
Era, la acea dată generalul Rădescu, ca şef al executivului românesc un inconştient, gata să lupte cu sovieticii, forţa de ocupaţie ?<br />
<br />
<strong>ADEVARUL ştiut de generalul Rădescu atunci era altul decât cel pe care îl invocă întotdeauna Mihai I de România atunci când îşi motivează comportamentul ?</strong><br />
<strong></strong><br />
Răspunsul îl găsim în telegrama secretarului de stat interimar al S.U.A. , Grew către reprezentantul american în România, Burton Y. Berry, privind unele puncte de vedere ale Departamentului de Stat, potrivit cărora poporul român trebuie să fie asigurat că România va rămâne independentă. Telegrama poartă data de 24 februarie 1945, ora 10 p.m., fiind deci un suport real pentru şeful Guvernului Român, generalul Rădescu în acţiunea de eliminare a factorilor ce puteau duce la bolşevizarea ţării. Consider extrem de important documentul pe care îl redau integral în anexa 2.<br />
<br />
Am putea crede, obişnuiţi cu modul balcanic de a face politică, că lucrurile arătau bine doar pe hârtie.Telegrama din data de 1 martie 1945, trimisă de reprezentantul S.U.A. în Comisia Aliată de Control pentru România, C.V. Schuyler, Ministerului de Război al S.U.A. în legătură cu demisia guvernului Rădescu demonstrează că România nu fusese “ dăruită” sovieticilor niciodată de ceilalţi doi aliaţi, Anglia şi S.U.A. , aşa cum am fost făcuţi să credem noi, românii! ( anexa 3)<br />
<br />
Ceea ce nu ştiau aliaţii occidentali, era faptul că suveranul român, era cel care moştenise posibil genetic –moralitatea “mamelor” din Casa regală românească este cunoscută ! – dar mai sigur prin educaţie un mod “realist” de a vedea guvernarea: “ totul pentru tine, ceilalţi îţi datorează supunere”.Este binecunoscută scena, relatată în memoriile celor prezenţi, despărţirii dintre tatăl, Carol al II-lea şi fiul, Mihai I. La cererea fiului de a nu fi lăsat “ aici” , tatăl “responsabil” îi aduce aminte că are o misiune de îndeplinit ! Înălţător, veţi spune !<br />
<br />
Să încercăm să aflăm la ce misiune făcea referire declaratul admirator al doctrinei totalitare, bolşevice, Carol al II-lea.<br />
Să ne oprim mai întâi la telefonograma lui A.I.Vâşinski, adresată lui V.M.Molotov , pe data de 1 martie 1945, după ce se pare că primise de la regele Mihai I cel mai scump mărţişor plătit de poporul român, Guvernul Roşu :<br />
<br />
“SECRET<br />
Prin telefon, din Bucureşti<br />
Tovarăşului Molotov,<br />
La 10 seara am fost la palat. Am vorbit cu regale .Încă o dată i-am repetat cererea mea referitoare la Petru Groza, insistând asupra faptului că însărcinarea i-a fost dată lui, ca unei persoane care corespunde tuturor condiţiilor menţionate de mine anterior, în conformitate cu directiva.<br />
Regele a răspuns că el s-a informat cu atenţie asupra punctului de vedere al guvernului sovietic şi speră că va putea lua o hotărâre în conformitate cu indicaţia Guvernului sovietic. A promis că va da răspunsul în dimineaţa zilei de 2 martie, deoarece trebuie să îndeplinească toate procedurile constituţionale.<br />
<br />
Regele a subliniat în repetate rânduri dorinţa sa de a păstra pe deplin cele mai bune relaţii cu Guvernul sovietic.<br />
<br />
Vâşinski<br />
A transmis, prin Vîşinski / A primit:Podţerob, la 1 martie 1945, ora 23,58<br />
S-a expediat tovarăşilor: Stalin, Molotov, Mikoian, Beria, Malenkov, Dekanozov, Secţia a IV-a Europa “<br />
(Arhivele Statutului Bucureşti, colecţia Xerocopii Rusia, pachetul XIII, doc.5,f.21; Arhiva MAE al Federaţiei Ruse, Moscova, Fondul 0125- Referentura România, opis 33,mapa128, dosar 5 )<br />
<br />
<strong>Agitată zi trebuie să fi avut tovarăşul Vâşinski dacă era nevoit să se întâlnească cu regele României în miez de noapte!</strong><br />
Ne certifică acest lucru şi telegrama expediată de Burton Y.Berry, reprezentantul SUA în România, către Secretarul de stat american, în aceeaşi seară de 1 martie 1945, din care alegem doar un fragment:<br />
“Bucureşti, 1 martie 1945,ora 8 p.m.<br />
(primită ora 9,12 p.m.)<br />
Dl.Vâşinski mi-a cerut să-l vizitez astă seară la ora 6.<br />
…….<br />
Răspunzând la întrebarea mea dacă noul prim ministru fusese ales, el a spus că regele va face alegerea după consultări cu liderii partidelor. Am spus că presupun că liderii de partid vor desemna pe candidaţii propriilor lor partide care intrau în guvern. Dl.Vâşinski mi-a răspuns că existau numeroase clici în vechile partide, că existau fascişti şi că, desigur, reprezentanţii unor astfel de grupări nu-şi aveau locul într-un guvern destinat să combată fascismul.<br />
……..<br />
Impresia mea generală de la întâlnire este aceea de confirmare a rapoartelor, recent înaintate Departamentului. Dl. Vâşinski acţionează pe baza unor instrucţiuni directe. Speranţa sa este să reuşească a salva aparenţele de procedură constituţională, dar dacă este necesar , el o va sacrifica pentru o soluţie rapidă.<br />
Repetată la Moscova sub nr.33.<br />
Berry “<br />
(Foreign Relations of the United States, Diplomatic Papers,1945, vol.V, Europe, pp.489-490; publ. în Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Adrian Pop, Sovietizarea României. Percepţii anglo-americane (1944-1947), Bucureşti, p.113)<br />
<br />
Să remarcăm că Vâşinski procedase inteligent întâlnindu-se mai întâi cu “ aliatul “ pentru a verifica dacă regele român ceruse sprijin sau informase despre presiunile ce se făceau asupra sa. Total liniştit şi mulţumit plecase la sfatul de taină cu Mihai I care se dovedea un loial colaborator, demn de toată încrederea. Scenariul nu avea de ce să capete note precipitate pentru a declanşa o posibilă reacţie a lumii democratice.<br />
<br />
<strong><u>La 2 martie 1945, Mihai I l-a însărcinat pe Petru Groza cu formarea noului guvern,</u></strong> fără a ţine cont de solicitarea lui Iuliu Maniu de a forma un guvern “de colaborare” şi făcându-se că nu înţelege de ce gestul său “…echivala cu o condamnare la moarte a democraţiei în România”. Regele îi sugera proaspătului şef de guvern, să solicite şi celor două partide istorice, Naţional-Ţărănesc şi Naţional- Liberal să desemneze membri în viitorul guvern, pentru că aşa era înţelegerea cu ceilalţi doi garanţi ai democraţiei în România, SUA şi Anglia.<br />
<br />
Partidele istorice însă aveau convingerea că dacă vor protesta pentru alegerea omului Moscovei în suprema funcţie în stat şi nu vor accepta să facă parte dintr-un asemenea grosolan fals, regele , garantul democraţiei nu va investi noul guvern.<br />
<br />
A fost probabil greşeala cea mai gravă a lor în aprecierea corectă a aliaţilor şi mai ales, a adversarilor momentului.<br />
Iar pentru ochii democraţiilor occidentale soluţia era gata încă de ceva timp: apariţia unor “grupări rebele” ale îmbătrânitelor partide româneşti, coapte peste noapte de soarele roşu al Moscovei, tocmai apte să guverneze conduse de “liberalul” Gheorghe Tătărescu şi de “ ţărănistul “ Anton Alexandrescu.<br />
<br />
Datorită trecerii timpului, chiar puternic marcaţi de cunoaşterea cumplitului holocaust declanşat prin gestul regelui Mihai I de a preda destinele ţării în mâinile unui guvern comunist, gest liber consimţit aşa cum cred că s-a înţeles în acest moment, reacţia guvernelor britanic şi american la aflarea ştirii că în România este un guvern roşu este de-a dreptul demnă de o analiză aprofundată asupra imposibilităţii diplomatului de carieră de a crede că un rege poate să-şi trădeze propriul popor.<br />
<br />
“ Extras din a 26-a (45) Decizie a Cabinetului de Război<br />
<strong><u>Minuta 5. Anexă confidenţială</u></strong><br />
Marţi, 6 martie 1945, 5,30 p.m.<br />
Secretarul de stat pentru Afacerile Externe a informat Cabinetul de Război că tocmai a sosit o telegramă de la vicemareşalul aerului Stevenson,care era şeful elementului britanic din Comisia de Control în Romînia, indicând că el poate fi confruntat în orice moment cu o cerere de la regele Mihai şi regina –mamă pentru refugiu în ambasada britanică şi cerînd instrucţiuni. Secretarul de stat pentru Afacerile Externe a spus că era foarte preocupat de modul în care ruşii tratau poziţia României şi de dezvăluirea atitudinii lor, reprezentată de acest mod. Poziţia regelui în ţară fusese bună şi el tratase situaţia cu precauţie. Dacă el era acum constrâns să se refugieze în faţa presiunii aliatului nostru, efectul asupra opiniei publice şi a relaţiilor anglo-ruse putea fi foarte penibil.<br />
<br />
În orice caz, el crede că, aşa cum noi am acordat deja adăpost generalului Rădescu, ambasada Statelor Unite putea acorda adăpost regelui şi reginei-mame, dacă apărea necesitatea. …. “<br />
(Public Record Office, Londra PREM, 3/374/9, f.178-179; publ.în Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Adrian Pop, Sovietizarea României. Percepţii anglo-americane ( 1944-1947), Bucureşti,1993 p.124 )<br />
Aşa cum se cunoaşte astăzi, nu a apărut “necesitatea” !<br />
<br />
<strong>Misiunea micuţului rege abia începea !</strong><br />
Şi reuşea să creeze mari frământări experimentaţilor politicieni ai vremii, care nu aveau de unde să ştie că destinul Europei de est continua să fie scris de un adolescent sau de ce nu, de o femeie, regina-mamă Elena, al cărui rol în istorie este aproape necunoscut.<br />
<br />
Extrem de importantă este cu siguranţă telegrama trimisă de W. Churchill, primul ministrul al Marii Britanii, preşedintelui SUA, F. Roosevelt pe data de 8 martie 1945, privind interesele Marii Britanii în Grecia, Polonia şi România, care lămureşte o serie de probleme extrem de comentate după căderea regimurilor comuniste în Europa Centrala şi de Est.Din păcate, de cele mai multe ori, comentariile sunt tributare propagandei încă puternică pro-rusă şi mai puţin realităţilor reliefate de documente, la care se ajunge încă destul de greu.Redau integral documentul în anexa 4.<br />
<br />
Aşa cum se afirmă în finalul penultimului aliniat, ceea ce avea să se numească “ Sindromul Yalta” purificarea elementelor politice oponente constituia o problemă luată în calcul atât de americani cât şi de britanici.<br />
<br />
Algoritmul pe care ei îl credeau capabil să rezolve problema riscului eliminarii unei opoziţii democratice de către o minoritate, chiar susţinută de sovietici, s-a dovedit greşit.Sovieticii au ştiut să-şi asigure totala colaborare a celui aflat în vârful piramidei prin cointeresare materială, astfel încât operaţiunea de sovietizare în România a decurs sigur, cu riscuri minime şi mai ales le-a oferit o reală victorie în faţa aliaţilor, care nu au putut intervenii în sprijinul păstrării democraţiei de tip occidental pentru simplu motiv că <strong>singurul autorizat să reprezinte legal România, regele, nu a avut nimic de obiectat faţă de evoluţia evenimentelor din ţară.</strong> <br />
<br />
Cei drept, ceilalţi politicieni au făcut nenumărate memorii, au solicitat sprijin dar acţiunile lor au fost departe de a se ridica la nivelul cerinţelor momentului, lipsa unui lider real al opoziţiei a fost până la urmă fatală şi farsa sinistră a continuat.Uzanţele diplomatice şi mai ales, legile internaţionale nu permiteau intervenţii acolo unde puterea supremă se exercita legal, iar regele Mihai I era legal investit !<br />
<br />
Sovieticii ştiiau că România prezintă un interes enorm pentru aliaţi, şi că opinia publică din aceste state era un factor de mare presiune dacă Mihai I ar fi făcut şi cel mai mic gest de revoltă faţă de modul cum se purtau cu el.<br />
<br />
Iar teama premierului Churchill avea să se adeverească mult prea rapid, la 30 martie când regele promulga <strong><u>Decretul – Lege pentru purificarea administraţiei publice,</u></strong> permiţând astfel ca întregul aparat de stat să treacă sub controlul comunist, ba mai mult punând şantajul şi teroarea la temelia întregii administraţii de stat.Legea aceasta, prin înşăşi textul ei este un atac odios la cele mai elementare drepturi ale unui om, ca să nu mai vorbim de dispariţia totală a posibilităţii de a reacţiona dacă eşti nedreptăţit. Conform prevederilor legii, la 1 iunie 1945 , România se putea mândrii deja cu o administraţie publică epurată.<br />
<br />
Atâtea realizări “măreţe” ale regelui Mihai I nu aveau să treacă neobservate la Moscova, aşa că trebuia evidenţiat acest lucru pentru ca nimeni să nu aibă motive să creadă că “ fratele” sovietic ne forţează în vreun fel să învăţăm democraţia de tip nou, comunist. La 6 iulie 1945, Prezidiul Suprem al URSS îi conferă lui Mihai I Ordinul “ Victoria “, printr-un decret al cărui text exprima un mare adevăr ca de altfel şi cuvântarea mareşalului Tolbuhin cu acest prilej :<br />
<br />
<strong><span style="color: red;">“DECRET</span></strong><br />
<strong><span style="color: red;"><strong><span style="color: red;">AL PREZIDIULUI SOVIETULUI SUPREM AL U.R.S.S.</span></strong><br />
<strong><span style="color: red;">DE DECORARE CU ORDINUL “ VICTORIA”</span></strong><br />
<strong><span style="color: red;"></span></strong> </span></strong><br />
Pentru actul curajos al cotiturii hotărâte a politicii României spre ruptura cu Germania hitleristă şi alierea cu Naţiunile Unite, în clipa când încă nu se precizase clar înfrângerea Germaniei Majestatea sa, MIHAI I, regele României, se decorează cu : ORDINUL “ VICTORIA “<br />
Preşedintele Prezidiumului Sovietului<br />
Suprem al U.R.S.S.<br />
M. KALININ<br />
Secretarul Prezidiumului Sovietului<br />
Suprem al U.R.S.S.<br />
A. GORKIN<br />
Moscova, Kremlin, 6 iulie 1945“<br />
<br />
( Arhivele Statului Bucureşti, fond Casa Regală, dosar 19/1945, f.1)<br />
<br />
<u>Cuvântarea mareşalului Tolbuhin</u><br />
<strong>“Majestate !</strong><br />
<strong>În numele Guvernului Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste sunt împuternicit a înmâna Majestăţii voastre ordinul suprem al Uniunii Sovietice, ordinul</strong><br />
<strong>“VICTORIEI”.</strong><br />
…..<br />
Aceasta decorare este recunoaşterea aportului personal al Majestăţii voastre în înţeleapta şi brusca întorsătură de la 23 august.<br />
<strong>Lucrul acesta nu-l va uita istoria. Această decorare este simbolul care subliniază eterna prietenie între popoarele noastre.</strong><br />
Politica stabilită după 23 august, relaţiile prieteneşti şi colaborarea cu Uniunea Sovietică, vor aduce poporului român la fericire, la înflorire, la o prosperitate nemaivăzută în istoria sa, în toate domeniile.<br />
La aceasta stă ca garanţie Marea uniune Sovietică, marele popor rus.<br />
Eu, Majestatea voastră, îmi exprim convingerea că relaţiile prieteneşti ale României cu marele ei vecin Uniunea Sovietică, se vor întării şi se vor dezvolta, pentru binele popoarelor ambelor ţări.<br />
…..<br />
(“Universul “ nr. 153 din 9 iulie 1945 )<br />
<br />
Ce ar fi trebuit să înţeleagă oamenii politici români este reliefat în fragmentul următor dintr-o notă informativă a Serviciului Special de Informaţii,proaspăt epurat de elemente “ reacţionare” pentru următorii 45 de ani sigur, datată 30 iulie, dar doar spre atenţionarea celor care urmăreau realizarea scenariului sovietizării României :<br />
<br />
“ Notă informativă a Serviciului Special de Informaţii privind situaţia politică a Partidului Naţional-Tărănist şi a legăturii acestuia cu alte forţe politice din ţară şi străinătate<br />
30 iulie 1945<br />
…..<br />
<strong>8. Legăturile cu Palatul</strong><br />
Maniu a ţinut totdeauna personal legătura cu Palatul Regal, exprimându-şi în nenumărate rânduri regretul că suveranul a pus girul consimţământului său pe actul de la 6 martie 1945.<br />
În ultima vreme, se pare că în audienţele solicitate la suveran, cei doi preşedinţi de partide ( Maniu şi Dinu Brătianu ), au fost sfătuiţi să înceteze orice fel de acţiune care ar putea dăuna intereselor ţării şi care ar privi raporturile de sinceră prietenie şi bună colaborare cu U.R.S.S..<br />
Faptul acesta, conjugat cu împrejurarea atenţiunei deosebite pe care Uniunea Sovietică a acordat-o factorului nostru constituţional, prin decorarea regelui şi predarea cu solemnitate a celor două avioane, precum şi lipsa de invitaţie la aceste solemnităţi a domnilor Maniu şi Dinu Brătianu, a făcut ca cei doi şefi de partide să caute a descifra în aceste elemente alte sensuri decât acelea a unor protocoale obişnuite. “<br />
<br />
(Arhivele Statului Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Serviciul Special de Informaţii, dosar 9/1945, p.10-21)<br />
<br />
Situaţia din România, graţie perfectei colaborări dintre regele Mihai şi Guvernul sovietic, era extrem de îngrijorătoare şi pentru cele două forţe democratice, SUA şi Marea Britanie, care, spre deosebire de politicienii românii cărora era evident că le lipsea liderul real care să dea consistenţă şi unitate luptei de rezistenţă în faţa pericolului sovietizării forţate, trec la acţiuni energice menite să blocheze procesul de preluare de către comunişti a puterii politice în România.<br />
<br />
<strong>Yalta a exprimat categoric dispoziţiile sigure ale superputerilor de după cel de-al doilea război mondial;</strong> delimitând „sfere de interese şi de influenţă”. În cursul reuniunilor celor „Trei Mari” din Februarie 1945, României i-a revenit un loc distinct. Comunicatul dat publicităţii la 11 Februarie 1945, reliefa „Voinţa semnatarilor” de a ajuta statele eliberate de sub ocupaţia fascistă, ori forţe „satelite” ale axei Berlin-Roma-Tokyo, de a reveni ele însele, libere, independente şi suverane, democrate şi pe plan economic restabilite, susţinerea statelor de a-şi alege guverne reprezentând voinţa naţională, organizarea de alegeri libere.<br />
<br />
<strong>Să ne oprim atenţia asupra telegramelor expediate din România de Roy M. Melbourn Secretarului de Stat american la data de 19 august</strong> şi reacţia ce avea să o declanşeze concretizată în telegrama Departamentului de Stat american din data de 21 august , redate în anexele 5 şi 6.<br />
Este evident că, cel căruia îi plăcea să i se spună “dr” Petru Groza ştia că pot lătra oricât câinii, ursul roşu descoperise mierea iar albinele erau deja puse la păstrat graţie legilor promulgate.Sinteza situaţiei de moment o aflăm chiar din relatarea Domniei Sale, extrasă din Stenograma şedinţei Consiliului de Miniştri din data de 24 august privind “greva regală“ , anexa 7.<br />
<br />
Ceea ce avea să rămână în istorie drept “greva regală“ din vara anului 1945 a regelui Mihai I este pentru mine, unul din puţinele motive de admiraţie reală faţă de fostul suveran !<br />
Dar nu pentru ceea ce s-ar crede la prima vedere: patriotism, grija faţă de soarta ţării, remuşcării pentru deja greşelile făcute etc.<br />
Ci pentru că a avut inteligenţa să accepte – nu pot crede că ideea i-a aparţinut !- şi să pună în scenă un asemenea scenariu !<br />
<br />
Să încerc să mă explic.<br />
Sovieticii erau avertizaţi că aveau de-a face cu un negociator viclean, conştient că este în avantaj şi că înţelege perfect cât valorează. Deosebita atenţie cu care era onorat de strategii sovietici este evident motivul discuţiei dintre Vâşinski şi Tătărăscu, încercând fiecare în parte să “ aşeze” corect piesele pe tabla de şah pentru viitoarea rundă: recunoaşterea Guvernului roşu românesc. ( anexa 8 )<br />
<br />
<strong>Nu afirm o noutate pentru nimeni că <u>tânărul rege Mihai nu avea faţă de români nici cel mai elementar simţ de respect sau de simpatie</u>, cu atât mai greu de crezut că în noua conjunctură ar fi dorit chiar şi un singur minut să rămână într-o ţară aflată în situaţia României, riscând un conflict cu deloc glumeţii agenţi sovietici ai KGB-ului despre care se ştia că te pot găsii oriunde atunci când vor.</strong> Sarcina unui monarh era extrem de dificilă într-o ţară în care nu mai exista efectiv o clasă politică capabilă să guverneze situaţia de criză prin care trecea România după ce două dictaturi succesive aproape exterminaseră personalităţile reale ale vieţii politice. <strong>Avea alături, sprijin şi sfătuitor pe regina-mamă Elena a cărei reală antipatie - nu vreau să folosesc un cuvânt mai urât – faţă de români era binecunoscută </strong>şi care se considera în permanenţă o prizonieră în România. <br />
<br />
<strong>Şederea în România îi adusese Reginei Elena numai durere şi dezamăgire , viaţa alături de un soţ adulterin fusese un calvar.</strong> Domnul Rene a de Flers prin intermediul într-un fragmant din manuscrisul ,,Europa liberă şi exilul român – O istorie încă nescrisă ,, publicat în anul 2003 în Romanian Roots Almanah ne lasă mărturie :“Se ştie că regina-mamă n-a avut niciodată preţuire şi respect pentru poporul român.îl ura din tot sufletul şi asta mă face să mă reîntorc la anul 1940 , în luna octombrie , când generalul Antonescu o invitase să revină în ţară , ca să fie alături de fiul ei . Pe peronul gării din Veneţia unde se despărţea de ducele de Spoleto, prietenul ei intim, fără să se simtă incomodată de prezenţa unor români pe peron, spusese pe italieneşte cu voce tare:mă îngrozeşte gândul să mă întorc în această ţară pe care o detest şi să văd mutrele românilor pe care îi urăsc …”<br />
<br />
Poate că aprofundând într-un studiu viitor modul <u>cum a decurs negocierea contractului de colaborare dintre Casa Regală a României şi Guvernul Sovietic</u> vor apare aspecte noi.În acest moment poate fi dovedit că acest contract a existat prin analiza documentelor şi care, dacă analizăm ultimii ani, prin prisma evenimentelor publice referitoare la cele două părţi,<strong><span style="color: orange;"> putem afirma că el acţionează şi în acest moment, dacă ar fi să ţinem cont de următorul <u>comunicat de presă din anul 2005:</u></span></strong><br />
<br />
<strong><span style="color: red;">“Fostul suveran al României se află printre cei şase veterani de război care au fost decoraţi, ieri, la Moscova, de preşedintele Vladimir Putin, în cadrul manifestaţiilor dedicate celei de-a 60-a aniversari de la victoria împotriva nazismului, informeaza Rompres.</span></strong><br />
<strong><span style="color: red;"></span></strong><br />
<strong><span style="color: red;">Alături de Mihai I au fost decoraţi pentru participarea în cel de-al doilea război mondial fostul preşedinte cipriot Glafcos Clerides, preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, preşedintele Albaniei, Alfred Moisiu, preşedintele Croaţiei, Stjepan Mesic, şi fostul preşedinte polonez Wojciech Jaruzelski. <u>Regele Mihai</u>, unicul supravieţuitor dintre şefii de stat direct implicaţi în evenimentele de acum 60 de ani, <u>este unul dintre cei şapte lideri ai vremii care au fost distinşi şi cu ,,Ordinul Victoria”,</u> acordat de URSS şi înmânat personal de către Stalin.“</span></strong><br />
<br />
Deloc întâmplător ar putea să fie faptul că prinţesa Greciei – Elena se va ocupa personal de negocierea abdicării fiului său şi instalarea unui guvern comunist în România, timp în care sovieticii sunt foarte “corecţi” în a-şi trăda aliaţii comunişti greci şi a lăsa Grecia în sfera de influenţă occidentală şi monarhică până în 1973.<br />
<br />
Dar ceea ce se va putea cu siguranţă înţelege este dorinţa Casei Regale româneşti de a nu pleca din România “săracă”, de a-şi vinde cât mai scump avantajul poziţiei extrem de importante faţă de cei trei actori principali ai momentului: SUA, Marea Britanie şi URSS.<br />
<br />
<strong>Ce putea obţine Casa Regală – pentru că beneficiarii acestui “ contract” au fost şi ceilalţi membrii ai familiei, rămaşi fideli tânărului rege – de la fiecare “negociator “ în parte ?</strong><br />
<br />
SUA şi Marea Britanie, mari puteri democratice, a căror diplomaţie era tributară corectitudinii şi respectării legimităţilor nu putea oferii decât ajutorul pentru păstrarea unui regim monarhic în România, păstrarea pluralismului politic, acordarea unui statut de forţă beligerantă şi drepturile ce i se cuveneau României. Dar mai ales, erau garanţii unei evoluţii democratice în ţara chiar aflată sub ocupaţie sovietică.<br />
<br />
<strong>Ceea ce nu s-a dorit a se cunoaşte de către români este tocmai acest aspect.</strong><br />
Sovieticii primiseră dreptul să-şi strângă “ birurile” din România, dar toate înţelegerile existente între ““cei trei ““ la acea dată , aşa cum am văzut că se reflectau în documentele deja prezentate în acest studiu, prevedeau asigurarea unui climat propice pentru toate statele aflate în situaţia României, şi în mod expres pentru ea, de a-şi alege singure regimul politic fără amestecul nici unuia dintre cei trei.<br />
Comisia Aliată de Control tocmai acest rol avea.<br />
<br />
<strong><u>Acceptarea de către Mihai I</u></strong> a unei loiale colaborări cu puterile occidentale însemna, în primul rând, acceptarea că va continua să conducă o ţară zguduită de lupte politice interne, fără o clasă politică coerentă şi mai ales cu “ duşmanul “ sovietic prezent fizic oriunde întorceai privirea. <em><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Această perspectivă, să recunoaştem, nu era deloc îmbietoare pentru un tânăr pe care nu-l puteai impresiona cu un sentimentalism născut din dragostea de neam, tradiţii democratice şi alte … balcanisme !</span></em><br />
<br />
Ce avea el comun cu neamul românesc ? Nici un gram de sânge, dar o avere enormă, pe care o putea recupera, măcar în parte, dacă se dovedea inteligent.<br />
<br />
<strong>Sovieticii în ceea ce priveşte România aveau de îndeplinit un testament istoric dar mai ales aveau de răzbunat înfrângerile ultimilor o sută de ani.</strong> Primiseră, mare parte din teritoriul românesc “pe tavă” la 23 august şi pentru asta îi purtau recunoştinţă regelui Mihai. Se delectaseră cu dezarmarea şi dezonorarea a peste 180 000 de ofiţeri şi soldaţi români deportaţi în Siberia şi se instalaseră deja confortabil la festinul asigurat de România ca dezpăgubire de război chiar din anul 1945, dovadă că nenorocita ţară săracă mai putea fi sărăcită.<br />
<br />
Dar visul muscalului dintotdeauna era să nu mai plece !<br />
Prezenţa “aliaţilor” , convenţiile încheiate nu-i permiteau acest lucru şi nu era dispus să rişte un nou conflict !<br />
<br />
Muncise şi investise enorm în ultimii treizeci de ani la infiltrarea propriilor agenţi în România, dar comunismul nu se prea prindea de românul iubitor de Dumnezeu şi de ogorul lui,dar mai ales loial domnitorului său, cel dăruit de Dumnezeu să-i apere “sărăcia şi nevoile şi neamul “ aşa încât numărul comuniştilor nu permitea să viseze la instalarea unui regim comunist în România în urma unor alegeri corecte.<br />
<br />
Meritul sovieticilor este acela că au ştiut să-l evalueze corect pe tânărul rege Mihai I. Era soluţia problemei lor şi era inbatabilă. Ambele părţi primeau ce-şi doreau:<br />
<br />
<strong><span style="color: orange;">Mihai I obţinea dreptul să-şi transfere mare parte din avere în lumea democratică, ba chiar şi destul din ceea ce nu-i aparţinea, dar cum şi ruşilor le rămânea suficient s-au făcut că nu văd.Importantă a fost şi veşnica prietenie şi recunoştinţă pe care URSS-ul i-a purtat-o ex-regelui Mihai şi nu era puţin, mai ales atunci : <u>să dormi liniştit că nu eşti vânat de KGB !</u> Amănuntul legat de salvarea imaginii în faţa occidentului s-a rezolvat magistral graţie scenariului bine conceput şi mai ales magistral pus în practică, cu răbdare timp de trei ani.</span></strong><br />
<br />
Chiar dacă au fost voci care au încercat să spună câte ceva despre acest odios contract, ele au sfârşit prin a nu fi luate în serios sau au fost cu grijă scufundate în trecerea timpului.<br />
<br />
Regele Mihai fusese pus în faţa unui refuz categoric al guvernelor american şi englez de a recunoaşte Guvernul roşu, Groza. O privire avizată, parcurgând prevederile constituţionale valabile la acea dată constată următoarele: <strong><u>prin DECRETUL REGAL nr.1.626 din 31 august 1944</u></strong> pentru fixarea drepturilor românilor în cadrele Constituţiunii din 1866 şi cu modificările Constituţiunii din 29 martie 1923( M.Of. 202/2 sept.1944) se revenise la Constituţia României din 1923 care prevedea clar că “Art. 88. – Regele numeşte şi revoacă pe miniştrii săi. El sancţionează şi promulgă legile. El poate refuza sancţiunea sa. El are dreptul de a ierta sau micşora pedepsele, în materii criminale, afară de ceea ce se statorniceşte în privinţa miniştrilor. El nu poate suspenda cursul urmăririi sau al judecăţii, nici a interveni prin nici un mod în administraţia justiţiei. El numeşte sau confirmă în funcţiunile publice potrivit legilor. El nu poate crea o nuoa funcţiune fără o lege specială. El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fără să poată vreodată modifica sau suspenda legile şi nu poate scuti pe nimeni de executarea lor. El este capul puterii armate. El conferă gradele militare în conformitate cu legea. El va conferi decoraţiunile române conform unei legi speciale. El are dreptul de a bate moneda conform unei anumite legi. El încheie cu Statele străine convenţiunile necesare pentru comerţ, navigaţiune şi alte asemenea ; însă pentru ca aceste acte să aibă autoritate îndatoritoare, treuie mai întâiu a fi supuse Puterii legislative şi aprobate de ea.”<br />
<br />
<strong>Cine putea în aceste condiţii să-l oblige pe regele Mihai să nu ţină cont de ceea ce-i ceruseră atât puterile occidentale cât şi toate forţele politice real democratice din ţară şi să demită Guvernul Groza ?</strong><br />
<br />
Dacă investirea lui Groza fusese făcută de regele Mihai,în virtutea acestui articol din Constituţie, demiterea aceluiaşi guvern de ce trebuia să se facă cu aprobarea celor trei mari puteri ?Ele, puteau cel mult “ recomanda” şi sancţiona prin nerecunoaştere dar nu puteau impune.<br />
<br />
<u>Regele Mihai, prin simularea unei “ greve regale” nu făcea alceva decât să tragă de timp</u>, ceea ce avantaja enorm pe sovietici care îşi vedeau în continuare de planul propriu de eliminare a opoziţiei în România.Au fost lunile hotărâtoare pentru ““micuţul monstru roşu”“, Partidul Comunist din România, care reuşea să-şi consolideze puterea prin şantaj şi teroare şi îşi permitea să declare public în Rezoluţia Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist din România desfăşurată în zilele de 16-21 octombrie 1945: “ De la 23 august până la 6 martie, Partidul Comunist, în colaborare cu toate forţele democratice, a avut un rol important la înlăturarea guvernelor în care predominau elementele reacţionare. Forţele democratice coalizate au adus la cârma ţării guvernul de largă concentrare democratică,dr.Petru Groza … “<br />
<br />
( “Scânteia “nr.367 din 1 noiembrie 1945 )<br />
Să înţelegem deci, că cel care făcuse de fapt atât demiterea “ reacţionarilor” cât şi numirea “democraţilor “ roşii , nimeni altul decât regele Mihai, era prezent în textul precedent sub numele de cod ““ forţele democratice ““ ?<br />
<br />
<strong><u>Greva regală “dăduse bine” în ochii tuturor</u></strong> astfel încât dacă regele ar fi citit telegrama reprezentantului politic american în România, Burton Y. Berry, adresată secretarului de stat al SUA, la final de an , 26 noiembrie 1945 , conţinând primele concluzii ale emisarului american Mark Ethridge asupra situaţiei din România ( anexa 9 ) ar fi avut motive să zâmbească liniştit.<br />
Nu aş vrea să se creadă că sunt tributar unui concept anti-monarhic ! Consider că monarhia constituţională a fost pentru România anilor 1944-1945 şansa ce i se oferea pentru salvarea sa de pericolul sovietizării. Concentrarea puterii în mâna unui suveran patriot ar fi fost cu siguranţă extrem de greu de învins, chiar şi de experimentata forţă roşie a sovietelor. Bătălia s-ar fi dat oricum şi nu ar fi fost uşoară, dar trebuie să acceptăm că erau şanse să învingem, spre salvarea milioanelor de victime ale holocaustului roşu.<br />
<br />
<u>Ceea ce este incredibil însă este modul în care, imediat după 1990 s-a reuşit propagarea rapidă a ideii că România a fost trădată şi lăsată la cheremul sovieticilor chiar de americani şi englezi !</u><br />
Mulţi s-au grăbit să explice lumii că “ Sindromul Yalta “ a fost mortal pentru poporul român şi că vinovăţia pentru marea năpastă roşie trebuie căutată la yankei ! Mai că erai tentat să uiţi că rusului îi datoram modelul !<br />
<br />
Si trebuie să recunoaştem că românul a servit şi acest “ adevăr” şi a devenit un pic mai atent la modul cum îşi împarte simpatiile !<br />
<br />
<strong>Dureros este că “ marele actor” al vremii, simţind că nu prea le arde oamenilor să se prăfuiască prin arhive, a reapărut pe scenă!</strong><br />
<br />
Dacă am putea să facem abstracţie de milioanele de români condamnaţi de el acum şaizeci de ani la calvarul ciumei roşii, am zămbi îngăduitori şi, împrumutând graiul ardeleanului i-am spune :<strong><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"> “ No , amu nu mai ţine ! ne-om deşteptat ! “</span></strong><br />
<br />
Dar se pare că nu avem dreptul să glumim şi cu prezentul.<br />
De ce şi mai ales cine a lansat, după 1990, teoria abandonării României în favoarea Uniunii Sovietice de către SUA şi Marea Britanie începând cu august 1944 este un subiect extrem de important nu numai din necesitatea de restabilire a adevărului istoric dar şi ca studiu de caz, referitor la modul cum poate fi manevrată opinia publică, chiar şi cea care se consideră cunoscătoare.<br />
( va urma)<br />
<br />
<strong>ANEXE</strong><br />
<strong><u>Anexa 1. DECRET- LEGE</u></strong> <br />
<strong><u>Pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării</u></strong><br />
<br />
Art.1.- Sunt vinovaţi de dezastrul ţării :<br />
a) Acei care au instaurat regimul de dictatură şi având răspunderea politică efectivă, au pus în primejdie securitatea statului, prin încheierea de tratate de alianţă politică cu Germania hitleristă, prin permiterea intrării armatelor operative germane pe teritoriul ţării sau prin pornirea războiului împotriva U.R.S.S. şi a Naţiunilor Unite.<br />
b) Acei care militând printr-o activitate susţinută pentru o politică externă alături de Germania hitleristă, au consimţit la cedarea Transilvaniei de Nord ;<br />
c) Acei care prin ameninţări, prin acte de teroare sau orice acţiune ilegală au urmărit să impună României o orientare politică alături de Germania hitleristă;<br />
d) Acei care interesat s-au pus în slujba organelor de propagandă germană, activând în scopul de a înlătura şi a aservi România germaniei hitleriste.<br />
<br />
Art.2.- Pentru faptele prevăzute la art.1 se va pronunţa una din următoarele pedepse:<br />
a) Munca silnică pe viaţă ;<br />
b) Munca silnică pe timp de 5-20 ani;<br />
c) Temniţă grea de la 3-20 ani;<br />
d) Închisoare corecţionară de la 5-10 ani.<br />
Odată cu pdeapsa pronunţată, instanţa va putea pronunţa faţă de cel condamnat, ca despăgubiri în favoarea Statului, şi confiscarea totală sau parţială a averii acestuia, cum şi degraţiunea civică sau pierderea drepturilor politice de la 3 la 10 ani<br />
<br />
Art.3. – Cercetarea şi instruirea vinovaţilor prevăzuţi de prezenta lege se va face de acuzatori publici, instituiţi conform legii pentru urmărirea şi sancţionarea criminalilor de război, fiind aplicabile toate dispoziţiile articolelor 4,5,6,7,8,9 şi 10 din această lege.<br />
Art.4. Judecarea faptelor prevăzute de prezenta lege se va face de o instanţă denumită Tribunalul special pentru cei vinovaţi de dezastrul ţării.<br />
……..<br />
Art. 11. – Acei ce vor ascunde sau vor da ajutor să fugă celor prevăzuţi în prezenta lege, vor fi pedepsiţi de acceaşi instanţă cu închisoare corecţională de la 3-5 ani.<br />
<br />
Art. 12. – Urmărirea în baza acestei legi va trebui să se producă într-un termen de cel mult 6 luni de la publicarea legii.<br />
Dat în Bucureşti la 20 ianuarie 1945.<br />
MIHAI<br />
Ministrul justiţiei,<br />
Lucreţiu Pătrăşcanu<br />
( “ Monitorul Oficial “ , nr. 17, din 27 ianuarie 1945, p.418-419 )<br />
<br />
<strong><u>Anexa 2 -Telegrama secretarului de stat interimar al SUA, Grew</u></strong> către reprezentantul american în România, Burton Y. Berry, privind unele puncte de vedere ale Departamentului de Stat, potrivit cărora poporul român trebuie asigurat că România va Rămâne independentă<br />
<br />
Washington, 24 februarie 1945, ora 10 p.m.<br />
Departamentul a observat factorii de nelinişte din situaţia politică din România, astfel cum au fost raportaţi în telegramele dumneavoastră şi mesajele lui Schuyler. Considerăm că este de dorit,mai ales în lumina Confererinţei din Crimeea, să prezentăm guvernelor sovietic şi britanic propuneri concrete pentru consultări tripartide şi acţiuni în problemele politice majore în ţările foste satelite ale Axei, în perioada de armistiţiu, cu dorinţa de a asigura o mai mare stabilitate politică în aceste ţări şi de a stabilii condiţii care să facă posibilă alegerea liberă de către aceste popoare a formelor de guvernământ, sub care vor să trăiască.<br />
<br />
Credem că vă poate fi folositor atât dumneavoastră cât şi lui Schuyler de a fi informaţi asupra vederilor Departamentului asupra câtorva dintre problemele mai urgente pentru a putea face cunoscută poziţia americană în diverse locuri şi prin diverse mijloace considerate de dumneavoastră ca potrivite. Sperăm să ţineţi, mai ales, seama de următoarele:<br />
<br />
1. Poporul român nu trebuie lăsat să se îndoiască de existenţa viitoare a ţării ca un stat independent.<br />
2. Un guvern de coaliţie, reprezentând toate grupările politice şi clasele sociale este, credem noi, cel mai potrivit mijloc de a permite o administraţie reprezentativă în actuala perioadă.Nu dorim să vedem un guvern exclusiv naţional-ţărănesc sau exclusiv al F.N-D., şi vom deplânge, mai ales, folosirea ori demonstraţia de forţă sau orice altă şicană politică pentru a aduce orice grup la putere.<br />
3. Încercările de a efectua schimbări administrative prin mijloace de dezordine sau prin utilizarea forţei sau a intimidării nu trebuie tolerate, ci trebuie încurajat orice efort,care urmăreşte stabilirea procedurilor prin care alegerile locale şi generale vor putea fi ţinute pe baza votului liber şi secret sau prin alte mijloace democratice.<br />
4. Nici unei grupări politice, fie comunişti sau alte elemente, nu trebuie să i se permită să poarte arme, toate instrumentele de forţă fiind lăsate doar la dispoziţia autorităţilor guvernamentale şi luându-se toate măsurile pentru a se asigura că aceste autorităţi au la dispoziţia lor forţe şi echimapent adecvat prntru a menţine ordinea internă.<br />
5. Întrucât nu există nici un motiv pentru a crede că regele nu ar servi loial interesele ţării sale şi ale cauzei aliate, şi, mai ales în ceea ce priveşte rolul său în trecerea României de la nazişti în tabăra aliată, este greu să se găsească vreo justificare pentru atacurile împotriva lui, mai ales într-o perioadă când procedurile pentru asigurarea voinţei naţionale nu au fost încă determinate.<br />
6. Fără a uita încurajările date românilor în privinţa statutului de cobeligeranţă de către reprezentanţii aliaţi la Moscova în timpul negocierilor de armistiţiu şi apreciind, în acelaşi timp, contribuţia României în război, credem că dorinţa României de a avea statut de cobeligeranţă trebuie luată în consideraţie cu simpatie.<br />
7. Înţelegem dorinţa românilor de a extinde administraţia lor asupra nordului Transilvaniei, dar speranţa că realizează aceasta prin agitaţia lor în perioada operaţiilor militare active nu este nici în propriul lor avantaj, nici nu contribuie la dezvoltarea colaborării şi încrederii reciproce.<br />
8. Deoarece este de dorit ca opinia publică americană şi, în general, mondială, să fie pe deplin informată despre desfăşurările din România, ca şi de pretutindeni, este important să fie admişi liber în ţară corespondenţii americani şi rapoartele lor să fie cenzurate numai pe baza considerentelor militare.<br />
9. O libertate reală a presei, limitată numai de cenzura motivată militar, trebuie să fie stabilită ca acces la materialele şi înlesnirile necesare.<br />
10. Este de dorit ca România să fie autorizată să reia comerţul cu străinătatea de îndată ce condiţiile o vor permite.<br />
11. Înstrucţiunile şi directivele privind problemele politice nu trebuie emise în numele Comisiei Aliate de Control fără consultarea cu membri americani şi englezi ai comisiei.<br />
<br />
Este, desigur, de dorit ca o regulă generală, ca atitudinea americană în probleme ca cele tratate mai sus să fie făcută cunoscută, cel puţin, în primul rând, autorităţilor sovietice decât românilor. Veţi fi, desigur, călăuzit de cursul evenimentelor în fixarea accentului sau momentului discuţiilor dumneavoastră fie cu ruşii, fie cu românii, dar problemele de mai sus ni se par a reprezenta cea mai bună bază pentru realizarea unei politici aliate, comune în problemele româneşti.<br />
<br />
Trimisă la Bucureşti ;repetată pentru informare la Moscova şi Caserta<br />
( Foreign Relations of the United States, Diplomatic Papers, 1945, vol V, Europe, pp.478-480;publ. în Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Adrian Pop, Sovietizarea României. Percepţii anglo-americane , 1944-1947, Bucureşti, 1993,p.107)<br />
<br />
<strong><u>Anexa 3 – Telegrama reprezentantului SUA în Comisia Aliată de Control pentru România</u></strong>, C.V.Schuyler, trimisă Ministerului de Război al SUA în legătură cu demisia guvernului Rădescu,<br />
Traducere<br />
De la reprezentanţa SUA în Comisia Aliată de Control pentru România<br />
<br />
Către: Departamentul de război 1 martie 1945<br />
Generalul Vinogradov a convocat aseară o şedinţă comună a principalilor reprezentanţi în Comisia Aliată de Control pentru România. El a declarat că scopul şedinţei este doar de a ni-l prezenta pe noul vicepreşedinte al Comisiei Aliate de Control pentru România, general colonel Susaikov. El a spus că el fusese schimbat din funcţie din cauza sănătăţii sale subrede.<br />
Eu am subliniat strigenta necesitate de a se da imediat o explicaţie delegaţiei SUA privind acţiunile din ultimele câteva zile ale autorităţilor ruseşti din România.Susaikov a refuzat categoric o discuţie în legătură cu aceste probleme, spunând că el doar în dimineaţa aceasta sosise de pe front şi nu putea încă să analizeze situaţia locală.Eu mi-am manifestat apoi dorinţa de a pune unele întrebări privind activitatea autorităţilor ruseşti cu rugămintea să mi se răspundă la ele cât mai curând posibil.<br />
<br />
Susaikov a acceptat să primească întrebările. Ele sunt următoarele :<br />
1. Aş dori să mi se confirme o ştire pe care am primt-o potrivit căreia domnul Vâşinski s-ar fi aflat aici ieri şi astăzi într-o convorbire sau mai multe cu regele, el a cerut demiterea actualului guvern Rădescu ?<br />
2. Domnul Vâşinski a formulat în cadrul acestor convorbiri vreo propunere în ceea ce priveşte o variantă pentru un nou guvern ?<br />
3. Dacă s-au făcut propuneri, acestea au fost prezentate în numele Comisiei Aliate de Control sau în numele Uniunii Sovietice ?<br />
4. Ce motive pot eu prezenta Guvernului meu pentru luarea acestor măsuri fără consultarea prealabilă a reprezentanţilor guvernelor britanic şi american ?<br />
<br />
Am subliniat că dată fiind importanţa evenimentelor ce au loc sunt obligat să informez imediat Guvernul SUA despre refuzul vicepreşedintelui de a discuta acum această problemă.<br />
<br />
Vicemareşalul aerului, Stevenson, a sprijinit poziţia mea. El a atras, de asemenea, atenţia asupra unei scrisori adresate domnului Vâşinski, cerând ca acesta să amâne orice acţiune până când vicemareşalul vă primii instrucţiuni de la Londra.Stevenson a atras totodată atenţia supra scrisorii sale de protest de săptămâna trecută în problema libertăţii presei şi suspendării ziarului ““ Viitorul ““.El a spus că acest protest a fost cu desăvârşire ignorat de Comisia Aliată de Control şi că “ este foarte afectat de acest lucru “.<br />
<br />
( Arhivele Statului Bucureşti, colecţia Microfilme SUA, r.693, c.472-473; The National Arhives of the United States, Franklin D. Roosevel Library, Hyde Park, New York, Presidenţial Secret Folder, Map Room Box 77.)<br />
<br />
<strong><u>Anexa 4 – Telegrama primului ministru al Marii Britanii, W. Churchill, către preşedintele SUA</u></strong> F. Roosevelt, privind interesele Marii Britanii în Grecia, Polonia şi România.<br />
<br />
Personal şi strict secret<br />
Nr. 905 8.3.45<br />
Sunt convins că şi dumneavoastră veţi fi la fel de mâhnit ca şi mine de recentele evenimente din România. Ruşii au izbutit să stabilească conducerea unei minorităţi comuniste prin forţă şi prin false declaraţii. Am fost stânjeniţi în protestele noastre împotriva acestor desfăşurări de faptul că, în scopul de a avea libertatea de a salva Grecia, Eden şi cu mine am recunoscut la Moscova, în octombrie că Rusia va avea o voce larg prepodenrentă în România şi Bulgaria, în timp ce noi vom conduce Grecia.<br />
<br />
Stalin a aderat foarte strict la această înţelegere în cursul celor treizeci de zile ale luptelor împotriva comuniştilor şi E.L.A.S. în oraşul Atena, în ciuda faptului că toate acestea îi erau neplăcute lui şi celor din jurul său. Acum pacea a fost restabilită în Grecia şi, deşi în faţa noastră se mai află multe dificultăţi, sper că vom putea organiza în următoarele luni alegeri libere, de preferat sub supravegherea britanică, americană şi rusă şi că apoi o constituţie şi un guvern vor fi instituite prin voinţa poporului grec care rămâne supremul şi ultimul nostru obiectiv în toate împrejurările şi cu care ştiu că simpatizaţi.<br />
<br />
Stalin urmează acum o orientare opusă în două ţări ponto-balcanice/ Black Seea – Balkan countries / o orientare ce este absolut contrară tuturor ideilor democratice. După conversaţiile anglo-ruse din octombie de la Moscova, Stalin a semnat pe hârtie principiile de la Yalta, care au fost călcate în picioare de România. Cu toate acestea am fost foarte doritor să nu stărui asupra acestui fapt până într-atât încât Stalin să spună : “ Nu m-am amestecat în acţiunea voastră din Grecia, de ce nu-mi lăsaţi şi mie aceeaşi latitudine şi mie în România ?” Aceasta ar fi dus din nou la comparaţii între obiectivele acţiunii sale şi cele ale noastre. În această privinţă nici o parte nu ar fi convins-o pe cealaltă.Tinând seama de relaţiile mele personale cu Stalin, sunt sigur că ar fi o greşeală ca în această fază, să mă angajez într-o discuţie pe această problemă.<br />
<br />
Sunt de asemenea foarte conştient că avem în mâinile noastre problema mult mai importantă a Poloniei şi, prin urmare, nu doresc să fac nimic în privinţa României care ar putea prejudicia perspectivele noastre de a ajunge la un acord pentru Polonia. Cu toate acestea cred că el ( Stalin ) ar fi trebui informat despre mâhnirea noastră faţă de evenimentele care au dus la instalarea prin forţă a unui guvern al minorităţilor comuniste în România, deoarece aceasta se află în conflict cu concluziile Declaraţiei privind Europa elibarată, asupra căreia am fost de acord la Conferinţa din Crimeea.<br />
Mi-e teamă, mai ales, că instaurarea acestui guvern comunist poate să ducă la epurarea<br />
fără discernământ a românilor anticomunişti care vor fi acuzaţi de fascism, în acelaşi<br />
fel în care s-a întâmplat în Bulgaria. Este ceea ce prevesteşte emisiunea de ieri a<br />
postului de radio Moscova, al cărei text, l-am telegrafiat ambasadei noastre. Aş sugera,<br />
deci să-i ceară lui Stalin să vegheze ca noul guvern ( român) să nu înceapă imediat o<br />
epurare a tuturor elementelor politice care se opun vederilor sale pe motiv că au fost<br />
încurajate să acţioneze astfel de Declaraţia de Yalta.<br />
<br />
Vă vom sprijini, desigur, şi dacă îmi veţi arăta textul oricărui mesaj, pe care sunteţi<br />
înclinat să-l trimiteţi lui Stalin, Voi trimite şi eu unul pentru a-l sprijini.Există, evident,<br />
un acord total între reprezentanţii noştri şi ai DVS, la faţa locului ./…/<br />
<br />
( Public Record Office PREM 3/374/9, f.124-125; publ.în Roosvelt and Churchill. Their Secret Wartime Correspondence, pp.660-662 – publ.în Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Adrian Pop, Sovietizarea României. Percepţii anglo-americane (1944-1947), Bucureşti, 1993, p.139 )<br />
<br />
<strong><u>Anexa 5 – Raportul lui Roy M. Melbourne,</u></strong> funcţionar diplomatic la Reprezentanţa SUA din Bucureşti, adresat secretarului de stat al SUA la 19 august 1945<br />
<strong>TELEGRAMA PRIMITA</strong> <strong> DEPARTAMENTUL DE STAT</strong><br />
Bucureşti<br />
Datată : 19 august 1945<br />
Primită: 12:45 p.m.<br />
20 august<br />
SECRET<br />
Secretarului de Stat<br />
Washington 563, 19 august,11 p.m.( Secţiunea 1 )<br />
<br />
La ora 1 p.m. secretarul personal al regelui mi-a spus că puţin după ora 9 azi dimineaţă şi-a făcut apariţia la palat premierul Groza, conform procedurii pe care am înfăţişat-o în telegrama mea nr.561 din 18 august.<br />
Regele l-a anunţat pe Groza că va iniţia convorbiri separate cu liderii de partide pentru a discuta oportunitatea schimbării guvernului, şi a pus că le consideră necesare având în vedere atitudinea formulată de Guvernul american faţă de guvernul Groza şi pentru că un tratat de pace nu se poate încheia decât cu un regim democratic recunoscut. Regele a adăugat că şi serioasele probleme interne cu care se confruntă cabinetul,potrivit informaţiilor pe care el le deţine din partea unor surse avizate, au contribuit la luarea acestei hotărâri. ( Repetată cu destinaţia Moscova , cu nr.161).<br />
<br />
Groza a răspuns că guvernul său nu a fost niciodată mai puternic ca acum şi se bucură de tot sprijinul din partea sovieticilor.El a adăugat că problema recunoaşterii guvernului său de către americani este de mică importanţă, şi că Uniunea Sovietică ar putea obţine, eventual, acordul anglo-americanilor pentru un tratat de pace care să protejeze interesele României. El a încercat să denatureze faptele spunându-i regelui că el consideră că punctele de vedere exprimate de mine secretarului general din Ministerul de Externe au fost comunicate de “ persoane prea neînsemnate “ şi că ele ar reprezenta pur şi simplu punctul meu de vedere. A omis însă să spună că secretarul general, ca persoană de rang secund din Ministerul de Externe, a cerut în mod expres informaţii despre atitudinea americanilor faţă de regimul său ; şi că acest punct de vedere a fost pe deplin explicat<br />
( referire la telegrama mea nr.557 din 17 august)<br />
<br />
I-a repetat şi regelui părerea sa, pe care am redat-o în telegrama mea nr.561 din 18 august, că România nu are nevoie să încheie un tratat de pace având în vedere aranjamentele cu vecinii săi şi care urmează să capete formă definitivă cu Polonia şi Uniunea Sovietică. Ba mai mult, el şi Petrescu, la invitaţia părţii ruse, vor pleca săptămâna aceasta la Moscova.<br />
<br />
Ministrul de externe Tătărăscu i-a declarat azi dimineaţă mareşalului Curţii, Negel, că ruşii sunt foarte indignaţi de poziţia oficială a americanilor, făcută cunoscută în România şi că mâine ei vor cere explicaţii generalului Schuyler şi mie, având în vedere că oficialităţile americane de aici sunt subordonate generalului Susaikov.S-a înţeles, de asemenea, că generalul Schuyler a adresat o scrisoare generalului român din Comisia Română pentru Armistiţiu în care a arătat că el se aşteaptă ca ceremonia consacrată loviturii de stat de la 23 august, să aibă un caracter exclusiv militar, dat fiind că generalul Susaikov intenţionează să transforme această zi într-o ceremonie absolut politică şi îi va ordona generalului Schuyler să participe.<br />
<br />
Este limpede că Groza şi Tătărăscu minimalizând lucrurile încearcă să provoace îndoieli şi ezitări în privinţa felului în care au fost planificate lucrurile.<br />
…….<br />
Din convorbirile cu secretarul regelui a reieşit clar că mareşalul Negel şi alţi consilieri au fost afectaţi în oarecare măsură de încrederea aparent neclintită a lui Groza şi Tătărăscu şi de interpretarea pe care au dat-o aceştia punctului de vedere al guvernului britanic, exprimat la cerea secretarului şi pentru informarea regelui. Mi-am revăzut în detaliu instrucţiunile şi, aşa cum v-am raportat anterior în telegrama mea nr.553 din 14 august, i-am arătat textul radiodifuzat al notei adresate de Guvernul american Guvernului bulgar. Am mai spus în continuare că discursul preşedintelui SUA din 9 august, în referirile sale la România, a indicat clar intenţia noastră de a ajunge la o poziţie de egalitate cu ruşii. Am adăugat doar pentru informarea regelui că generalul Schuyler a primit instrucţiuni să negocieze de pe poziţii tripartide egale revizuirea statutului Comisiei de Control a Aliaţilor.<br />
MELBOURNE<br />
<br />
( Arhivele Statului Bucureşti, colecţia Microfilme SUA, r. 667, c.382-385 ; The National Archives of The United states, Washington D.C., Department of State, R.G. 59, Roll 10, Division of European Affairs, 1945-1949.)<br />
<br />
<strong><u>Anexa 6 – Washington, 21 august 1945 – Nota secretarului de stat al SUA, James F. Byrnes,</u></strong> adresată miniştrilor de externe englez şi sovietic, propunând consultări urgente în vederea formulării unui răspuns la comunicarea regelui Mihai I privind situaţia creată în România în urma refuzului lui Petru Groza de a demisiona.<br />
<br />
<strong>Vi se cere să adresaţi o notă Foreign Office – ului pe marginea celor prezentate mai jos:</strong><br />
Reprezentantul Statelor Unite în Comisia De Control al Aliaţilor din Bucureşti a transmis guvernului său un comunicat al regelui României, cu menţiunea că note similare au fost trimise şi vicemareşalului forţelor aeriene, Stevenson, pentru guvernul Marii Britanii şi generalului Susaikov, pentru guvernul URSS. În comunicatul regelui se afirmă că, luând în considerare raportul Conferinţei de la Berlin, potrivit căruia un guvern democratic, recunoscut constituie o condiţie pentru ca România să poată încheia tratatele de pace necesare cu cele trei principale puteri Aliate şi pentru ca România să poată obţine sprijinul acestor puteri spre a fi admisă în Organizaţia Naţiunilor Unite; apoi, că au luat cunoştinţă de poziţia guvernelor Statelor Unite şi Marii Briatnii cu privire la actuala compoziţie a Guvernului român. Regele declară în continuare că, în conformitate cu normele constituţionale ale României el a trecut la consultări cu liderii politici privind actuala situaţie politică din România, cei mai mulţi dintre ei pronunţându-se în favoarea formării unui guvern în condiţii care să-i permită recunoaşterea de către principalele puteri Aliate, încheierea tratatelor care se impun şi admiterea României ca membru în Organizaţia Naţiunilor Unite. <br />
<br />
Regele adaugă în continuare că, în consecinţă i-a cerut primului ministru să contribuie la găsirea unei soluţii în acest sens, prin demisia actualului cabinet. Se pare că formarea acestui guvern nu este posibilă pentru că primul ministru nu a răspuns acestei invitaţii. Regele a cerut, de aceea, guvernelor URSS, Statelor Unite şi Marii Britanii, ca, în conformitate cu hotărârile luate la Conferinţa din Crimeea şi potrivit răspunderilor pe care acestea şi le-au asumat să acorde asistenţă României în vederea formării unui guvern care, potrivit raportului Conferinţei de la Berlin, să poată fi recunoscut de cele trei principale puteri aliate, ceea ce va permite României să încheie tratatele de pace şi să fie admisă în ONU.<br />
<br />
Guvernul SUA şi-a exprimat deja speranţa că situaţia politică din România va evolua în direcţia care să permită stabilirea de relaţii diplomatice cu aceasta ceea ce nu este posibil în prezent datorită nereprezentativităţii guvernului Groza ( trimis la Londra şi Moscova ; repetat la Bucureşti )<br />
Raportul Conferinţei din Crimeea din 11 februarie 1945 prevede că “ Stabilirea noii oridini în Europa şi reclădirea economiilor naţionale trebuie să se facă printr-un proces care să permită statelor eliberate să distrugă ultimele vestigii ele nazismului şi fascismului şi să-şi creeze instituţii democratice potrivit voinţei proprii.Pentru a stimula condiţiile în care popoarele eliberate să-şi poată exercita aceste drepturi, cele trei guverne vor acorda asistenţă împreună poparelor din oricare stat eliberat al Europei sau din oricare stat european fost satelit al Axei, unde după părerea lor, împrejurările impun :<br />
<br />
(A) realizarea condiţiilor necesare pentru pace în interiorul ţării ;… (C) formarea unor guverne interimare care să reprezinte, în general, toate elementele democratice din ţară , angajându-se ca în cel mai scurt timp să organizeze alegeri libere care să aibă ca rezultat formarea unor guverne reprezentând voinţa poporului … “<br />
<br />
În conformitate cu hotărârea Conferinţei că în perioada de instabilitate temporară din Europa eliberată cele trei guverne să acţioneze concertat, guvernul nostru având în vedere situaţia din România este pregătit să se consulte cu guvernele Marii Britanii şi URSS-ului referitor la măsurile ce trebuie luate pentru a se achita de obligaţiile stabilite în Declaraţia citată mai sus. Aceste consultări vor avea loc cât mai curând posibil, la momentul convenabil celorlalte două guverne şi oriunde acestea vor socoti de cuviinţă.<br />
<br />
În aşteptarea rezultatelor unor astefel de consultări, guvernul nostru este convins că vor fi trimise instrucţiunile necesare reprezentanţilor celor trei guverne din Comisia de Control pentru a împiedica producerea unor nereguli care ar împiedica soluţionarea problemei. O exprimare cât mai promtă a poziţiei Guvernului britanic ( sovietic) va fi apreciată. O comunicare similară se trimite şi guvernului URSS ( Marii Britanii ).<br />
<br />
(Arhivele Statului Bucureşti, colecţia Microfilme SUA, r. 665, c.216-219 ; The National Archives of The United States,Washington D.C. , Departament of State, R.G. 59, Roll 8, Division of European Affairs, 1945-1946 )<br />
<br />
<strong><u>Anexa 7 – Bucureşti, 24 august 1945- Stenograma şedinţei Consiliului de Miniştri</u> privind “greva regală” şi hotărârea guvernului de a nu demisiona.</strong><br />
<strong></strong><br />
Şedinţa se deschide la ora 11,55, sub preşedinţia domnului dr. P.Groza, preşedintele Consiliului…..<br />
Domnul dr. Petru Groza : S-a deschis o fază de discuţii politice, conversaţii şi consultaţii la locurile competente, prin faptul că sâmbăta trecută… domnului ministru de externe <u>i s-a comunicat o notă verbală din partea domnului Roy Melbourne,</u> locţiitorul reprezentantului Statelor Unite în România, notă pe care am să v-o citesc…<br />
<br />
“Notă asupra convorbirii avute în ziua de 17 aigust 1945 ora 8 seara de către domnul ministru Vasile Stoica cu domnul Roy Melbourne , locţiitorul reprezentantului Statelor Unite în România.<br />
<br />
Domnul Roy Melbourne, locţiitorul reprezentantului SUA în România, a venit să mă vadă din ordinul guvernului său, astăzi 17 august la ora 8 p.m. Domnia sa mi-a declarat că are instrucţiuni să-mi comunice, cu rugămintea de a transmite forurilor competente, că atitudinea Americii faţă de Guvernul român este cea care rezultă în mod categoric din comunicatul de la Potsdam, din 3 august şi din discursul Preşedintelui Truman, adresat naţiunii americane din ziua de 10 august.<br />
<br />
<strong>Guvernul american nu are nici o obiecţiune de făcut reluării raporturilor diplomatice între URSS şi România,</strong> fiecare dintre cele trei guverne aliate fiind liber a hotărâ , conform vederilor sale, în această privinţă.Reluarea acestor raporturi însă nu constituie, cu toată alianţa existentă între cele trei mari puteri, nici o obligaţiune pentru Guvernul american de a urma aceeaşi cale.<br />
<br />
Guvernul american a declarat încă în februarie şi martie a.c., cu ocazia crizei guvernamentale din România, că doreşte în această ţară instituirea unui regim reprezentativ al opiniunii publice română, constituit din toate grupările democratice ale ţării şi a arătat că nu poate considera ca atare actualul nostru guvern şi astfel nu-l poate recunoaşte.<br />
<br />
Evenimentele petrecute de atunci până azi dovedesc că Guvernul american n-a greşit în aprecierile sale şi că actualul guvern într-adevăr nu reprezintă opiniunea publică democratică a ţării.<br />
Astfel fiind, Guvernul american nu poate recunoaşte nici azi acest guvern şi nu poate relua raporturile diplomatice cu România cât timp el se găseşte în fruntea ţării.<br />
<br />
Urmează de aci, fireşte, anumite dificultăţi în ce priveşte viitoarele tratative pentru încheierea păcii: guvernul SUA nu admite să aibă tratative şi nici să semneze un tratat de pace final româno-american, decât cu un Guvern român reprezentativ democratic, deplin recunoscut de către Casa Albă.”<br />
……….<br />
Maiestatea sa, regele, a fost informat de mine şi de domnul ministru de externe. Am avut conversaţii- duminică dimineaţa o conversaţie – , din care a rezultat că suntem de perfect acord cu M.S. regele şi în care considerăm această notă – cu greşită formă - ca nulă şi neavenită. Incidentul îl considerăm închis. Între timp au început consultaţiuni fără ştirea mea. Maiestatea sa poate consulta factorii politici când doreşte.După aceste consultaţii incidentul a fost încheiat.<br />
<br />
Luni am fost din nou chemat la Maiestatea sa şi mi s-a arătat o notă cam cu acelaşi conţinut cu aceea pe care v-am citit-o, mult mai atenuată însă şi mai scurtă- o notă verbală, transmisă Maiestăţii Sale din partea reprezentantului Angliei notă în care şi Anglia comunica că nu recunoaşte guvernul ca organ reprezentativ al forţelor democratice ; făcea această comunicare fără să adauge vreun comentariu la nota americană.<br />
<br />
Am avut o lungă conversaţie cu Maiestatea sa luni la amiază, de vreo oră şi jumătate, de la 12 la 13, 30, şi ne-am despărţit prin a cădea de acord că şi această notă a Angliei a parvenit pe o cale pe care nu suntem obligaţi de a o înregistra oficial, fiindcă Maiestatea sa, regele, domneşte, iar noi guvernăm.Există un guvern şi există şi un ministru de externe.Deci, luarea de contact direct de către o putere străină, cu Maiestatea Sa, nu este calea obişnuită.<br />
<br />
Sigur că puterile respective vor găsi calea potrivită să ne comunice ceea ce doresc să ne comunice şi noi le vom răspunde pe cale legală, conform cu uzanţele internaţionale şi textele Convenţiei de armistiţiu : vom înregistra şi vom aviza.<br />
<br />
Deci, m-am despărţit luni cu învoiala că şi nota americană rămâne înregistrată de Maiestatea Sa, la fel şi cea engleză, însă noi guvernăm înainte.<br />
<br />
Noi n-avem nimic de spus în materie, decât eventual noi, guvernul, să ne adresăm Comisiei Interaliate de Control, arătându-i că ne-au parvenit pe căi laterale note verbale adresate la instanţe necompetente, din care reiese că suntem în situaţia de a fi informaţi că Statele Unite şi Anglia, două din puterile semnatare adică, nu ne recunosc pe când una ne recunoaşte şi că rugăm onorata Comisie de control să comunice locurilor competente că noi aşteptăm ca cei trei semnatari să cadă de acord în această problemă şi să facă ceea ce cred semnatarii că este bine de făcut…<br />
<br />
Pe la orele unu şi jumătate şi apoi la orele cinci domnul mareşal al Palatului a venit la locuinţa mea particulară, unde întâmplător se afla şi domnul ministru de justiţie, care mi-a comunicat însărcinarea pe care o avea din partea M.S. regelui.<br />
<br />
Domnul mareşal mi-a comunicat că Maiestatea sa, regele, revine asupra celor stabilite în conversaţia anterioară, fiind de credinţă că nu poate lua o atitudine absolută, rigidă, faţă de notele primite, cu deosebire faţă de nota primită din partea Angliei, de a le considera nule şi neavenite şi că a aflat că este necesar să se adreseze M.S. regele, direct acestor mari puteri, cu rugămintea de a arăta soluţiunea acestei chestiuni. Nu mi-a spus că este vorba de o notă scrisă.<br />
<br />
Ceea ce m-a făcut să arăt că s-a omis din nou o greşeală, că situaţiunea era mai uşoară dacă întâi ne consulta pe noi, sfetnicii M.sale, pe primul sfetnic, pe ministrul de externe, pentru ca să găsim calea de urmat. Dar lucrul s-a consumat.Eu nu am fost consultat.Domnul mareşal a adăugat: dumneavoastră guvernaţi înainte. Eu m-am despărţit foarte senin. Domnul ministru Pătrăşcanu s-a retras puţin, căruia i s-a făcut aceeaşi comunicare s-a retras puţin, şi d-sa a spus că trebuie să se comunice Maiestăţii sale că este o nepotrivire de formă.Totuşi lucrurile aşa s-au petrecut.Maiestatea sa a crezut că aşa este bine. Noi nu avem nimic de zis. Ne-a spus să nu ne indispunem. Nici o indispoziţie.<br />
<br />
Pe la orele şase şi ceva mi s-a comunicat în acelaşi timp că domnul mareşal al Palatului s-a prezentat domnului general Susaicov şi Pavlov, cărora le-a înmânat o scrisoare nesemnată, care conţinea o comunicare făcută de către cei trei mari aliaţi. Eu, nota aceasta, am văzut-o mai târziu. Am fost puţin mirat că nu mi s-a spus nimic de această notă scrisă de domnul mareşal al Palatului.<br />
Domnul ministru de justiţie a fost pe la orele şapte la Maiestatea Sa, care i-a prezentat această notă.Această notă conţine următoarele : “-Având în vedere că preşedintele de consiliu Groza refuză să-şi dea demisia, rog să interveniţi !” . …<br />
<br />
M-am prezentat marţi dimineaţa M.S. regelui, şi am întrebat pe M.S. când mi s-a cerut demisia şi eu am refuzat-o. Am spus că am aflat acest lucru dar că mareşalul curţii nu mi-a spus. Mareşalul curţii după ce a plecat de la mine a fost la domnul Maniu. Mareşalul curţii a fost la domnul Maniu luni după-amiază la orele cinci şi jumătate. Deci, de la mine s-a dus la domnul Maniu şi un domn care există, care trăieşte, care este apropiat de domnul Maniu dar şi de mine, mi-a spus că mareşalul curţii a fost în ziua aceea la domnul Maniu şi că i-a spus că mi s-a cerut demisia, iar eu am răspuns că nu plec pentru că am un mandat din partea poporului.<br />
<br />
Când am fost la M.Sa regele, i-am spus : ‘ Maiestate, eu sunt om în vârstă şi vă rog să-mi ajutaţi memoria ca să stabilim când mi-aţi cerut demisia? “<br />
<br />
Maiestatea Sa a răspuns că nu mi-a spus acest lucru. Eu am susţinut ca domnul mareşal al curţii a spus acest lucru domnului Maniu. Mi-a spus că nici mareşalul şi nici el nu a putut să spună acest lucru. Domnul Maniu şi domnul mareşal să aranjeze această chestiune. Dar eu n-am mai insistat asupra acestui lucru. Am revenit asupra demisiei spunând: <strong>“ Maiestate, nu –mi amintesc în care parte a conversaţiei mi s-a spus de demisie. “</strong><br />
<br />
“ Te-am rugat să mă ajuţi “ .<br />
Eu am fost la M.S. luni la orele 12. M-am aşezat în scaun. Maiestatea sa mi-a spus : am primit o notă de la englezi, situaţiunea a devenit foarte grea.Te rog să mă ajuţi să ies din această situaţie. În felul acesta m-am introdus în conversaţie şi am încercat să-l conving pe M.S. că trebuie să tratăm această notă exact cum am tratat-o şi pe cealaltă.<br />
<br />
La sfârşitul conversaţiunii am avut impresia că noi am căzut de acord, căci Maiestatea sa a spus că va încheia seria conversaţiilor. S-a pronunţat cuvântul de demisie ? Maiestatea sa mi-a spus că nu. Poate, s-a întrebuinţat cuvântul de retragere a încrederii. Am primit acelaşi răspuns negativ.<br />
<br />
“ Dar am înţeles să mă ajuţi şi să mă laşi să constitui un alt guvern care va fi recunoscut “<br />
Am spus că nu am ştiut că a da ajutor înseamnă să demisionez. Eu nu am ştiut acest lucru şi nici prin gând nu mi-a trecut că Maiestatea Sa va avea această dorinţă.<br />
Astfel s-a epuizat conversaţia. Maiestatea sa mai doreşte ceva?<br />
<br />
<strong>Maiestatea sa nu mi-a spus absolut nimic. Eu am stat şi m-am gândit: poate îmi cere acum demisia. Nu mi-a cerut-o.</strong><br />
<br />
Am spus : Maiestatea Voastră a scris că eu refuz să demisionez. Astfel sunt pus într-o situaţiune foarte grea, în postura unui rebel şi faţă de opinia publică a ţării româneşti şi faţă de ambii aliaţi, care au aflat astăzi că eu refuz să demisionez în urma unei cereri formale a suveranului meu. Lucrul este consumat, Sire. Primesc şi această sarcină. Eu nu pot să spun că nu este adevărat, pentru că mă obligă realitatea într-un stat constituţional.<br />
<br />
Dacă Maiestatea Voastră admitea soluţia propusă de mine se evitau complicaţii inutile şi convulsiuni interne. Maiestatea Voastră se putea adresa celor Trei Mari cu următoarea adresă:<br />
<br />
Mi s-a comunicat o notă verbală din partea Angliei printr-un funcţionar, pe cale indirectă, s-au am primit o notă directă verbală din partea reprezentantului Angliei, în care se spune că cele două Mari Puteri nu recunosc guvernul actual.Acest guvern însă a fost recunoscut de una dintre cele Trei Mari Puteri.Vă rog să mă ajutaţi. Adică cei Trei Mari să-l ajute să iasă din acestă situaţiune. Astfel nu era nevoie de povestea cu demisia, cu refuzul demisiei mele.<br />
<br />
Totuşi, aşa s-au petrecut lucrurile Sire, aici începe intriga perfidă. E clar şi pentru un orb că se urmărea altceva. S-a urmărit ruptura politică, să se dea un pumnal guvernului, o lovitură politică faţă de mine, lovindu-mă pe nedrept…Maiestatea Sa a stat pe gânduri şi eu am plecat…<br />
Noi păstrăm atitudinea de linişte şi loialitate faţă de Maiestatea sa , cum s-a dovedit şi în cursul zilei de ieri, când aţi fost martori…<br />
<br />
Fapt este că ieri dimineaţă am primit o notă de la Moscova, pe care o cunoaşteţi, fiindcă v-am comunicat-o, o notă semnată de domnul Molotov şi care mi-a fost comunicată de domnul general Susaikov, la şapte şi un sfert şi am comunicat-o Maiestăţii sale…..<br />
<br />
Guvernul Uniunii Sovietice se opune categoric demiterii guvernului Groza şi a notificat acest lucru şi la Londra şi la Washington…<br />
…….<br />
( Arhivele Statului Bucureşti, Preşedenţia Consiliului de Miniştri, Stenograme, dosare 8/1945, f.42-56 )<br />
<br />
<strong><u>Anexa 8 – Fragment din jurnalul lui A. I. Vişinski</u></strong><br />
SECRET Din jurnalul lui A. I. Vâşinski<br />
Ex.nr.6 16 septembrie 1945<br />
Nr.561-V<br />
Primirea ministrului afacerilor<br />
Externe al româniei, Tătărăscu 10 sept.1945<br />
<br />
Astăzi , 10 sept. , la ora 2,30 l-am primit pe Tătărăscu.<br />
1. I-am propus lui Tătărăscu să continuam discuţia începută aseară la teatru, îl legătură cu propunerea privind mesajul tov. Stalin către regele Mihai.<br />
Tătărăscu şi-a expus amănunţit semnificaţia propunerii sale.<br />
Regele acum se găseşte într-o situaţie dificilă şi este necesar, după cum arată Tătărăscu, să se încerce găsirea unei căi pentru a-l ajuta să iasă din acestă situaţie. Regele gândeşte acum cam în felul următor: prin declaraţia sa privind demisia guvernului Groza el a stricat relaţiile cu Uniunea Sovietică şi, ca să zicem aşa, a pierdut prietenia URSS-ului. În această situaţie nu i-a mai rămas de făcut decât să continuie să meargă pe drumul pe care a pornit, sprijinindu-se pe sfătuitorii anglo-americani. La aceasta se mai adaugă şi considerentul că regele aşteaptă hotărârile celor trei Puteri. Tătărăscu consideră că transmiterea mesajului prietenesc- se înţelege, verbal- al generalisimului Stalin către rege poate influenţa hotărâtor pe rege şi îl poate determina să-şi schimbe poziţia actuală.<br />
<br />
La întrebarea mea: care ar fi conţinutul mesajului gândit de Tătărăscu el a răspuns că i se pare posibil ca în mesaj să se spună că Guvernul Sovietic consideră acţiunea regelui ca pe un gest formal, datorat amestecului englezilor şi americanilor, că Guvernul Sovietic îl consideră ca nutrind sentimente prieteneşti faţă de Uniunea Sovietică, că încrederea Guvernului Sovietic în rege nu s-a zdruncinat şi că Guvernul Sovietic speră că regele, având în vedere atitudinea prietenescă a Uniunii Sovietice faţă de România, va lua la rîndul său măsuri pentru normalizarea situaţiei create.<br />
<br />
Tătărăscu a adăugat că un astfel de mesaj îl consideră ca fiind un ultim mijloc de a acţiona asupra regelui şi de care se va face uz numai în cazul în care toate celelalte mijloace rămân fără rezultat. Tătărăscu consideră că un astfel de mesaj, verbal, de la generalisimul Stalin ar putea fi transmis regelui de către Groza sau de el, Tătărăscu. L-a întrebarea mea, dacă Tătărăscu este convins că regele va fi dispus să-l primească după întoarcerea de la Moscova, Tătărăscu a confirmat că în ceea ce-l priveşte el este absolut sigur de aceasta.<br />
……..<br />
( Arhivele Statului Bucureşti, colecţia Xerocopii Rusia, pachetul XIII, doc.3, fila 53;Arhiva MAE al Federaţiei Ruse, Moscova, fondul 0125- Referentura România, opis 33, mapa 127, dosar 5.)<br />
<strong>Anexa 9 – Telegrama reprezentantului politic american în România, Burton V. Berry, adresată secretarului de stat al SUA, </strong>conţinând primele concluzii ale emisarului american Mark Ethridge asupra situaţiei politice din România<br />
<strong>DEPARTAMENTUL DE STAT TELEGRAMA PRIMITA</strong><br />
Bucureşti, via Varşovia<br />
Datată: 26 noiembrie 1945<br />
Primită: 3:39 a.m.<br />
27 noiembrie<br />
Secretariatul de stat<br />
Washington<br />
<br />
<strong>FOARTE URGENT</strong><br />
917, 26 noiembrie, ora 1 p.m.<br />
<strong>SECRET, PENTRU SECRETAR, DE LA ETHRIDGE</strong><br />
<strong></strong><br />
Cu toate că marţi plec de aici spre casă, vă trimit această telegramă la sfârşitul unei săptămâni foarte pline la Bucureşti din pricina unei situaţii presante. Poziţia democraţiilor vest-europene îşi pierde coeziunea cu rapiditate, poziţia Rusiei devenind din ce în ce mai puternică, şi dacă acum nu acţionăm ferm şi eficace în România, în curând va fi prea târziu.Periclităm în acest fapt încrederea poporului român în intenţia şi în capacitatea noastră de a îndeplinii angajamentele pe care le-am făcut în faţa lumii întregi. ( acesta este textul telegramei 917,domnul Ethridge sugerează ca Secretarul de Stat să repete acest text cu destinaţia Moscovei pentru Harriman). <br />
<br />
Săptămâna trecută am discutat cu cea mai mare parte dintre oamenii politici, inclusiv cu reprezentanţii britanic şi sovietic, cu regele, cu membri ai conducerii partidelor din coaliţia guvernamentală a lui Groza, cu lideri ai opoziţiei şi cu numeroase persoane reprezentând grupări ale muncitorilor şi industriaşilor. Astăzi, înainte de a pleca în provincie pentru două zile, aş vrea să rezum pe scurt, pentru informarea dvs. , impresiile mele privind situaţia din România.<br />
<br />
Deşi modalitatea de a ajunge la putere este foarte asemănătoare celei pe care am constat-o în Bulgaria,pe care semnatarii Tratatului de la Yalta să o poată accepta ca numitor comun. În al doilea rând, refuzul lui Groza de a demisiona la cererea regelui în luna august a creat din punct de vedere constituţional un impas care a dus la situaţia de acum.Ambele părţi pretind că sunt nerăbdătoare să găsească o soluţie, dar între timp situaţia politică se îndreaptă spre haos şi trebuie luată o hotărâre.În al treilea rând, problema alegerilor parlamentare este doar în stadiu de discuţii pentru că actualul guvern argumentează că în acest caz, sunt necesare pregătiri în plus.Convingerea mea este că guvernul nu se va adresa încă poporului,pentru că nu vrea să-şi riste poziţia în alegeri libere şi pentru că are nevoie de timp să-şi consolideze puterea.<br />
<br />
Sunt ferm convins că guvernul Groza nu este reprezentativ în niciun fel în sensul formulei stabilite de Yalta, pentru că cele două grupuri politice care se bucură de sprijină vastei majorităţi a populaţiei României nu numai că nu fac parte din guvern, dar liderii lor au fost hărţuiţi de guvern, grupurile lor politic au fost în cea mai mare parte marginalizate, ziarele au fost în întregime suprimate şi toate întâlnirile publice ale opoziţiei au fost împiedicate.Partidele ţărănesc şi liberal sunt reprezentate în guvern doar de câţiva lideri dizidenţi aflaţi sub control sovietic.Partidul Social Democrat care participă la coaliţie este foarte nemulţumit de politica guvernului şi declară că aşteaptă momentul potrivit să iasă din coaliţie.<br />
<br />
Dintre partidele care formează coaliţia Groza numai Partidul Socialist poate fi considerat cu adevărat independent de directa donaţie rusească. Partidul Comunist este aproape în întregime creaţie rusească, spre deosebire de partidul din Bulgaria. Este condus de persoane de etnie neromânească şi duce o politică ce nu-şi află baza în tradiţia românească ceea ce sporeşte aici tensiunea şi rezistenţa.Frontul Plugarilor şi Uniunea Patrioţilor sunt grupuri nou create de comunişti pentru a câştiga aderenţi printre ţărani şi meşteşugari.Tătărăscu, care pare a fi samsarul care vinde complet România ruşilor a fost atât de mult discreditat de guvernarea sa anterioară, încât el este acum întru totul dependent de protecţia ruşilor.<br />
<br />
Numai Partidul Socialist îşi extrage rădăcinile din istoria României şi a câştigat evidentă popularitate în ultimii ani, deşi liderii lui admit că liderii comunişti au depus eforturi susţinute pentru a-I dezbina şi a le slăbi puterea.<br />
<br />
Politica guvernului Groza, supravegheată îndeaproape, este concepută numai cu scopul ca în continuare Uniunea Sovietică să poată exploata în voie resursele ţării, fără a ţine seama de termenii armistiţiunlui, rezultatul fiind controlul sovietic într-un grad pe care nu l-am văzut în Bulgaria.<br />
<br />
Acest lucru este firesc, bineînţeles, pentru că <u>România este în prezent bogată</u>, iar convenţia de armistiţiu la care au subscris şi Aliaţi a fost ocolită printr-o serie întreagă de înţelegeri de punere în aplicare a prevederilor. Rusia a pretins deja 700 de fabrici preluate de la nemţi, este foarte interesată chiar şi în privinţa băncilor, a devenit coproprietar al întreprinderilor petroliere româneşti, al companiilor de navigaţie şi aeriene şi a evaluat în aşa fel bunurile pe care România le are de plătit ca reparaţii de război,încât aceasta plăteşte aproximativ de trei ori mai mult decât anticipase când a semnat armistiţiu.<br />
<br />
<strong>În plus, prezenţa a peste 600 000 de militari ca trupe ruseşti care trebuie hrănite, îmbrăcate şi plătite pe cheltuiala României, reprezintă un efort pe care ţara nu şi-l mai poate permite.</strong>Cinci şeptimi din cheltuielile curente referitoare la armistiţiu reprezintă întreţinerea armatei ruseşti.Companiile străine, inclusiv cele la care americanii au interese, au fost într-atât încorsetate, încât vor fi nevoite să părăsească ţara dacă nu se schimbă direcţia în care evoluează lucrurile.Peste câteva luni, Rusia va domina complet economia românească, dar modul de guvernare a ţării nu va suferii decât mici schimbări.<br />
<br />
Groza şi Tătărăscu sunt complet aserviţi Rusiei în acţiunea de predare a României în mâinile unei armate care dictează, ceea ce este mai rău, în opinia tuturor decât chiar ocupaţia germană.<br />
În privinţa celor două mari grupări de opoziţie, ambele sunt împiedicate să se exprime public oral sau în scris- în timp ce oricine poate critica politica conservatoare din trecut a Partidului Liberal al lui Brătianu şi manevrele sterile ale lui Maniu ; aceştia, personal, reprezintă în mod cert segmentele importante, dacă nu majoritatea absolută a opiniei democratice româneşti.Maniu, în mod special, rămâne simbolul necontestat al democraţiei româneşti şi al sentimentului tradiţional democratic românesc, iar în cazul unor alegeri libere partidul lui ar câştiga cu siguranţă cel mai mare număr de voturi.<br />
<br />
Totuşi, 27 dintre liderii regionali ai partidului lui Maniu au fost închişi. Doi dintre liderii regionali ai partidului lui Brătianu sunt în închisoare şi alţi doi se ascund. Totuşi, securitatea personală a liderilor importanţi nu este încă ameninţată. Atunci nu se poate vorbi despre vărsări de sânge ca în cazul Bulgariei, dar domneşte totuşi un regim de extraordinară teroare şi reprimare a oponenţilor politici, prin arestări la miezul nopţii, bătăi în arestul poliţiei secrete, dispariţii şi orice alte mijloace menite să-I facă pe oameni să se supună.<br />
<br />
O consecinţă a cererii din august a regelui ca Groza să demisioneze, precum şi a refuzului său de a semna orice decret începând din acel moment, ori de a primi vreun ministru din guvern a fost creşterea propriului său prestigiu politic şi al popularităţii.El a devenit simbolul rezistenţei împotriva comuniştilor şi a Rusiei.Chiar şi comuniştii au fost de acord că el se bucură de o mare popularitate, iar şase dintre ei i-au spus că speră ca americanii vor fi în stare să găsească o soluţie a impasului constituţional dintre rege şi guvern.Bineînţeles că ei îşi doresc ca el, eventual să plece, dar n-ar îndrăznii acum să încerce să abolească monarhia.<br />
<br />
Toţi comuniştii care au încercat să găsească o soluţie impasului constituţional au subliniat că şi ei, ruşii, doresc acest lucru.Indiferent dacă Rusia doreşte ori nu o soluţionare, românii nu doresc în mod cert.Având în vedere marele prestigiu de care se bucură regele, este, totuşi posibil ca Guvernul Sovietic să accepte să facă unele concesii pe tărâm politic.Însă numai în măsura în care ele nu ar apărea că fiind făcute sub presiunea anglo-americanilor.Îl voi întâlnii pe Susaikov miercuri seara şi este posibil ca el să abordeze această problemă. <br />
<br />
Dacă nu va fi aşa, mă voi raporta, bineînţeles, la cum au decurs lucrurile.Comuniştii doresc soluţionarea, pentru că deşi sunt conduşi de ruşi, mulţi dintre ei simt româneşte şi îi sperie cele ce se întâmplă.Inflaţia creşte cu rapiditate, trasportul se înrăutăţeşte, fabricile nu mai pot obţine materii prime şi se închid, pentru că acestea ar trebui importate, iar ruşii fac asemenea stocuri de alimente încât populaţia se teme de o micşorare a raţiilor stabilite în luna februarie.<br />
<br />
Pentru mine este limpede că aici nu se mai poate face nimic, decât dacă se va menţine presiunea spre a salva, atât cât mai este posibil, independenţa politică şi economică.Răspunsul la aceste probleme se află, ca şi în cazul Bulgariei, în intenţiile Rusiei şi în eforturile Guvernului american de a-şi rezolva toate problemele cu Rusia. S-ar putea face multe dacă noi am insista asupra transformării Comisiei Aliate de Control într-una cu un real caracter tripartit, faţă de ceea ce este ea acum, adică o autoritate sovietică, rolul nostru fiind acum doar acela de a protesta tot timpul inutil.<br />
<br />
Nu pot recomanda acum o soluţie. Poate convorbirea cu Susaikov îmi va sugera una.<br />
Acum încerc doar să subliniez gravitatea situaţiei României şi faptul că ţara a fost înghiţită din punct de vedere economic, că poporul este din ce în ce mai deziluzionat, moralul lui este tot mai scăzut şi că, dacă noi nu trecem la aplicarea principiilor pe care le-am enunţat deja, singurul rezultat este împingerea acestor oameni spre comunism, care le repugnă.<br />
Berry<br />
<br />
( Arhivele Statului Bucureşti, colecţia Microfilme SUA, r.667, c.689-697; The National Archives of The United States, Washington D.C., Departament of State, R.G. 59, Roll 10, Division of European Affairs,1945-1949 )<br />
Predarea României sovieticilor la Yalta <br />
- minciuna unanim acceptată-<br />
(adevăruri din documentele anului 1945)<br />
- fragment din volumul “Privire sub Coroană“-<br />
prof. drd. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU<br />
Sursa: <a href="http://www.ziaristionline.ro/2011/06/23/documentele-secrete-ale-tradarii-regelui-mihai-de-la-visinski-la-stalin-molotov-si-beria-exclusiv/#sthash.Va0glc3C.dpuf"><strong><span style="color: red;">http://www.ziaristionline.ro/2011/06/23/documentele-secrete-ale-tradarii-regelui-mihai-de-la-visinski-la-stalin-molotov-si-beria-exclusiv/#sthash.Va0glc3C.dpuf</span></strong></a><br />
=========================================================<br />
===================================<br />
================<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsS0VwrI3t_8xRTnVKmal2OEXjT7HB1mEEFYUF5buPsWdxZQ_Y-FCHz5PEieVYLhZWvuKk1ERGRBb7tIkqt9ubHJUHS7AdgaLF1NzzEpoTDth1RVGdmVjbiK9zDfIqji0umeTvoccU2Wc/s1600/rrege.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="265" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsS0VwrI3t_8xRTnVKmal2OEXjT7HB1mEEFYUF5buPsWdxZQ_Y-FCHz5PEieVYLhZWvuKk1ERGRBb7tIkqt9ubHJUHS7AdgaLF1NzzEpoTDth1RVGdmVjbiK9zDfIqji0umeTvoccU2Wc/s400/rrege.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Click here:</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong><a href="http://mhblogonline.blogspot.ro/2013/08/venit-mediu-lunar-in-romania-22100-de.html" target="_blank">Venit mediu lunar in Romania: 22.100 de euro! Este mult? Este prea putin? „Ce e rău şi ce e bine ? Tu te'ntreabă şi socoate”! </a></strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://mhblogonline.blogspot.ro/2013/08/venit-mediu-lunar-in-romania-22100-de.html"><strong>http://mhblogonline.blogspot.ro/2013/08/venit-mediu-lunar-in-romania-22100-de.html</strong></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
================================</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
================================================</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
============================================================</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-80951515508146097142013-07-28T23:50:00.003+03:002013-07-28T23:50:22.650+03:0010 Unusual But Interesting Tree Houses<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5GJuQjNRFMParxA9xQDvPkghlW4I6Sg_t_V0bAlzHIC0NnT9eizlK5mgLBzeWW1RcT14f3bCmaTjOhW_tM6aWSYjHbryWgjrjoMs2hr_9IjibXMKjGHrsLDCeXBhynLpM0EWUKotro3k/s1600/Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5GJuQjNRFMParxA9xQDvPkghlW4I6Sg_t_V0bAlzHIC0NnT9eizlK5mgLBzeWW1RcT14f3bCmaTjOhW_tM6aWSYjHbryWgjrjoMs2hr_9IjibXMKjGHrsLDCeXBhynLpM0EWUKotro3k/s640/Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-1.jpg" width="598" /></a></div>
<br />
<br />
We must recognize that a tree house is unusual but interesting. But if we want this, we must follow a few steps. The first step to having your own tree house is choosing a tree or trees (some tree houses span two or three trees). But for this you must to be a little bit “crazy”. Think about who will use the tree house — adults or kids. Tree houses for kids should be kept close to the ground for their protection. The perfect tree for a tree house is<span id="more-1564"></span> not too young, not too old and must be healthy. Apple, oak, ash, fir and beech are some good choices. Diseased or damaged trees will be unstable — your house might not last very long and you might not be safe inside it. Trees can be diseased at the root (at ground level or underground), in the trunk or at the core. Other warning signs of an unstable tree are lightning or excessive wind damage.<br />
<br />
<a href="http://goodshomedesign.com/10-unusual-interesting-tree-houses/unusual-but-interesting-tree-houses-6/" rel="attachment wp-att-1570"><span class="pibfi_pinterest"><span class="pibfi_pinterest"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-1570" height="632" src="http://goodshomedesign.com/wp-content/uploads/2012/08/Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-6-e1344291969999.jpg" title="Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-6" width="600" /><span class="xc_pin" style="display: block; left: 220px;"></span></span><span class="xc_pin"></span> </span></a><br />
Additionally, the thickness and angle of the branches makes the difference between a strong or weak support system. Limbs grow naturally in all sorts of sizes, shapes and angles and the strongest limbs are those growing at 90-degree angles. Steer clear of building in elm or sycamore trees — both of which are prone to disease. Also avoid any tree with a short lifespan, shallow roots or position on a slope.<br />
<br />
<a href="http://goodshomedesign.com/10-unusual-interesting-tree-houses/unusual-but-interesting-tree-houses-8/" rel="attachment wp-att-1572"><span class="pibfi_pinterest"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-1572" height="399" src="http://goodshomedesign.com/wp-content/uploads/2012/08/Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-8-e1344292006332.jpg" title="Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-8" width="600" /><span class="xc_pin" style="display: block; left: 220px;"></span></span></a><br />
With proper design and construction, the structure will survive high winds. If you live in an area where winds might pose a danger, experts recommend building your tree house in the lower third of the tree, keeping it small to minimize potential damage.<br />
<br />
<a href="http://goodshomedesign.com/10-unusual-interesting-tree-houses/unusual-but-interesting-tree-houses-3/" rel="attachment wp-att-1567"><span class="pibfi_pinterest"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-1567" height="840" src="http://goodshomedesign.com/wp-content/uploads/2012/08/Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-3-e1344292207720.jpg" title="Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-3" width="600" /><span class="xc_pin" style="display: block; left: 220px;"></span></span></a><br />
<a href="http://goodshomedesign.com/10-unusual-interesting-tree-houses/unusual-but-interesting-tree-houses-5/" rel="attachment wp-att-1569"><span class="pibfi_pinterest"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-1569" height="897" src="http://goodshomedesign.com/wp-content/uploads/2012/08/Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-5-e1344292249455.jpg" title="Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-5" width="600" /><span class="xc_pin" style="display: block; left: 220px;"></span></span></a><br />
<a href="http://goodshomedesign.com/10-unusual-interesting-tree-houses/unusual-but-interesting-tree-houses-6/" rel="attachment wp-att-1570"><span class="pibfi_pinterest"><span class="pibfi_pinterest"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-1570" height="632" src="http://goodshomedesign.com/wp-content/uploads/2012/08/Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-6-e1344291969999.jpg" title="Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-6" width="600" /><span class="xc_pin" style="display: block; left: 220px;"></span></span><span class="xc_pin"></span> </span></a><br />
<a href="http://goodshomedesign.com/10-unusual-interesting-tree-houses/unusual-but-interesting-tree-houses-9/" rel="attachment wp-att-1573"><span class="pibfi_pinterest"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-1573" height="736" src="http://goodshomedesign.com/wp-content/uploads/2012/08/Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-9-e1344292318955.jpg" title="Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-9" width="600" /><span class="xc_pin" style="display: block; left: 220px;"></span></span></a><br />
<a href="http://goodshomedesign.com/10-unusual-interesting-tree-houses/unusual-but-interesting-tree-houses-10/" rel="attachment wp-att-1574"><span class="pibfi_pinterest"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-1574" height="600" src="http://goodshomedesign.com/wp-content/uploads/2012/08/Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-10-e1344292342268.jpg" title="Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-10" width="600" /><span class="xc_pin" style="display: block; left: 220px;"></span></span></a><br />
<a href="http://goodshomedesign.com/10-unusual-interesting-tree-houses/unusual-but-interesting-tree-houses-4/" rel="attachment wp-att-1568"><span class="pibfi_pinterest"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-1568" height="600" src="http://goodshomedesign.com/wp-content/uploads/2012/08/Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-4-e1344292367404.jpg" title="Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-4" width="600" /><span class="xc_pin" style="display: block; left: 220px;"></span></span></a><br />
<div style="text-align: center;">
<span class="pibfi_pinterest" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" class="aligncenter wp-image-1566" height="790" src="http://goodshomedesign.com/wp-content/uploads/2012/08/Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-2-e1344292402965.jpg" title="Unusual-But-Interesting-Tree-Houses-2" width="600" /></span></div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-86722895639404160122013-07-18T20:15:00.000+03:002013-07-18T20:15:25.055+03:00Cititi, arhivati, dar dati si altora! Cine a zis ca nu mai este nimic de furat in Romania? A mintit! Fara rusine, fara frica, se continua seria marilor "tunuril" imobiliare!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqVAE2tob1yEFbq8dXlmyAPFG2iuTNt90u02PJIIEFm36WndEOFGfzlB45iiYNxRZBhZvGcYnBegLou1DoXF4-1scJpyTWKBWIenKMYRE51ygXmMk3Cs23s0-RTYUm0B1-MYmZtT3PkhM/s1600/geogeenescu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="424" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqVAE2tob1yEFbq8dXlmyAPFG2iuTNt90u02PJIIEFm36WndEOFGfzlB45iiYNxRZBhZvGcYnBegLou1DoXF4-1scJpyTWKBWIenKMYRE51ygXmMk3Cs23s0-RTYUm0B1-MYmZtT3PkhM/s640/geogeenescu.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<strong>Casele RA-APPS ajung la preţuri de chilipir.</strong> <strong>Cu cât se vor vinde prin NEGOCIERE DIRECTĂ apartamente centrale în Bucureşti,</strong> <strong>vile la munte şi terenuri de tenis la mare.</strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
O vilă la Predeal, apartamente în centrul Capitalei, terenuri virane, agricole, terenuri de tenis sau de minigolf la mare nu au avut căutare la preţurile pieţei, motiv pentru care vor fi vândute de Regia Autonomă Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) prin negociere directă, cu singura condiţie de a depăşi preţul de inventar.</div>
<div style="text-align: center;">
</div>
După tentative de vânzare ratate pe parcursul ultimului an şi jumătate, RA-APPS a făcut, la începutul lunii, o a treia licitaţie pentru 23 de apartamente, vile, spaţii comerciale şi terenuri, reducând din nou preţul, de această dată cu 20%, şi a scos la o a doua licitaţie alte cinci apartamente din Bucureşti, cu 10% reducere.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<!-- Apropo Media Standard Code --> </div>
<div class="zc_rectangle_articol zc_rectangle_articol_empty zc_empty zc_site_rectangle_articol_empty " id="zc_site_rectangle_articol">
<div class="z_rectangle_articol z_rectangle_articol_empty z_empty z_site_rectangle_articol_empty " id="z_site_rectangle_articol" style="margin-left: auto; margin-right: auto;">
<!-- Apropo Media Standard Code --> Regia a vândut însă doar un apartament, pentru care, conform informaţiilor transmise <a href="http://m.mediafax.ro/economic/ra-apps-a-esuat-si-la-a-treia-incercare-de-a-vinde-imobile-si-incepe-negocierea-directa-11128982" target="_blank"><strong><span style="color: red;">Mediafax</span></strong></a>, va încasa 544.360 de euro. Jumătate din bani rămân la RA-APPS, cealaltă jumătate merg la Guvern.</div>
</div>
Cele mai multe dintre proprietăţile puse, de Guvern în martie, pe lista de vânzare nu au fost însă nici măcar evaluate până la această dată. Pentru celelalte, puţinii interesaţi aşteaptă chilipirul: noua ordonanţă a Guvernului Ponta adoptată ulterior ca lege prevede că ceea ce nu se vinde nici la a treia licitaţie se scoate la negociere, pornind de la la un preţ cu 30% mai mic. Teoretic, se poate înscrie oricine. Practic, chiriaşii au întâietate.<br />
<br />
<span style="font-size: 16px;"><strong>Vila Predeal, la mica înţelegere, sub 180.000 de euro</strong></span><br />
La 430 de euro metrul pătrat pe suprafaţa construită, cât a cerut RA-APPS în prima fază, <strong>Vila Predeal </strong>din staţiunea montană omonimă<strong> </strong>nu a avut nici măcar un pretendent. "E o vilă liberă. O folosim ca să o închiriem turiştilor. Acolo a fost sediul Băncii Agricole, aşa a fost gândită, ca sediu de instituţie, iar în Predeal nu prea mai sunt instituţii care ar putea să o folosească. Nu are curte, doar terenul de 240 de metri şi e chiar la stradă, între DN1 şi calea ferată. Dar e aproape de pârtie. <strong>Este mobilată, în stare foarte bună, are centrală termică proprie, cine o ia se poate muta imediat. Mi se pare că şi cearşaful şi pernele sunt pe pat, numai să le spălaţi, dacă doriţi, şi gata!</strong>", explica pentru <span style="color: #3366ff;"><strong>gândul</strong></span>, la momentul primei licitaţii, Marius Bucura, reprezentantul RA-APPS de la Sinaia, care a mai trecut, anterior legii Ponta, prin încă trei tentative de a o vinde, din 2011 încoace.<br />
<br />
<img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3928/11129528/8/vila-predeal.jpg?height=454&width=600" style="height: 454px; width: 600px;" /><br />
<span style="font-size: 11px;">Vila Predeal</span><br />
<br />
Preţul iniţial de 240.100 de euro plus TVA, aşa cum a fost evaluată la începutul anului 2012, plus garanţia de participare de 48.020 de euro nu a atras însă cumpărătorii care ar fi trebuit să mai plătească, pentru a intra la licitaţie, 2.000 de lei caietul de sarcini şi alţi 2.000 de lei dosarul de prezentare.<br />
Acum, va fi scoasă la negociere, statul urmând să obţină sub 180.000 de euro fără TVA, dar nu mai puţin decât valoarea de inventar nefăcută publică.<br />
<br />
<span style="font-size: 16px;"><strong>100 de euro metrul pătrat de teren la Predeal</strong></span><br />
Tot la Predeal, statul a scos la vânzare un teren, în vecinătatea unui complex turistic de trei stele. "Zona e foarte bună, iar terenul e liber", spunea Marius Bucura. Eşecul a fost însă similar: niciun ofertant. Doar informativ, s-ar fi interesat proprietarii complexului turistic vecin. Fără intenţii concrete însă, cât timp preţul era considerat mare.<br />
Pentru 2656,75 de metri pătraţi, RA-APPS cerea în primă instanţă 438.000 plus TVA din care 87.600 de euro trebuie depuşi de la început într-un cont, ca garanţie de participare. Nimeni nu a fost însă dispus să plătească nici măcar cei 500 de lei pentru dosarul de prezentare, cu atât mai puţin 1.000 de lei pentru participarea la licitaţie.<br />
<br />
<img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3928/11129528/7/teren-predeal.jpg?height=408&width=600" style="height: 408px; width: 600px;" /><br />
<span style="font-size: 11px;">Terenul RA-APPS din Predeal</span><br />
<span style="font-size: 11px;"></span><br />
<span style="font-size: 11px;">"Cei </span>interesaţi aşteaptă să mai scadă preţul, până la 30%, în mai multe etape, cum e prevăzut în ordonanţă", anticipa Marius Bucura. Estimarea sa s-a suprapus întocmai peste realitate. După trei etape succesive fără niciun cumpărător, statul dă înapoi cu până la 115.000 de euro. Ultimul preţ solicita 350.400 de euro fără TVA, va fi redus cu încă 10% sau chiar mai mult, dacă potenţialul cumpărător va negocia bine.<br />
<br />
<span style="font-size: 16px;"><strong>Terenurile de tenis şi minigolf de la mare, negociate unul câte unul</strong></span><br />
Un preţ mai mic au aşteptat şi potenţialii cumpărători de terenuri de tenis sau de minigolf scoase la vânzare la Neptun. “Hotelul Arad nu mai aparţine de RA-APPS. A fost transferat la un moment dat către altă instituţie. <strong>Terenurile de tenis însă au rămas. Noi le-am mai închiriat, dar nu întotdeauna îşi scot banii. </strong>Dar la licitaţie nu s-a înscris absolut nimeni", a explicat la acelaşi moment pentru <span style="color: #3366ff;"><strong>gândul </strong></span>Adriana Danciu, de la SRP Neptun.<br />
Pe cele două terenuri de tenis cu zgură (606,92 mp), cu aleile şi spaţiul verde (5.364,15 mp) aferente, statul fixase un preţ de 1.117.500 de euro fără TVA, iar pentru al treilea, un teren de minigolf cu suprafaţă totală de 7.753,28 mp, alei şi spaţiu verde (7.490 mp), Guvernul a cerut 1.296.000 de euro fătă TVA. Al patrulea - o pepinieră de 8.700 de metri pătraţi în Eforie Nord este evaluată la 244.000 de euro.<br />
Acum, RA-APPS va da terenurile de tenis cu maximum 815.000 de euro, putând să meragă însă mult mai jos, pe cel de minigolf cu cel mult 930.000 de euro, iar pentru pepinieră nu va scoate mai mult de 190.000 de euro fără TVA.<br />
<br />
<span style="font-size: 16px;"><strong>Chilipirurile chiriaşilor centrali din Bucureşti</strong></span><br />
Cu o singură excepţie, nici licitaţiile anunţate pentru casele din Bucureşti nu au trezit nicio reacţie la licitaţiile deschise. Următorul pas: negocierea.<br />
Din informaţiile obţinute de <span style="color: #3366ff;"><strong>gândul</strong></span>, cel puţin două din cele 17 imobile din Bucureşti care vor fi negociate direct sunt ocupate de chiriaşi care vor avea drept de preemţiune.<br />
În această situaţie este un apartament de 3 camere într-un bloc cu cinci etaje din centrul Capitalei, pe strada <strong>Luterană, nr. 5 </strong>şi altul pe <strong>Bulevardul Nicolae Bălcescu nr 9</strong>, lângă Universitate. Apartamentul 42, situat la etajul 2, scara D, pe strada Lutherană are o surprafaţă de 83,77 de metri pătraţi şi a fost scos iniţial la licitaţie cu preţul de pornire de <strong>73.000 de euro</strong> fără TVA. Fiecare din cele trei eşecuri a însemnat un minus de aproximativ 7.000 de euro din preţ. Cum chiriaşul nu s-a prezentat la licitaţie, acum, va avea dreptul să îl cumpere cu cel mult 50.000 de euro plus TVA, cât un apartament din fostele cartiere muncitoreşti.<br />
<br />
<img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3928/11129528/12/luterana.jpg?height=902&width=600" style="height: 902px; width: 600px;" /><br />
<span style="font-size: 11px;"><em>Foto: Silviu Matei // Mediafax. Blocul de pe strada Lutherană nu este o construcţie nouă, dar este situat central.</em></span><br />
<br />
Al doilea apartament cu chiriaş are patru camere cu suprafaţă de 107,61 de metri pătraţi, boxă şi teren, este situat la etajul al doilea şi i s-a fixat un preţ de pornire de <strong>146.000 de euro</strong> fără TVA. Pentru apartamentul 16 din Nicolae Bălcescu, nr. 9 statul poate însă acum să cadă la învoială cu chiriaşul pe aproximativ 100.000 de euro sau mai puţin.<br />
<br />
<img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3928/11129528/13/balcescu9.jpg?height=902&width=600" style="height: 902px; width: 600px;" /><br />
<span style="font-size: 11px;"><em>Foto: Silviu Matei // Mediafax. Blocul din Nicolae Bălcescu, nr 9.</em></span><br />
<span style="font-size: 16px;"><strong></strong></span><br />
<span style="font-size: 16px;"><strong>Apartamente post-comuniste în centrul Capitalei, sub 100.000 de euro</strong></span><br />
Într-un bloc nou din Aleea Căuzaşi nr 47, în zona Unirii, sunt nu mai puţin de 10 apartamente de trei şi patru camere la preţuri care vor putea coborî chiar sub 100.000 de euro plus TVA. La ultima încercare de licitare acestea au fost cuprinse între 146.000 şi 148.000 de euro, cu tot cu locul de parcare inclus, singurul mai scump, pentru care s-au cerut 184.000 de euro, fiind un penthouse de 205 metri pătraţi aflat la etajul al nouălea. Toate aceste preţuri vor scădea acum cu minimum 10%.<br />
<br />
<img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3928/11129528/2/cauzasi.jpg?height=393&width=600" style="height: 393px; width: 600px;" /><br />
<span style="font-size: 11px;"><em>Imobilul RA-APPS din Aleea Căuzaşi. Sursa foto: Google Maps</em></span><br />
<span style="font-size: 11px;"><em></em></span><br />
La negociere directă cu actualul chiriaş vor fi scoase şi cele două spaţii comerciale de la parter. Unul de 162,35 mp, cu două locuri de parcare, pentru care se vor lua maximum 213.000 de euro fără TVA şi altul de 39,50 mp tot cu două locuri de parcare, la demisol pentru care RA-APPS va scădea cel puţin 10% din cei 57.600 euro (fără TVA) pe care i-a cerut la licitaţie în iulie.<br />
Un alt apartament de 4 camere, cu suprafaţă utilă de 133,75 mppe strada <strong>George Enescu nr. 7</strong> scade de asemenea la aproximativ 100.000 de euro fără TVA.<br />
<br />
<img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3928/11129528/14/geogeenescu.jpg?height=399&width=600" style="height: 399px; width: 600px;" /><br />
<span style="font-size: 11px;"><em>Foto: Silviu Matei // Mediafax. Blocul din strada George Enescu</em></span><br />
<span style="font-size: 11px;"><em></em></span><br />
Un duplex pe <strong>Calea Călăraşilor, nr 79</strong>, la etajul al doilea (suprafaţă utilă 196,22 mp) şi mansardă (66,78 mp), cu câte cinci camere pe fiecare nivel, dar într-un imobil vechi din 1940 şi în care locuieşte şi un proprietar, va fi vândut cu nu mai mult de 208.000 de euro fără TVA. Iniţial, RA-APPS a cerut 286.000 de euro, însă nu s-a arătat nimeni interesat.<br />
Pentru un alt imobil cu 4 camere şi dependinţe, cu suprafaţă construită 122,13 mp şi teren de 452,56 mp, pe<strong> strada Cuza Vodă nr. 90</strong>, în zona Tineretului, Guvernul va încasa maximum 210.000 de eură fără TVA, deşi iniţial ceruse peste 260.000.<br />
<br />
<span style="font-size: 16px;"><strong>Apartament în Cluj, la preţ micşorat considerabil</strong></span><br />
Este şi cazul apartamentului 25 de pe strada Nicolae Titulescu nr. 24 , din Cluj-Napoca. "<strong>E într-o zonă centrală, apartamentul e bun, a fost modernizat şi apoi l-am închiriat cu 220 de euro plus TVA pe lună. Acum e liber</strong>", explica pentru <span style="color: #3366ff;"><strong>gândul </strong></span>Mircea Vădan de la sucursala Regiei de Protocol din Cluj-Napoca.<br />
Preţul iiţial de 66.000 de euro plus TVA pentru trei camere şi 62,17 mp, suprafaţă utilă nu a adus niciun cumpărător. Acum, RA-APPS va negocia direct cu orice cumpărător interesat, cu şanse să obţină cel mult 48.000 de euro fără TVA.<br />
<br />
<img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3928/11129528/3/cluj-titulescu-24.jpg?height=417&width=600" style="height: 417px; width: 600px;" /><br />
<span style="font-size: 11px;"><em>Blocul din Cluj-Napoca de pe starda Nicolae Titulescu</em></span><br />
<span style="font-size: 16px;"><strong></strong></span><br />
<span style="font-size: 16px;"><strong>Cum se va negocia în spatele uşilor închise</strong></span><br />
După noua lege, într-o primă etapă, vânzarea se face prin licitaţie, pornind de la preţul stabilit de evaluator. Dacă proprietatea nu este cumpărată, la a doua încercare preţul scade cu 10%, iar la a treia cu 20%. În cazul unui eşec, etapa licitaţiilor este urmată de negocierea direct cu actualul chiriaş sau cu un alt potenţial cumpărător, neanunţat în prealabil, de la un preţ cu 30% mai mic decât cel stabilit de evaluator, dar peste valoarea de inventar.<br />
<br />
<br />
La negocierea directă, în termen de două zile lucrătoare de la înregistrarea ofertei de cumpărare, RA-APPS va publica pe site-ul propriu anunţul privind înregistrarea acesteia, iar o nouă licitaţie va fi organizată doar dacă, în termen de alte două zile, vor fi înregistrate mai multe oferte.<br />
După simplificarea regulilor de vânzare, casele RA-APPS se pot cumpăra în rate de până la trei ani cu avans de 25% sau între 10% şi 25% dacă noii proprietari sunt tineri sub 35 de ani.<br />
<br />
<br />
Întreaga operaţiune este pregătită în contextul în care singurele variante viabile indicate de consultanţi imobiliari pentru un câştig mai bun al statului sunt înfiinţarea unui fond imobiliar listat la bursă pentru administrarea activelor sau transferul acestor servicii către firme private.<br />
Pentru acest an, RA-APPS estimează venituri totale de 449,1 milioane lei, dar încasările din vânzarea de imobile nu ar urma să depăşească 193,5 milioane lei.<br />
<br />
<a href="http://www.gandul.info/politica/casele-ra-apps-ajung-la-preturi-de-chilipir-cu-cat-se-vor-vinde-prin-negociere-directa-apartamente-centrale-in-bucuresti-vile-la-munte-si-terenuri-de-tenis-la-mare-11129528"><strong><span style="color: red;">http://www.gandul.info/politica/casele-ra-apps-ajung-la-preturi-de-chilipir-cu-cat-se-vor-vinde-prin-negociere-directa-apartamente-centrale-in-bucuresti-vile-la-munte-si-terenuri-de-tenis-la-mare-11129528</span></strong></a>Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-61329378768551751992013-07-17T17:14:00.000+03:002013-07-17T17:19:32.952+03:00 Doamne, mare e gradina ta! Uauu.... Sa vedeti ce "coada" va fi... la spalarea pacatelor!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxBZp16bRDzRhpQOSzP2spJr70ByjeXNybzCdDoQE3DGfMjB9oj2NaCObVh5Fcs3knJpCqeRTTguQUDUE_pVhc7oxakdpba50sap-6Iaasaw6CMAYHWNizMDIRqAC6cwONqDrWHLx_0YM/s1600/intoarcere-in-evul-mediu-a-bisericii-catolice-decizia-fara-precedent-luata-de-papa-francisc-217631.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxBZp16bRDzRhpQOSzP2spJr70ByjeXNybzCdDoQE3DGfMjB9oj2NaCObVh5Fcs3knJpCqeRTTguQUDUE_pVhc7oxakdpba50sap-6Iaasaw6CMAYHWNizMDIRqAC6cwONqDrWHLx_0YM/s1600/intoarcere-in-evul-mediu-a-bisericii-catolice-decizia-fara-precedent-luata-de-papa-francisc-217631.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong>Întoarcere în Evul Mediu a Bisericii Catolice.</strong> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong>Decizia FĂRĂ PRECEDENT luată de Papa Francisc.</strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Din dorinţa de a spori numărul credincioşilor care "sunt conectaţi" la mesajele spirituale postate de Papă prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, Vaticanul este dispus să îi recompenseze cu "iertarea păcatelor" pe cei care îl urmăresc pe Suveranul Pontif pe Twitter.</div>
<br />
Reintroducerea indulgenţelor în practica catolică din secolul XXI este o măsură care a şocat milioane de credincioşi. Papa este dispus să ofere indulgenţe plenare celor care participă la evenimentul religios din Rio de Janeiro la finalul acestei luni, începând cu 22 iulie.<br />
<br />
Indulgenţele sunt de două feluri: cele parţiale reduc timpul în Purgatoriu printr-un număr clar de zile sau ani, iar cele plenare elimină cu totul Purgatoriul, până la comiterea unui alt păcat, scrie <br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://www.guardian.co.uk/world/2013/jul/16/vatican-indulgences-pope-francis-tweets" target="_blank"><strong><span style="color: red; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">The Guardian</span></strong></a><strong><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">.</span></strong></div>
<strong><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Indulgenţele au fost introduse în Evul Mediu, însă au devenit în scurt timp o afacere murdară a Bisericii Catolice, deoarece acestea erau cumpărate cu bani grei de oamenii care doreau iertarea păcatelor.</span></strong><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://www.antena3.ro/externe/intoarcere-in-evul-mediu-a-bisericii-catolice-decizia-fara-precedent-luata-de-papa-francisc-221520.html"><strong><span style="color: lime;">http://www.antena3.ro/externe/intoarcere-in-evul-mediu-a-bisericii-catolice-decizia-fara-precedent-luata-de-papa-francisc-221520.html</span></strong></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
=======================================</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
==========================================================</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-ofTlXzmnmbdo1lUK52XV2mf2F433fRtLBmW_UkgS6PzLnBkVhQCxcnWNENbtXr7-mKNNSzHAk9dD-3SMSduN544Dharx6SCKPAiAuCHMK8J_LbObNKX5DBbKpQ6ivP5XodphWK4YFvY/s1600/Pope-Francis-at-Vatican-010.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-ofTlXzmnmbdo1lUK52XV2mf2F433fRtLBmW_UkgS6PzLnBkVhQCxcnWNENbtXr7-mKNNSzHAk9dD-3SMSduN544Dharx6SCKPAiAuCHMK8J_LbObNKX5DBbKpQ6ivP5XodphWK4YFvY/s1600/Pope-Francis-at-Vatican-010.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Vatican offers 'time off purgatory' to followers of Pope Francis tweets World news The Guardian</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://www.guardian.co.uk/world/2013/jul/16/vatican-indulgences-pope-francis-tweets"><strong><span style="color: red;">http://www.guardian.co.uk/world/2013/jul/16/vatican-indulgences-pope-francis-tweets</span></strong></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
==========================================</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
=====================================================</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
=========================================================================</div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-63929519712503418902013-07-12T16:27:00.000+03:002013-07-12T16:27:21.074+03:00Libertatea garantată fiecărui cetăţean este călcată în picioare sub pretextul "binelui comun". Dragoste cu forta, tot viol se cheama!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3218hRz4HDEt0licthulBaEhgPL7Cym9BwWZ2KyCdCnzSkiV3s3Ejzb4RNSrICDuc5ndTcfXFOsNnRgQd9HMZfyHTmkXPa9vzjT6y_Qf4KvXZYteCDmJkCWUCkhsbUeZMb9269Cor19o/s1600/lovitura-care-arunca-disperare-peste-nemti-cea-mai-puternica-tara-din-ue-e-afectata-din-plin-de-acest-scandal-216999.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3218hRz4HDEt0licthulBaEhgPL7Cym9BwWZ2KyCdCnzSkiV3s3Ejzb4RNSrICDuc5ndTcfXFOsNnRgQd9HMZfyHTmkXPa9vzjT6y_Qf4KvXZYteCDmJkCWUCkhsbUeZMb9269Cor19o/s1600/lovitura-care-arunca-disperare-peste-nemti-cea-mai-puternica-tara-din-ue-e-afectata-din-plin-de-acest-scandal-216999.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<strong>LOVITURA care aruncă disperare peste NEMŢI.</strong> </div>
<div style="text-align: center;">
<strong>Cea mai puternică ţară din UE e afectată din plin de acest scandal.</strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
Libertatea garantată fiecărui cetăţean este călcată în picioare sub pretextul "binelui comun". Ce faci, când faci, cu cine vorbeşti, cum vorbeşti, la ce te uiţi pe internet, ce cauţi, de ce cauţi, totul este înregistrat de cineva care la un moment dat poate folosit totul pentru sau împotriva ta.<br /><br />Scandalul pe care l-a declanşat Snowden arată ce proporţii uriaşe a luat această urmărire a populaţiei, iar teoriile conspiraţiei par acum o joacă de copil. <br /><br />Faptul că SUA au început să îşi urmărească propriii cetăţeni, dar nu s-a limitat la asta aratâ cât de avide sunt de putere, cât de mult îşi doresc să controleze şi să ştie tot despre "partenerii" lor strategici.<br /><br />În momentul în care Snowden a spus că SUA are informaţii despre marile ţări din UE, scandalul a căpătat o proporţie uriaşă. Germania este una din ţările vizate, iar acest lucru a speriat-o teribil.<br /><br />Au germanii alte motive decât restul europenilor de a reacţiona mai sensibil la acţiunile de spionaj, de ingerinţă a autorităţilor statale ori a serviciilor secrete în sfera vieţii private? Răspunsul nu poate fi decât pozitiv pentru cei care cunosc, fie şi sumar istoria Germaniei, ţara care a cunoscut ambele dictaturi ale secolului al XX-lea, cea brună şi cea roşie, ţara în a cărei memorie colectivă Gestapoul şi Stasi au lăsat traume de nevindecat. <br /><br />Când în 1983 guvernul din Berlinul de Vest a decis organizarea unui recensământ, oamenii au ieşit cu miile în stradă pentru a protesta, deşi nu li se cerea decât să completeze nişte chestionare relativ simple şi oricum inofensive în raport cu datele lansate de bună voie acum în spaţiul internautic, în reţelele sociale sau în convorbirile telefonice.<br /><br /> Date pe care cu acribie, în pofida dimensiunilor lor astronomice, NSA le-a cules din Germania şi le-a stocat, fără să cruţe mai nimic, aşa cum rezultă din dezvăluirile făcute de Snowden. Şi totuşi, de astă dată oamenii nu au ieşit în stradă ca la recensămîntul din 1983, nici după ce aşa numitul Whistleblower a afirmat că serviciile germane de informaţii ar sta sub aceeaşi plapumă cu partenerii lor americani, opinie citată pe coperta recentului număr al revistei Der Spiegel consacrat acestui scandal lipsit de precedent dar urmat, cu certitudine, de efecte incalculabile.<br /><br /> Un sondaj de opinie relevă că 4 din 5 persoane chestionate solicită ca Angela Merkel, să iasă din expectativă, să nu mai permită Statelor Unite să joace pe mai departe şi nestînjenit rolul lui Big Brother în Germania şi să adreseze Washingtonului un mesaj categoric în acest sens, </div>
<div style="text-align: center;">
scrie <a href="http://www.dw.de/o-traum%C4%83-nevindecabil%C4%83/a-16944949" target="_blank"><strong><span style="color: red;">Deutsche Welle</span></strong></a><span style="color: red;">.</span> </div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-49520423444780922772013-07-06T22:35:00.000+03:002013-07-06T22:59:22.956+03:00Absolut remarcabil! Cititi si dati mai departe, acest eseu despre CORUPTIE! „Ocărâtoarea mită“ în istoria românilor<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQmpoNKSHgBawl3E5hjvjoijHhcMUJEva0vNTuxrW7sfXEoWPcusAT5Qd5iaY0WZIErxpVbWlgkx4xP-fSt9BDXUY4gmqdnqCvxRGq1irIjKudSyrc6PmQPbZ0V4MroeitTG5IvojCjaI/s1600/coruptia.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQmpoNKSHgBawl3E5hjvjoijHhcMUJEva0vNTuxrW7sfXEoWPcusAT5Qd5iaY0WZIErxpVbWlgkx4xP-fSt9BDXUY4gmqdnqCvxRGq1irIjKudSyrc6PmQPbZ0V4MroeitTG5IvojCjaI/s640/coruptia.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<em><span style="font-size: x-small;">Corupţia a luat proporţii în ţările române în urmă cu 400 de ani, obiceiul fiind adus de greci, spun unele surse. </span></em></div>
<div style="text-align: center;">
<em><span style="font-size: x-small;">Desen: Vali Ivan</span></em></div>
<div class="tab tab-top tab-articol" id="tab-articol" style="display: block;">
<h2 class="articleOpening" style="text-align: center;">
<span style="font-size: small;">Românii târâie de veacuri după ei tinicheaua obiceiurilor necinstite. Explicaţiile acestor apucături - şocante pentru occidentali, îndrăgite de băştinaşi, generatoare de sărăcie şi nedreptate - trebuie căutate adânc în trecut, până la începuturile ţărilor române.</span> </h2>
<div class="article-content clearfix">
<div class="adOceanFixedAd" style="margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 100%;">
<div id="adoceanropcgjgxfjqv6" style="display: none;">
</div>
</div>
</div>
<div class="article-body" id="article-body">
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">„Nicio descriere nu se poate apropia de adevăr când este vorba să-i înfăţişeze pe slujbaşii din Ţara Românească. Nemăsurata lor imoralitate, ticăloşia – acesta este cuvântul potrivit – îndurerează şi umple omenirea de silă.“</span> <br />
<br />
Acesta este portretul funcţionarilor din ţările române făcut la începutul secolului al XIX-lea de Louis Langeron, nobil francez angajat ca ofiţer în armata ţarului pe parcursul războiului ruso-turc dintre 1806 şi 1812. De atunci au trecut 200 de ani, dar felul în care se comportă destui dintre administratorii statului român, de la clasa politică şi până la simpli funcţionari, poate da impresia că Langeron a trecut ieri prin România.<br />
<br />
Corupţia, „nemăsurata imoralitate“ manifestate de o parte însemnată a locuitorilor de pe aceste meleaguri, consemnate şi în toate statisticile (care situează invariabil România în topul celor mai corupte ţări din Europa), pare fără leac. Deşi accentuat în comunism şi exploziv după Revoluţie, acest defect nu este, de fapt, caracteristic ultimilor ani, iar izvoarele istorice arată că rădăcinile corupţiei sunt mult mai adânci şi merg în adâncul trecutului vreme de secole.<br />
<br />
<strong>„Weekend Adevărul“</strong> vă propune un drum către originile flagelului care paralizează România, dar şi explicaţii găsite, acum şi în alte epoci, de specialişti, de români şi străini, privitoare la „civilizaţia corupţiei“ aici.<strong> În memoriile sale, contele francez Louis Langeron descoperea, acum 200 de ani, o explicaţie a mentalităţii locuitorilor de pe aceste meleaguri:</strong> „Mai înrâuriţi de către grecii din Fanar, căci un mare număr se află stabiliţi la Bucureşti, mulţi boieri din Ţara Românească au josnicia acestora, lăcomia lor, cruzimea lor şi, totodată, credinţa pe care o au ei faţă de turci“. Mărturia e importantă pentru că vine din partea unui străin care n-avea în comun cu românii decât faptul că ajunsese aici ca ofiţer al unei armate de ocupaţie (cea rusească).<br />
<br />
<strong>Jurnalul contelui, citat de Neagu Djuvara</strong> în „Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne“, e cutremurător. Langeron era complet bulversat de această lume pe care n-o înţelegea, aşa cum occidentalii nu reuşesc s-o înţeleagă nici acum.<br />
<br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">„Cuvintele ordine, dreptate, cinste, onoare sunt adesea uitate în Ţara Românească. Aici, toate slujbele se cumpără, adică se plăteşte dreptul de a săvârşi orice crimă fără a fi pedepsit. Fiecare slujbă, în scurt timp, îl îmbogăţeşte pe cel care o cumpără, dar, după un an, trebuie s-o părăsească sau s-o lase altuia – căci încă un abuz al acestei cumplite cârmuiri (n.r. – fanariotă) este ca un slujbaş să nu stea niciodată mai mult de un an într-o slujbă, oricare ar fi ea; atunci vine la Bucureşti, unde se dedă unui lux neînfrânat şi de prost-gust, risipeşte la iuţeală rodul jafurilor sale şi, după doi ani de stat degeaba, mai cumpără o slujbă, se îmbogăţeşte din nou de pe urma ei, ca să vină iar în capitală şi să trăiască tot pe picior mare. Acesta este cercul vicios al boierilor din Ţara Românească“,</span> explica Langeron.<br />
<br />
<strong>După cum se poate constata, într-o formă sau alta, sistemul s-a perpetuat până azi.</strong><br />
Perplexitatea francezului nu diferea cu nimic de stupefacţia care-i încearcă acum pe vestici când iau contact cu aparatul birocratic al României, dar şi cu clasa politică (la vremea respectivă, alcătuită din boieri autohtoni şi venetici mai ales greci).<br />
<br />
Caracterizarea făcută de Langeron arată, deopotrivă, de unde a pornit România şi, în acelaşi timp, rădăcina multora dintre obiceiurile care mai pot fi întâlnite uneori şi azi în administraţia de stat: „Prăzile, furturile, cruzimea slujbaşilor munteni nu sunt o taină pentru nimeni şi nici măcar ei nu caută să le acopere în vreun fel. Cumpărarea proceselor, confiscarea grânelor nu sunt decât mijloace oarecare, folosite mereu, dar de mică însemnătate. Există altele, mult mai bune, care nu sunt niciodată uitate“.<br />
<br />
<strong><u>Preţul funcţiilor depinde de cât se poate fura</u></strong><br />
Cum mergeau lucrurile la 1800? Ca şi acum. Unitatea administrativă era judeţul. Fiecare judeţ avea un şef atotputernic, atunci numit oficial „ispravnic“ (acum, ironic, „baron“). În funcţie se ajungea prin corupţie (mită, nepotism, trafic de influenţă), iar apoi micii satrapi înstăpâniţi acolo îşi organizau propria structură prin care furau resursele zonei pe care o controlau. Plângerile aveau şanse minime de izbândă.<br />
<br />
Aşadar, Langeron despre Muntenia la 1812:<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;"> „Ţara este împărţită în judeţe, fiecare judeţ fiind cârmuit de un administrator, numit, ca şi în Rusia, ispravnic. Aceste dregătorii au preţuri, mai mari sau mai mici, după veniturile pe care le pot aduce boierilor care le cumpără de la membrii Divanului. </span><br />
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Ispravnicii aceştia sunt adevăraţi despoţi în jurisdicţiile lor şi nu se tem că li se va cere socoteală, căci aceasta nu se întâmplă niciodată, sau că vor fi pedepsiţi, căci nici aceasta nu se întâmplă, deoarece superiorii pot fi cumpăraţi“. Asemănarea cu modul în care actualii „baroni“ (nu) dau socoteală pentru ilegalităţile comise e grăitoare.</span><br />
<br />
<span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">„Iau, fără ruşine şi chiar fără să se ferească, de la fiecare ţăran, grânele, vitele, banii. Fiecare familie trebuie să plătească la Divan o dajdie oarecare: ispravnicul o face de două ori, de patru, de zece ori mai mare şi împarte suma cu membrii Divanului. Dacă ţăranul se încumetă să se opună sau să se plângă de aceste jecmăneli, este întemniţat, ruinat, bătut şi schingiuit în aşa fel încât, adesea, moare în chinuri sau, când călăii sunt şi mai cruzi, omul se uită cum îi sunt schingiuiţi nevasta şi copiii. (...) Cel mai neînsemnat loc de ispravnic aduce 7-8.000 de ducaţi pe an“, explica francezul mecanismul prin care guvernul fura cot la cot cu „baronii“ timpului.</span><br />
<br />
Iată cum descria Langeron şi „Ministerul de Interne“ care trebuia să asigure ordinea şi dreptatea în ţară:<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> „Şeful poliţiei din Bucureşti se numeşte agă. Uneori, el este cel ce-i ocroteşte pe hoţi, cel care ascunde prada, iar treburile acestea cinstite îi aduc vreo 15-20.000 de ducaţi pe an. Spătarul ţine o armată de arnăuţi ca să urmărească şi să prindă tâlharii ce mişună pe drumuri şi în păduri: dar tocmai arnăuţii sunt cei ce fură şi ucid, iar câştigul îl împart adesea cu spătarul. Dacă treburile merg bine, acesta poate câştiga 15.000 de ducaţi într-un an. Judecătorii sau logofeţii deschid procese, civile sau penale, sau scornesc cine ştie ce fărădelege pe socoteala oamenilor bogaţi ca să-i despoaie de avutul lor...“.</span><br />
<br />
<strong><u>Precursorii „baronilor“ politici de azi</u></strong><br />
Destui istorici sunt de acord că acest flagel al corupţiei a venit pe meleagurile noastre dinspre Bizanţ şi i-a avut, ca principali factori „patogeni“, pe grecii emigraţi de acolo după cucerirea cetăţii de către turci, în 1453.<u> Lucrurile s-au deteriorat ireversibil după 1700, odată cu înscăunarea fanarioţilor.</u> „Nu mă tem nici de bănuiala că aş întrece măsura, nici de învinuirea că aş ponegri de voi spune că nu se află pe faţa pământului un neam de ticăloşi mai mârşavi decât fanarioţii“, observa Langeron.<br />
<br />
Cu toate acestea, nu toţi fugarii din Constantinopole şi nu toţi domnitorii fanarioţi au fost rău-intenţionaţi. Unii au adus un plus de cultură în ţările române. Câţiva – inspiraţi de iluminism – au iniţiat reforme. Pentru că au venit prea târziu şi au fost izolate, aceste eforturi s-au dovedit însă inutile: corupţia devenise deja un mod de trai în ţările române. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, <strong>domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat</strong> a încercat să introducă salarizarea slujbelor. <span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Rezultatul: funcţionărimea a încasat atât salariul, cât şi aşa-numitul „havaiet“, adică tot soiul de plocoane şi bacşişuri, obicei perpetuat până în zilele noastre...</span><br />
<br />
Ceva mai târziu, un alt domnitor fanariot cu bune intenţii, <strong>Alexandru Ipsilanti (poate singurul care a plecat de la domnie mai sărac decât venise), </strong>a încercat, la 1775, o anumită descentralizare şi limitarea, fie şi parţială, a puterii ispravnicilor în teritoriu. S-au fondat, în această reformă judiciară, instanţe pentru fapte penale, pentru treburi civile şi pentru cele comerciale. S-au înfiinţat tribunale civile şi în judeţe, dar <span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">totul a rămas, ca de obicei, de decor, pentru că ispravnicii au controlat mai departe tot ce mişca în teritoriile pe care le stăpâneau.</span><br />
<br />
Se poate spune, din acest punct de vedere, că ispravnicii din secolele XVIII-XIX au fost precursorii „baronilor“ politici care controlează acum judeţele României.;<br />
<h2>
<strong><u>Între ciubucuri şi marea corupţie</u></strong></h2>
<img alt="Alexandru Ioan Cuza a tolerat jefuirea bugetului de stat pentru că, spunea el, altfel n-ar fi reuşit să-şi păstreze aliaţii. Foto: Carol Popp de Szathmary" src="http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/07/05/51d6c2e8c7b855ff5606ffc1/245x460.jpg" style="float: right;" /><em><strong>Alexandru Ioan Cuza a tolerat jefuirea bugetului de stat pentru că, spunea el, altfel n-ar fi reuşit să-şi păstreze aliaţii. Foto: Carol Popp de Szathmary</strong></em><br />
<strong><em></em></strong><br />
Flagelul necinstei urmăreşte destinul României ca un fir roşu de-a lungul secolelor până în zilele noastre. <span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">De la găinăriile mărunte ale cetăţenilor de rând, obişnuiţi să trăiască din mici învârteli mai degrabă decât din muncă onestă, după cum observa filozoful Dumitru Drăghicescu la 1900</span>, <span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">şi până la elitele politice şi intelectuale legate ombilical de afacerile cu statul, oportunismul e adevăratul brand de ţară al României.</span><br />
<br />
Nici măcar a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cea lăudată de istorici şi solidificată în memoria populară ca o perioadă glorioasă, de renaştere şi reforme, n-a fost scutită de gravele scandaluri de corupţie.<br />
<br />
<strong>Domnia lui Alexandru Ioan Cuza</strong>, domnitorul Unirii, erou popular intrat în legendă chiar ca luptător pentru dreptate (ocaua lui Cuza),<strong><u> a fost, în realitate, una generatoare de corupţie extremă.</u></strong> Domnitorul se înconjurase de un cerc de aşa-zişi afacerişti – o camarilă – cu care storcea finanţele ţării. În ajunul căderii lui Cuza, deputatul Constantin Boerescu prezenta, de la tribuna Parlamentului, probe zdrobitoare ale unui jaf al bugetului care poate avea corespondent doar în zilele noastre.<br />
<br />
<strong><u>Jaful în vremea lui Cuza</u></strong><br />
<div class="article-box extra-text">
<div class="meta">
<div class="icon">
</div>
</div>
<div class="padded">
<div class="text">
<strong><u>Mercurialul şpăgii: vrei la vamă, dai mai mult</u></strong><br />
Dionisie Fotino, grec aflat în slujba boierului Dinu Filipescu, a scris în jurul anului 1820 o lucrare cu numeroase statistici. Printre altele, <strong>Fotino consemna senin veniturile dregătorilor, precum şi mercurialul şpăgilor care asigurau <u>cumpărarea funcţiilor</u> în Ţara Românească:</strong> prefectura din Dâmboviţa costa 4.000 de lei, cea din Ialomiţa – 3.000 de lei, cea din Nucşoara – 4.000 de lei, cea din Câineni – 14.000 de lei (zonă de graniţă cu Transilvania, vama fiind până în zilele noastre un loc foarte râvnit de funcţionari). În schimb, vornicul din Ţara de Sus aduna o avere de 53.500 de lei pe an, iar cel din Ţara de Jos – 63.000 de lei. Pe lângă aceste ciubucuri, mai intra şi salariul oficial, de la stat, de 500 de lei pe lună.</div>
</div>
</div>
<br />
<div class="article-box extra-text">
<div class="meta">
<div class="icon">
</div>
</div>
<div class="padded">
<div class="text">
<u><strong>„Armata română,</strong> <strong>o lume a corupţiei“</strong></u><br />
Ca şi acum, imaginea României în general era, în prima parte a secolului trecut, cea a unei ţări profund corupte. Bine informat asupra situaţiei din ţara noastră de către<u> serviciile speciale germane</u>, dictatorul<strong> Adolf Hitler avea</strong>, conform secretarei sale particulare, Christa Schroeder, <u>o părere foarte proastă despre România.</u> Prin contrast cu mareşalul Ion Antonescu, ceea ce se întâmpla în ţară căpăta o culoare şi mai întunecată: „Hitler admira mai ales caracterul corect şi incoruptibil al lui Antonescu, calităţi ce contrastau puternic cu metodele şi uzanţele dragi compatrioţilor săi. Singurul reproş pe care i-l aducea era lipsa de fermitate în conducerea afacerilor interne ale ţării sale. Armata română era, în opinia lui Hitler, o lume a corupţiei şi a trădării“.<br />
</div>
</div>
</div>
În 3, 4, 8 şi 10 ianuarie 1866, după cum descrie Alex Mihai Stoenescu în „Istoria loviturilor de stat din România“, Boerescu, asumându-şi toate riscurile într-un regim cezarist precum cel instituit de Cuza, a vorbit despre modul în care domnitorul amânase abuziv intrarea în vigoare a noului Cod Civil, pentru ca mai mulţi cetăţeni străini să dobândească proprietăţi în România, după ce mituiseră camarila domnitorului.<br />
<br />
<strong>Monopolul fabricării măsurilor şi greutăţilor le fusese încredinţat pe ascuns, fără licitaţie, cetăţenilor străini.</strong><br />
<br />
Lemaître şi Bergman, iar statul român se obliga să-i despăgubească dacă nu-şi vindeau toată marfa! Monitorul Oficial, fabricile de armament, amenajarea albiei pentru râul Dâmboviţa, construirea unor şosele – toate se făcuseră fără licitaţii, la preţuri exorbitante pentru stat, de cele mai multe ori spre beneficiul unor străini aflaţi în legătură cu camarila. „Pare imaginea unui jaf generalizat. Toate aceste acte de corupţie au sleit finanţele statului şi au introdus cu întreaga sa forţă sistemul birocratic“, concluzionează Stoenescu.<br />
<br />
În contextul realităţilor din 2013, remarca făcută de Cuza după abdicarea sa forţată spune totul despre continuitatea în rău a clasei politice româneşti, acum şi întotdeauna. „M-ar fi răsturnat de mult partidele dacă aş fi fost aspru cu toţi care pradă ţara, căci afară de câteva excepţii onorabile, dar netrebuincioase în lucrările ţării, ceilalţi nu caută în drepturile pe care le cer decât mijlocul de a despuia ţara“ este afirmaţia lui Cuza citată de istoricul Maria Georgescu, care concluziona: „Avea convingerea realistă că nimeni nu-i putea fi credincios în România acelor timpuri, dacă nu era interesat. Ca urmare, a cultivat şi tolerat în jurul său, mai ales în ultimii ani de domnie, o camarilă formată din profitori de tipul lui Liebrecht, Docan, Pisoschi ş.a.“.<br />
<br />
<strong><u>Carol al II-lea, personificarea necinstei</u></strong><br />
Nici venirea lui Carol I n-a scutit ţara de astfel de episoade. Cazul construcţiei căilor ferate este cel mai scandalos dintre actele de corupţie care au slăbit România.<br />
Presa vremii gemea de anchete şi dezvăluiri în privinţa felului în care mai ales liberalii se abonau la contractele cu statul şi manipulau legile în aşa fel încât să obţină beneficii maxime.<br />
<br />
<strong>Personificarea corupţiei interbelice a fost însă, în România, regele Carol al II-lea.</strong> Acesta a fost adevăratul <u>inventator al multora dintre practicile de „sifonare“ a banilor publici de astăzi.</u> Înconjurat de o clică de afacerişti, monarhul care a condus ţara între 1930 şi 1940 s-a dovedit de o lăcomie greu de imaginat. Actele sale de corupţie au ruinat bugetul, au frânat dezvoltarea ţării şi au slăbit foarte grav capacitatea de apărare a României exact înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial.<br />
<h1>
<strong><u>Răsuflarea otrăvită a Bizanţului</u></strong></h1>
<div style="text-align: center;">
<br />
<img alt="" src="http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/07/05/51d6c59ac7b855ff5607126d/646x528.jpg" /><br />
<em><strong>Moda ca funcţiile să fie cumpărate a fost impusă de greci în Imperiul Bizantin, apoi în Imperiul Otoman şi exportată în ţările române, unde de la fanarioţi încoace este perpetuată de funcţionari. Desen: Vali Ivan</strong></em><br />
<br />
Sofisticata civilizaţie bizantină, descendentă a celor mai importante culturi ale antichităţii europene – cea greacă şi cea romană – a cucerit fără nicio problemă mintea şi sufletul populaţiilor cu care a intrat în contact, inclusiv pe invadatorii turci. Problema este că, odată cu preluarea culturii, a organizării şi a stilului de viaţă ale celei mai evoluate societăţi existente la acea dată, aceste popoare (între care şi locuitorii de la nordul Dunării) şi-au însuşit şi moravurile care au dus la căderea Imperiului Bizantin.</div>
<strong></strong><br />
<strong><u>Fluxul grecesc către ţările române</u></strong><br />
Pe meleagurile româneşti, corupţia şi discordia ar fi ajuns „la pachet“ cu religia ortodoxă, cu elementele de civilizaţie bizantine şi, mai apoi, cu emigranţii greci refugiaţi după căderea Constantinopolelui. Aici, momentul de cotitură pare să fi fost decizia domnitorului Nicolae Alexandru, al Ţării Româneşti, de a renunţa la catolicism în favoarea ortodoxiei. Dictată de interese politice (obstrucţiile regelui ungar, care era şi suzeranul domnitorului român, în legăturile acestuia din urmă cu papalitatea), alegerea de atunci avea să influenţeze decisiv şi pentru vecie traiectoria ţărilor române. A fost momentul în care românii s-au legat de bizantini şi de grecii care conduceau acest stat, renunţând la tutela spirituală a Occidentului.<br />
<br />
Nicolae Iorga (marele istoric avea chiar el origini greceşti) menţiona, în „Bizanţ după Bizanţ“, că marile familii bizantine nu s-au stins după ocuparea Constantinopolelui de către turci, la 1453, ci unele dintre ele s-au refugiat în Ţara Românească şi Moldova, singurele ţinuturi ortodoxe rămase – la acea dată – încă neocupate de turci.<br />
<br />
Ulterior, domnitorii români au devenit mari ocrotitori şi finanţatori ai mănăstirilor ortodoxe de pe întinsul fostului Imperiu Bizantin (această situaţie s-a menţinut până la ridicarea Rusiei ca mare putere). În sfârşit, de la începutul anilor 1700, odată cu startul epocii fanariote, acest flux grecesc dinspre Constantinopole către meleagurile româneşti a devenit aproape sufocant.<br />
Timp de un secol, la nivelul clasei conducătoare s-a realizat o contopire între elementul grec şi cel autohton. Boierii erau încântaţi să-şi căsătorească odraslele cu educaţii venetici veniţi din Fanar, iar grecii scăpătaţi – dornici să parvină.<br />
<br />
<u><strong>„Hospodarii greci</strong> <strong>sunt oameni intriganţi“</strong></u><br />
Dumitru Drăghicescu îl cita, în „Din psihologia poporului român“, pe Adam Neale, călător englez la începutul secolului al XIX-lea: „Hospodarii greci sunt oameni intriganţi, de rea-credinţă şi necinstiţi. După ce petrec mai multe luni târându-se josnic pe la curtea vizirilor turci, după ce câştigă pe aceştia prin mulţimea darurilor şi a linguşirilor, învingând pe toţi rivalii lor prin mijlocirea calomniei şi vorbelor de rău, ajung să fie numiţi mai întâi dragomani la curte (n.r. – în Istanbul) şi apoi guvernatori în Moldova şi Valachia. <br />
<br />
Ei plecau la domniile lor ciuruiţi de datorii făcute pentru ca să conrupă pe membrii divanului turc, înconjuraţi de o mulţime de rude leşinate şi de trântori morţi de foame, şi despoaie pe bieţii ţărani spre a-şi îngrăşa pe creaturile lor“.<br />
<br />
La aceeaşi concluzie au dus şi cercetările istoricului Neagu Djuvara, sistematizate în lucrarea „Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne“.<br />
<br />
<strong><u>„Strică toate lucrurile bune şi adaogă legi rele“</u></strong><br />
Există documente care arată că domnitorii pământeni de dinaintea perioadei fanariote au sesizat influenţa nefastă. Într-un hrisov dat la 1630 de Leon Tomşa (domn al Ţării Româneşti între 1629 şi 1632) şi copiat de Radu Leon (domnitor al Ţării Româneşti între 1664 şi 1669) erau acuzaţi emigranţii veniţi din Constantinopole: <strong>„Văzând atâta sărăcie şi pustiire a ţării, căutat-am Domnia mea şi cu tot sfatul ţării ca să aflăm de unde cad acele <span id="elrpjdgwotstsweiqrpmrqou" style="border-bottom-color: rgb(255, 0, 0); border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 1px; color: red; cursor: pointer; text-decoration: underline;">nevoi</span> pe ţară,</strong> şi aflatu-s-a şi s-a adeverit că toate nevoile şi sărăcia încep de la grecii streini, care amestecă domniile şi vând ţara fără milă şi o precupeţesc pe camete asuprite, şi dacă vin aici în ţară, nu socotesc să umble după obiceiurile ţării, ci strică toate lucrurile bune şi adaogă legi rele şi asupritoare şi unele slujbe (dări) le-au mărit şi le-au ridicat fără seamă pe atâta grecime ca să-şi plătească ei camătă lor. Încă şi multă altă înstrăinare a arătat către oamenii ţării, nesocotind pe nici un om de ţară, înstreinând oamenii despre domnia mea, cu pisme şi cu napăsti, şi asuprind săracii fără milă şi arătând vrăjmăşie către toţi locuitorii ţării“.<br />
<strong></strong><br />
<strong><u>„Oameni străini nouă cu năravurile cele rele“</u></strong><br />
În baza acestui rechizitoriu, Leon Tomşa a decis, printre altele, expulzarea boierilor şi a negustorilor greci din ţară, cu excepţia grecilor căsătoriţi cu pământence şi aşezaţi în ţară.<br />
Matei Basarab îi acuza pe aceiaşi greci din fostul Imperiu Bizantin într-un document din 1639 în care limita posibilitatea de a se scoate avuţiile de pe terenurile mănăstireşti cu destinaţia lăcaşurilor de la Muntele Athos: „Mitropoliţii şi domnitorii ţării, oameni străini nouă, nu cu legea sfântă, ci cu neamul, limba şi cu năravurile cele rele, adică grecii, cari spurcându-şi mâinile lor cu ocărâtoarea mită, sub vicleana taină începuse a vinde şi a cârciumări sfintele mănăstiri ale ţării şi lavrele domneşti, a le supune metoace dajnice altor mănăstiri de prin ţara grecească şi de la Sveta Gora (n.r. – Muntele Athos), făcându-le hrisoave de închinăciune fără de ştirea sfatului şi fără de voia soborului“.<br />
<br />
La 1711, în ţările române începea oficial epoca fanariotă, perioadă de peste 100 de ani în care Moldova şi Ţara Românească au avut domnitori greci aleşi de sultan din cadrul comunităţii elene din cartierul Fanar, din Constantinopole.<br />
<br />
<strong>Corupţia şi hoţia au căpătat proporţii înspăimântătoare, iar principatele române au devenit, în scurt timp, cele mai vitregite regiuni din Europa creştină.</strong> Toate veniturile acestor ţări erau trimise la Constantinopole, fie sub formă de plocoane şi tribut, fie pentru a umple sipetele domnitorilor greci şi ale rudelor lor. Spolierea, remarcată de toţi călătorii străini, a fost totală timp de un secol.<br />
<br />
La 1863, când Alexandru Ioan Cuza a decis secularizarea averilor bisericeşti, nu mai puţin de o treime din suprafaţa arabilă din Moldova şi Ţara Românească aparţinea bisericii, iar suprafeţe care însumau o şeptime din teritoriul principatelor erau închinate grecilor, prin intermediul mănăstirilor, iar veniturile erau scoase din ţară. Din acest motiv, călugării greci au complotat, încercând să-l asasineze pe Cuza.<br />
<br />
<blockquote>
După ce petrec mai multe luni târându-se josnic pe la curtea vizirilor turci, grecii ajung să fie numiţi mai întâi dragomani la curte (n.r. – în Istanbul) şi apoi guvernatori în Moldova şi Valachia. Ei plecau la domniile lor ciuruiţi de datorii făcute pentru ca să conrupă pe membrii divanului turc, înconjuraţi de o mulţime de rude leşinate şi de trântori morţi de foame, şi despoaie pe bieţii ţărani spre a-şi îngrăşa pe creaturile lor.</blockquote>
<strong>Adam Neale,</strong> călător englez, la începutul secolului al XIX-lea<br />
<br />
<blockquote>
Cuvintele ordine, dreptate, cinste, onoare sunt adesea uitate în Ţara Românească Aici, toate slujbele se cumpără, adică se plăteşte dreptul de a săvârşi orice crimă fără a fi pedepsit.</blockquote>
<strong>Louis Langeron, </strong>conte francez, la 1812<br />
<h2>
<br /><strong><u>Putreziciunea unui imperiu, respirată prin civilizaţie</u></strong></h2>
<img alt="" src="http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/07/05/51d6c794c7b855ff56071eb1/318x425.jpg" style="float: right;" /><br />
<em><strong>Catedrala Sânta Sofia din Istanbul, fostul centru spiritual al ortodoxiei. Foto: Shutterstock</strong></em><br />
<br />
Dumitru Drăghicescu a descris plastic, în „Din psihologia poporului român“, influenţa grecilor asupra acestei părţi a Europei: „Împărăţia bizantină fu pentru otomani, care o cuceriră, ceea ce a fost mantaua lui Nessus pentru Hercule. <br />
<br />
Putreziciunea morală a acestui imperiu, îmbătrânit şi intrat în descompunere, crea o atmosferă necurată, vicioasă, pe care o respiră în Constantinopol, de la începutul ei, noua formaţiune politică a otomanilor“.<br />
<br />
S-ar părea că Mahomed al II-lea cucerise oraşul nepotrivit: „Respirând şi asimilând această atmosferă, turcii şi imperiul lor se otrăviră, din cele dintâi timpuri, cu spiritul de corupţie, de intrigă, de delaţiune şi trădare, care predomnea de veacuri pe malul Bosforului. Grecii rafinaţi în arta înşelăciunii, a amăgelei şi a corupţiei nu putură să se păstreze la Constantinopole decât prin corupţie şi prin desfăşurarea unui spirit rafinat de discordie, de linguşire şi de intrigă“.<br />
<br />
<strong><u>„Sistemul de corupere, desăvârşit de bizantini“</u></strong><br />
Cunoscutul sociolog şi filozof român identifica în Biserica Ortodoxă principala pârghie prin care s-a răspândit corupţia: „Îndeosebi scaunul Patriarhiei ecumenice, singura unealtă de precumpănire ce mai rămăsese grecilor din toată mărirea lor căzută, deveni mărul discordiei, ocazia intrigilor şi a corupţiei turcilor ce se urmă din partea grecilor doritori să-l ocupe. Această ocazie dezvoltă la turci gustul de a se lăsa să fie cumpăraţi cu sume de bani“.<br />
<br />
„Sistemul de corupere a marilor funcţionari, al femeilor Sultanului şi a Sultanului chiar, fu dezvoltat şi dus la desăvârşire de bizantini. De veninul acestui spirit de vânare morală a suferit şi suferă cu atât mai mult azi Imperiul Otoman (n.r. – la începutul secolului trecut, împărăţia turcească încă mai exista). Decăderea lui se trage de acolo şi pieirea lui nu va veni din altă parte. Boala cronică, care ţine pe acest bolnav perpetuu pe patul său, este intoxicarea cu putreziciunea morală a vechiului Bizanţ“, scria Drăghicescu.<br />
<br />
De aici, Drăghicescu intuia o spirală a flagelului care a învăluit rapid România: „Neapărat că sistemul corupţiei dezvoltat la Constantinopole nu putea să nu aibă urmările lui fireşti şi asupra legăturilor ce se stabiliseră de curând între Poartă şi ţările române. Situaţia, în acestea din urmă, devenise aşa încât intrigile şi luptele pentru domnie nu mai aveau niciun frâu. Peţitorii la domnie se întreceau între ei cu pungile de bani, pentru a cumpăra protecţia şi favoarea, fie a vizirilor sau a femeilor influente de la palat, fie chiar a Sultanului. Apucăturile turcilor primeau foarte bine concurenţa candidaţilor la domnie. Pungile cu bani şi darurile erau bine văzute, bine primite şi îşi aveau efectul. Lăcomia turcească, aţâţată de corupţia grecilor, nu mai avea ea însăşi nici un frâu“.<br />
<br />
Dincolo de orice urmă de tăgadă este că principalele elemente care au subminat, în ultimele patru secole de viaţă, Imperiul Bizantin au fost corupţia, dezbinarea şi trădarea. Acestea ajunseseră atât de adânc înrădăcinate în nobilimea bizantină încât n-au încetat nici măcar în faţa primejdiei supreme, când Mahomed al II-lea începuse asediul Constantinopolului, şi n-aveau să se oprească nici mai târziu, după cucerirea cetăţii. Familiile bizantine au continuat cu furie lupta pentru scaunul Patriarhiei ecumenice şi pentru favorurile noilor stăpâni. ;<br />
<blockquote>
Spătarul ţine o armată de arnăuţi ca să urmărească şi să prindă tâlharii ce mişună pe drumuri şi în păduri: dar tocmai arnăuţii sunt cei ce fură şi ucid, iar câştigul îl împart adesea cu spătarul.</blockquote>
<strong>Louis Langeron,</strong> conte francez, la 1812<br />
<h2>
<strong><u>„Cârmuirea, adevărata nenorocire a acestui ţinut frumos“</u></strong></h2>
Măcar în ceea ce priveşte mărturiile străinilor, aceştia nu par să aibă dubii în ceea ce priveşte sursa mentalităţilor păguboase înrădăcinate în părţile noastre. La 11 iunie 1798, „cetăţeanul Parrant“, trimis al Republicii Franceze ca viceconsul în Moldova, îi remitea ministrului de Externe Talleyrand un raport amănunţit despre starea de lucruri din această provincie. Francezul era fermecat de frumuseţea locurilor şi de bogăţia naturii, dar dezgustat de cei care conduceau. O formulă <em>avant la lettre</em> a atât de cunoscutei ziceri moderne<strong><u> „Ţară frumoasă, păcat că-i locuită!“.</u></strong><br />
<br />
„Trebuie să spunem că aici întâlnim două păcate mari, care, orice ai face, se vor împotrivi mereu înfloririi la care ţinutul acesta frumos ar putea să ajungă (…). Cele două păcate sunt cârmuirea, care, prin natura ei, este o adevărată nenorocire, şi depopularea, urmarea nefericită a celei dintâi“, scria Parrant, citat de Djuvara în „Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne“.<br />
Nicio noutate: la începutul mileniului trei,<u> ocârmuirea rămâne adevărata nenorocire a României</u>, iar <strong>directa consecinţă a acestor conducători ticăloşi este depopularea ţării:</strong> peste 3,5 milioane de locuitori, adică aproape 17% din populaţie, au părăsit România în ultimul deceniu.<br />
<br />
<strong>Spiritul public distrus al românilor</strong><br />
„Provincia aceasta are şi un stăpân, însă un stăpân străin, care o jefuieşte, care este silit s-o jefuiască şi să facă acest lucru cu o grabă necrezut de mare. Miniştrii de lângă el ştiu să facă întocmai ce face el. Toţi slujbaşii au grijă să le urmeze pilda, încât întreaga cârmuire nu este altceva decât un jaf; toţi membrii ei sunt nişte lipitori dornice să sugă ultima picătură de sânge a unor mulţimi vlăguite“, descria francezul.<br />
<br />
„Din trei în trei ani, o nouă legiune de astfel de vampiri ajunge în Moldova, săraci cu toţii, amărâţi şi, din trei în trei ani, pleacă de aici încărcaţi de aur şi de bunuri, lăsând după ei doar amintirea necazurilor şi gustul pentru o nepotolită lăcomie pe care vrednicii lor urmaşi o vor arăta negreşit“, le povestea Parrant, uluit, concetăţenilor săi francezi.<br />
<br />
<strong>Un alt străin, William Wilkinson, consul general al Angliei în Principate</strong>, descria înrâurirea acestei exploatări asupra obiceiurilor pe care le-au deprins locuitorii de aici: „Nici unul din evenimentele care au înrâurit existenţa politică şi au distrus spiritul public al moldovenilor şi al valahilor n-a fost atât de dezastruos ca sistemul de politică introdus de grecii din Fanar ajunşi în fruntea Principatelor“.<br />
<br />
Wilkinson manifesta un spirit analitic aproape impersonal: „Umiliţi, înjosiţi şi asupriţi aşa cum sunt grecii de când nu mai sunt un neam, civilizaţia lor a decăzut şi ea pe măsură ce au crescut greutatea şi barbaria jugului ce-i apasă. Astfel, pe nesimţite, s-au învăţat cu ticăloşia şi supunerea slugarnică. Prefăcătoria şi minciuna au devenit trăsăturile cele mai caracteristice ale fizionomiei lor morale; în sfârşit, gravitatea împrejurărilor în care se află tot timpul i-a obişnuit, treptat, cu tot ce-l poate înjosi şi umili pe om“.<br />
<br />
<blockquote>
Şeful poliţiei e cel care-i ocroteşte pe hoţi şi ascunde prada.</blockquote>
<strong>Louis Langeron, </strong>conte francez, la 1812<br />
<h1>
<strong><u>De unde vine „civilizaţia hoţiei“?</u></strong><br /> </h1>
<img alt="" src="http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/07/05/51d6cd0fc7b855ff56074148/646x404.jpg" /><br />
<br />
<br />
În România,<strong><u> a patra cea mai coruptă ţară din Uniunea Europeană,</u></strong> conform studiului Transparency International pe 2012, <u>e greu de găsit un specialist în corupţie.</u> Oamenii de ştiinţă încep dialogul cu un avertisment sincer: „N-am studiat domeniul“. E un paradox: ne lovim zilnic de această plagă, vorbesc străinii, vorbim şi noi, ne afectează viaţa de zi cu zi, dar puţini sunt cei care au pus-o sub lupa ştiinţei.Sociologul Constantin Schifirneţ, profesor la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice la SNSPA şi blogger „Adevărul“, găseşte explicaţii interesante pentru particularităţile „ticăloşiei“ seculare a funcţionarului român.<br />
<br />
„Există un context geopolitic favorizant, care a împins mentalităţile către această stare de lucruri. În primul rând, <u>ţările române n-au avut niciodată alte teritorii sub ocupaţie,</u> care să asigure capital din exterior. Miza a fost, permanent, această resursă internă limitată, mai mereu sub presiune externă. <strong>De aici, lupta pentru accesul la buget.</strong> Acesta este, prin tradiţie, <u>unica sursă sigură de îmbogăţire</u> în România. În plus, secole de-a rândul, <strong>pacea şi funcţiile s-au cumpărat în ţările române.</strong> Asta creează un obicei“, spune Schifirneţ.<br />
<br />
Totul pleacă, până la urmă, de la structura statului român: „Această mentalitate ţine de cadrul instituţional. România nu a avut şi nu are o birocraţie reală, în înţelesul celei occidentale, al celei franţuzeşti, ca să fim exacţi, pentru că noi de acolo ne-am inspirat“.<br />
<br />
Corupţia nu e un fenomen românesc, ţine să precizeze profesorul Schifirneţ, dar aici amploarea e accentuată de nişte factori locali. Timpul avut la dispoziţie de România a fost, întotdeauna, scurt. „Noi, ca stat, n-am fost lăsaţi niciodată să ducem un proiect până la capăt. Şi asta a afectat mentalitatea colectivă“, explică sociologul.<br />
<br />
Pentru a evolua şi maturiza, o societate are nevoie de perioade de timp în care să existe continuitate, stabilitate, pace, o anumită predictibilitate a viitorului. România n-a avut niciodată la dispoziţie aceste răgazuri. În scurtele intervale dintre războaie, invazii sau crize economice, conducătorii ţării noastre s-au concentrat pe marile proiecte naţionale: independenţa, întregirea teritorială. Proiectul reformei interne, acela al emancipării populaţiei şi al progresului civilizaţiei, a fost lăsat în plan secund.<br />
<br />
<strong><u>„Catolicii s-au autoreformat moral“</u></strong><br />
Istoricul Marius Diaconescu, profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti şi specialist în istorie medievală, spune că nu cunoaşte vreo mărturie documentară care să vorbească despre cinstea şi respectul faţă de legi al locuitorilor de pe aceste meleaguri, cu o singură excepţie: perioada lui Vlad Ţepeş.<br />
<br />
Diaconescu explică instituţionalizarea corupţiei şi perpetuarea de-a lungul secolelor prin lipsa autorităţii: „Documente şi mărturii ale vremii atestă că, în perioada lui Vlad Ţepeş, legea chiar era respectată în Ţara Românească. Există o legătură cauzală între duritatea cu care domnitorul acesta a sancţionat hoţia, corupţia, trădarea şi diminuarea acestor fenomene. De aceea a rămas şi legendar în memoria poporului. Sigur, nu vom cădea în capcana clişeelor şi a demagogiilor din ultimii ani, însă lucrurile aşa au stat atunci, regulile s-au respectat pentru că oamenilor le era frică să le încalce“.<br />
<br />
<u>Soluţia pare mai simplă decât ne imaginăm:</u> <strong>„Cheia spre diminuarea corupţiei e o atitudine intransigentă a statului în faţa tentativelor de a fi eludată legea. Nici în Occident nu a fost altfel până în urmă cu un secol sau două. La rigoarea de acum s-a ajuns tot prin impunerea cu forţa a legii. Conştiinţa s-a format şi cu ajutorul pedepselor şi al educaţiei“.</strong><br />
<img alt="" src="http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/07/05/51d6ce1ec7b855ff56074839/318x425.jpg" style="float: right;" /><br />
<em><strong>Respectarea legii s-a obţinut în perioada lui Ţepeş prin frica de pedeapsă / Gravură germană / Foto: AFP</strong></em><br />
<br />
Medievalistul acceptă ideea că biserica ortodoxă a jucat şi încă joacă un rol neplăcut în perpetuarea corupţiei şi găseşte cauze concrete, istorice: „Da, patriarhiile ortodoxe sunt afectate, într-un grad înalt, de acest flagel, n-are rost să ne ascundem, ştim cu toţii acest lucru. Până la un punct, şi biserica catolică a avut aceeaşi problemă cu corupţia ca şi cea ortodoxă. Diferenţa a început să se facă în urmă cu aproximativ 4-500 de ani. <br />
<br />
Începând din secolul al XVI-lea, reforma iniţiată de Martin Luther, izvorâtă tocmai din aceste nemulţumiri ale poporului faţă de practicile bisericii catolice, a pus o presiune foarte puternică atât pe papi, cât şi pe cler. Schisma protestanţilor a obligat biserica catolică să se autoreformeze. Din păcate, în ortodoxism n-a existat o asemenea presiune, iar consecinţele se văd“.<br />
<br />
<strong><u>„Schimbarea va dura generaţii“</u></strong><br />
Marius Diaconescu ţine însă să contreze cu argumente contribuţia grecilor în general la răspândirea corupţiei în ţările române. „În primul rând, nu trebuie să credem tot ceea ce scriau domnitorii valahi în secolul al XVII-lea. Trebuie să ştim că şi atunci, ca şi acum, era o luptă dură pentru putere. Iar edictele prin care diverşi domni îi acuzau pe greci şi chiar îi expulzau din ţară erau doar justificările unor răfuieli politice. Grecii veneau aici, cumpărau moşii, se căsătoreau aici, ajungeau la dregătorii şi chiar la domnie, deveniseră nişte competitori puternici pentru boierii autohtoni, care nu vedeau cu ochi buni această concurenţă. Aşa că, în anumite momente, s-au folosit de prilejuri pentru a-şi elimina rivalii“, spune Diaconescu.<br />
<br />
Nici fanarioţii nu au fost chiar atât de răi, susţine Diaconescu. „Pentru cei din Fanar, domnia în ţările române era o afacere. Veneau aici pentru a-şi recupera investiţia şi pentru a strânge avere. Deci nu aveam la ce să ne aşteptăm. Dar să ştiţi că n-au fost toţi răi. Pentru ţările noastre, care erau izolate din cauza dominaţiei turceşti, ei au fost nişte legături cu epoca Renaşterii din Occident. Erau şi oameni învăţaţi care, mai ales în prima parte a anilor 1700, au încercat unele reforme, au iniţiat schimbări în acord cu ceea ce se întâmpla în lume. Constantin Mavrocordat a fost unul dintre ei. Apoi, mai târziu, Alexandru Ipsilanti. S-a urmărit descentralizarea, reducerea puterii boierilor, introducerea unor coduri de legi, profesionalizarea funcţionarilor. Boierii au fost cei care s-au opus, pentru că nu acceptau să-şi piardă privilegiile.“<br />
<br />
Există posibilitatea ca lucrurile să se schimbe? Da, crede Diaconescu, aruncând o privire de-a lungul veacurilor, dar nu radical şi nu într-un timp scurt. Un român, bulgar sau grec nu va ajunge niciodată să gândească şi să acţioneze precum un german sau un suedez.<br />
<br />
O meteahnă atât de veche precum corupţia se va atenua în generaţii: „Prezenţa României într-un cadru organizatoric larg, precum Uniunea Europeană, va duce, treptat, la impunerea unor reguli care acum încă sunt adoptate doar formal. Sunt factori puternici care acţionează concertat pentru schimbarea mentalităţii. Milioane de români care merg mai ales la muncă sau la studii în Occident iau contact acolo cu o altă disciplină, rigoare, cu o altă mentalitate. Unii o adoptă şi se se întorc aici. Este şi o presiune legislativă puternică, multe dintre legile impuse acum de Uniunea Europeană vor sfârşi prin a fi însuşite de români, indiferent de opoziţia de moment a clasei politice. Dar ameliorarea aceasta va dura generaţii“.<br />
<br />
<blockquote>
Există o legătură cauzală între duritatea cu care Vlad Ţepeş a sancţionat hoţia.şi diminuarea acestui fenomen. Regulile s-au respectat de frică.</blockquote>
<strong>Marius Diaconescu,</strong> istoric<br />
<br />
<blockquote>
Secole de-a rândul, pacea şi funcţiile s-au cumpărat. Asta creează un obicei. În plus, România n-a avut şi nu are o birocraţie reală.</blockquote>
<strong>Constantin Schifirneţ, </strong>sociolog<br />
<br />
<blockquote>
La noi, de la vlădică la opincă, toată lumea fură. Şi de aceea şi copiii fac la fel! Iar dacă nimeni nu mai are moralitate, nu mai au nici copiii. (…) La noi, ideea de a şmecheri e considerată nu doar normală, dar aproape o datorie! Copiii ăştia sigur că trişează, pentru că ei sunt necinstiţi din educaţie!</blockquote>
<strong>Neagu Djuvara, </strong>istoric<br />
<br />
<h2>
<strong><u>Djuvara: „Să se pună accentul, în şcoala primară, pe cinste!“</u></strong></h2>
<img alt="" src="http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/07/05/51d6cbb5c7b855ff560738cf/627x0.jpg" style="height: 431px; width: 646px;" /><br />
<div style="text-align: center;">
<em><strong>Istoricul Neagu Djuvara crede că e necesară implicarea preşedintelui ţării şi elaborarea unui plan în învăţământ pe 20 de ani. Foto: Eduard Enea</strong></em></div>
<div style="text-align: center;">
<br />
Istoricul Neagu Djuvara spune că, în această tristă consevenţă a poporului român, a existat o ruptură mai recent, tot sub influenţa Occidentului de care-şi leagă speranţele şi Diaconescu. „Veacul al XIX-lea a fost unul destul de fericit. La începuturile României, de la 1859 şi chiar mai devreme, odată cu ultimii domni pământeni din ţările române, Ion Sturdza şi Grigore Ghica, lucrurile au început să se schimbe aproape miraculos. Sub influenţa Occidentului, care la vremea aceea însemna Franţa, a ideilor născute acolo, partea intelectuală a boierilor noştri, negustorii bogaţi intraţi în contact cu civilizaţia de acolo au dat tonul unei reforme a mentalităţilor.“</div>
<span style="font-size: 12px;"></span><br />
Într-un interviu acordat anul trecut pentru „Weekend Adevărul“, Djuvara menţiona că această mentalitate de hoţi a românilor a fost încurajată de comunism şi de cei care l-au continuat după 1990. Istoricul găsea cauza şi oferea şi soluţia pentru remedierea acestei catastrofe. „Am să vă spun un lucru supărător: la noi s-au dezvoltat mai rău decât oricând, în ultimii 60 de ani de comunism, hoţia, trişarea, minciuna! La noi, de la vlădică la opincă, toată lumea fură. Şi de aceea şi copiii fac la fel! Iar dacă nimeni nu mai are moralitate, nu mai au nici copiii.“<br />
<br />
Istoricul are şi o sugestie pentru Traian Băsescu: „Dacă aş fi preşedinte al Republicii, aş face o mare adunare de învăţători şi aş spune că pentru 10-20 de ani să se pună accentul, din şcoala primară, pe cinste! La noi, ideea de a şmecheri e considerată nu doar normală, dar aproape o datorie! Copiii ăştia sigur că trişează, pentru că ei sunt necinstiţi din educaţie. Pentru termen lung, trebuie să schimbăm mentalitatea, încă de la şcoala primară. Să-i învăţăm că una din cele 10 porunci este «să nu furi»!“.<br />
<br />
<strong><u>„Ca să supravieţuiască, ţăranii au furat“</u></strong><br />
Decăderea moravurilor în România s-a accelerat odată cu instaurarea comunismului, după 1945. Nu numai Neagu Djuvara depune mărturie. Pictorul Ştefan Câlţia (71 de ani) disecă boala societăţii româneşti cu puterea analitică a intelectualului care a urmărit, pe de plin conştient, procesul de degradare. „Unul dintre programele cu care au venit aici cei care s-au instaurat în ’47 a fost acela de a distruge elitele, de la cei de sus, până la cei din sat. Toţi şi-au declarat proprietăţile, iar cine a fost harnic a fost scos din sat, înnebunit şi terminat“, a explicat Ştefan Câlţia într-un interviu publicat în acest an în „Weekend Adevărul“.<br />
<br />
<strong>Puterea exemplului furnizat de Câlţia este grăitoare:</strong> „În ’64, am fost profesor de desen în satul Şercaia, lângă Făgăraş. Alt lucru impus de comunişti, lucru care a distrus satul, a fost colhozul. Colhozul însemna următorul lucru: locul unde eu am învăţat prima dată să fur. În satul meu, fiind un sat pe coastă, străzile erau cu sens unic, pentru că veneau care multe cu bucate în sus şi în jos şi voiau să evite să se întâlnească pe drumul acela îngust. <br />
<br />
În satul acesta, cuiva i-a venit ideea asta teribilă: aduceam apă acolo, la arie, unde treierau oamenii. Nimeni nu s-a mirat de ce cărăm atâta apă. De fapt, deşertam damigeana şi o umpleam cu grâu şi mergeam acasă şi o răsturnam. Lângă lăzile alea goale în care se ţinea grâul cu ani în urmă, noi reuşisem să strângem o grămăjoară de grâu şi eram fericiţi. Eram prima dată fericiţi că am furat! <span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">De atunci încoace, ţăranii, ca să supravieţuiască, au tot furat.</span> Şi deveniseră nişte hoţi de pe propriul pământ“.<br />
<br />
<strong><u>România, locul 25 din 28 în UE</u></strong><br />
Conform <u>indexului corupţiei din 2012</u> întocmit de organizaţia Transparency International, <strong>România</strong> <u>ocupă locul 29 din 43 de ţări europene monitorizate.</u> Cel mai bine la acest capitol stau ţările nordice – Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia – şi Elveţia, iar cel mai prost – cele ex-sovietice, balcanice şi caucaziene. Dintre ultimele 15 ţări în această ierarhie, 11 sunt ortodoxe, două musulmane, una catolică şi Bosnia, musulmano-ortodoxă (peste 80 la sută). În clasamentul Uniunii Europene (inclusiv Croaţia), România ocupa anul trecut locul 25 din 28, fiind mai „curată“ decât Italia, Grecia şi Bulgaria.<br />
Indexul corupţiei este întocmit de Transparency International pe baza unui complex de indicatori furnizaţi de 13 instituţii independente.<br />
<blockquote>
Alt lucru impus de comunişti, lucru care a distrus satul, a fost colhozul. Colhozul însemna următorul lucru: locul unde eu am învăţat prima dată să fur.</blockquote>
<strong>Ştefan Câlţia</strong>, pictor
<br />
<strong>Acest grupaj a apărut în „Weekend Adevărul“ - ediţia din 5-7 iulie.</strong><br />
<strong>==================================================</strong><br />
<strong>==================================</strong><br />
<strong>==================</strong></div>
</div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-76366480511144241062012-11-30T12:40:00.002+02:002012-11-30T17:33:35.670+02:0030 noiembrie. Sfantul Andrei - Apostolul romanilor. Apostolul Lupilor, al dacilor! La multi ani, tuturor!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeS40Xte9hQALlGCTFfE2q6xiN81qjkIgVfdDrrEO9WqhFupRoJNAPPufe7hllglxIHOdun0NZwVvJ5TozYfFVVA-gp2m-zpwmQ-d9XKFtDM_4xBzMI69KXox3iRN0bGzc1JVkiPxQ5zI/s1600/sfantul-andrei-.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeS40Xte9hQALlGCTFfE2q6xiN81qjkIgVfdDrrEO9WqhFupRoJNAPPufe7hllglxIHOdun0NZwVvJ5TozYfFVVA-gp2m-zpwmQ-d9XKFtDM_4xBzMI69KXox3iRN0bGzc1JVkiPxQ5zI/s1600/sfantul-andrei-.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<strong>Sfantul Apostol Andrei este sarbatorit pe data de 30 noiembrie.</strong> S-a nascut in Betsaida Galileia, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret, in nordul Tarii Sfinte. Din <a class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68431-cum-si-de-ce-sa-citim-sfanta-scriptura" title="Cum si de ce sa citim Sfanta Scriptura"><span style="color: red;">Sfanta Scriptura</span></a> aflam ca era <strong>fratele lui Simon Petru</strong>. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor. Avand in vedere ca Andrei era evreu, nu stim cu certitudine daca numele Andrei era numele sau real (acesta fiind de origine greceasca). Potrivit cercetatorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, inca din perioada sec. II-III d.Hr.</div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
Pentru romani,<strong> numele apostolului Andrei este legat de lupi</strong>. Se sustine ca acest nume - Apostolul Lupilor - deriva din <strong>vechea denumire a dacilor</strong>, <strong>daoi, (lupi),</strong> dar si de la <strong>simbolul lor - lupul</strong>. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun ca acest animal a fost alaturi de daci la caderea Sarmizegetusei si ca cel care era capetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre <a class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67904-manastirea-pestera-sfantului-apostol-andrei" title="Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei"><span style="color: red;">Pestera</span></a> care i s-a oferit ca adapost.</div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<strong>Sfantul Andrei - ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul</strong></div>
<div style="text-align: center;">
<a href="http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-apostol-andrei/sfantul-andrei-72879.html"><span style="color: red;">Sfantul Andrei</span></a>, inainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al <a class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/acatiste/67139-acatistul-sfantului-ioan-botezatorul" title=""><span style="color: red;">Sfantului Ioan Botezatorul</span></a>. Dorinta de a-L urma pe Hristos se naste in el, in momentul in care Sfantul Ioan rosteste cuvintele: "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1, 29). Insa, chemarea sa la apostolie se face mai tarziu si este relatata de Sfantul Evanghelist Matei : "Pe cand Iisus umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: "Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El" (Matei 4, 18-20).</div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<strong>Cand mai este Andrei mentionat in Scriptura?</strong></div>
<div style="text-align: center;">
Scriptura il descopera pe Andrei la <a class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67658-biserica-inmultirii-painilor-si-a-pestilor" title="Biserica Inmultirii Painilor si a Pestilor"><span style="color: red;">inmultirea painilor si a pestilor</span></a> (Ioan 6, 8-9) si dupa <a class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/88519-biserica-sfantul-lazar-manastirea-cernica" title="Biserica Sfantul Lazar - Manastirea Cernica"><span style="color: red;">invierea lui Lazar</span></a> cand, impreuna cu Filip, ii spune lui Hristos ca niste elini, veniti in Ierusalim cu prilejul sarbatoririi Pastelui iudaic, doresc sa-L vada (Ioan 12, 20 - 22).</div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjn50sRXHPP5p3zvp4oFJaTr7AjNFnPZ6T7g8mzNryx9HYypKQAbuqpSl3yiLKigx73rh3dHOq2Tuhfv5cVfJPipkSCItTZK8XnY_N_5u5xnJibFTtHCp37Tto55cvbdUOcrhPGF-a7u5A/s1600/chemarea-apostolie.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjn50sRXHPP5p3zvp4oFJaTr7AjNFnPZ6T7g8mzNryx9HYypKQAbuqpSl3yiLKigx73rh3dHOq2Tuhfv5cVfJPipkSCItTZK8XnY_N_5u5xnJibFTtHCp37Tto55cvbdUOcrhPGF-a7u5A/s1600/chemarea-apostolie.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
<strong>Unde a vestit Sfantul Andrei invatatura lui Hristos?</strong></div>
<div style="text-align: center;">
Potrivit traditiei, teologilor si istoricilor, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci. In Istoria bisericeasca, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma: "Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia". Calendarul gotic (sec. al IV-lea) si Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) sustin si ele ipoteza misiunii Sf. Andrei in Scitia. Traditia ca Sfantul Apostol Andrei a predicat la sciti a fost reluata si de scriitori bisericesti. De exemplu, calugarul Epifanie (sec. VIII), in "<a class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/vietile-sfintilor/72973-viata-sfantului-apostol-andrei-cel-intai-chemat" title="Viata Sfantului Apostol Andrei, cel intai chemat"><span style="color: red;">Viata Sfantului Apostol Andrei</span></a>", afirma ca intre popoarele evanghelizate de el se numarau si scitii. Sinaxarul Bisericii constantinopolitane mentioneaza ca Andrei "a predicat in Pont, Tracia si Scitia". Dupa un alt izvor, pastrat in acelasi Sinaxar, Sfantul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Odessos (Varna de azi), pe ucenicul sau Amplias, pe care Biserica Ortodoxa il praznuieste in fiecare an la 30 octombrie. Probabil este Amplias cel amintit de Sfantul Apostol Pavel in epistola catre Romani (16, 8). Prezenta colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea, inchinate Sfantului Andrei, intaresc credinta ca acesta a vestit Evanghelia lui Hristos in tara noastra.</div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<strong>Moastele din Patras</strong></div>
<div style="text-align: center;">
Sfantul Andrei a murit ca martir la Patras. Desi noua ne este cunoscuta traditia care afirma ca Apostolul Andrei a murit pe o cruce in forma de X, se sustine ca aceasta traditie dateaza din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaste data martirizarii. Unii istorici il fixeaza in timpul persecutiei imparatului Nero, prin anii 64-67, altii in vremea persecutiilor initiate de Domitian (81-96). <br />
<br />
In anul 357, moastele Sfantului Andrei au fost asezate in <a class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/96144-biserica-sfintii-apostoli-din-constantinopol" title="Biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol"><span style="color: red;">Biserica Sfintilor Apostoli din Constantinopol</span></a>, cu prilejul sfintirii acestei biserici. Cardinalul Petru de Capua va duce moastele Sfantului Andrei in Italia, in catedrala din Amalfi, in timpul Cruciadei a IV-a. In anul 1462, in vremea papei Pius al II-lea, capul Sfantului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus in <a class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67710-biserica-sfantul-apostol-andrei-patras" title="Biserica Sfantul Apostol Andrei - Patras"><span style="color: red;">Catedrala din Patras</span></a>, in biserica cu hramul Sfantul Andrei.</div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4zmuFdBd3IZI4oNCtOhKrAmd9DLN5j_8f9vvZgt7NP9HHacMVlJElVZRKABJQln80lHEgMv9ZGglMwbrfdznHo0lrq7kWN14leR7AthPBATeMsk6D9yqMTYQfe2rtLuJDKiqaWA4kzzA/s1600/crucea-andrei.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4zmuFdBd3IZI4oNCtOhKrAmd9DLN5j_8f9vvZgt7NP9HHacMVlJElVZRKABJQln80lHEgMv9ZGglMwbrfdznHo0lrq7kWN14leR7AthPBATeMsk6D9yqMTYQfe2rtLuJDKiqaWA4kzzA/s1600/crucea-andrei.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
<strong>Pestera Sfantului Andrei</strong></div>
<div style="text-align: center;">
<a class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/sfantul-apostol-andrei/72885-pestera-sfantului-andrei" title="Pestera Sfantului Andrei"><span style="color: red;">Pestera</span></a> in care se crede ca a vietuit Sfantul Apostol Andrei, cat timp a propovaduit pe teritoriul romanesc, se afla la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, judetul Constanta. In actuala biserica din pestera, in pronaos, intr-o nisa, se afla un fel de pat, scobit initial in piatra, despre care traditia spune ca pe el se odihnea apostolul Andrei. In vara anului 1944, Pestera transformata in biserica a fost sfintita de catre Episcopul Tomisului, Chesarie Paunescu. La scurt timp dupa aceasta, trupele rusesti invadatoare au distrus-o. Abia dupa 1990, prin ravna cuviosului monah Nicodim Dinca, biserica a fost refacuta si redata cultului. Astazi, mii de credinciosi vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trait Apostolul Andrei.</div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<strong>Sfantul Andrei - Ocrotitorul Romaniei</strong></div>
<div style="text-align: center;">
Sfantul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotarat in anul 1995 ca sarbatoarea Sfantului Andrei sa fie insemnata cu cruce rosie in calendarul bisericesc, iar in anul 1997 Sfantul Andrei a fost proclamat "Ocrotitorul Romaniei". Ziua de 30 noiembrie a fost declarata sarbatoare bisericeasca nationala.<br />
<br />
<strong>La multi ani celor ce poarta numele Sfantului Apostol Andrei !</strong></div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<a href="http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-apostol-andrei/sfantul-andrei-apostolul-lupilor-70414.html">http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-apostol-andrei/sfantul-andrei-apostolul-lupilor-70414.html</a>#</div>
<div style="text-align: center;">
=================================</div>
<div style="text-align: center;">
==================</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7BFJzLgU3U7Nj2wnvJqFK-nq2U-AgdB5dmF55AqI0Ld5L0t1OGbZq_2Te7iHXarzur1Ry9oxyEWPhgsM82_Q9FABr4Pl8qmcBaS5ATtPLiQ1mcYv_4GHnAX84-x9_c9INrKXpojxj0E0/s1600/sf-andrei-.gif" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7BFJzLgU3U7Nj2wnvJqFK-nq2U-AgdB5dmF55AqI0Ld5L0t1OGbZq_2Te7iHXarzur1Ry9oxyEWPhgsM82_Q9FABr4Pl8qmcBaS5ATtPLiQ1mcYv_4GHnAX84-x9_c9INrKXpojxj0E0/s640/sf-andrei-.gif" width="518" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Sfântul Apostol Andrei este primul dintre ucenicii lui Iisus, numit astfel şi „cel întâi chemat”. În ziua în care Iisus a venit la Iordan şi a fost botezat de Sf. Ioan, acesta din urmă le-a spus celor prezenţi că Iisus este Mântuitorul cel aşteptat, Fiul lui Dumnezeu. Înţelegând aceste cuvinte ca o îndrumare a lor, Andrei şi Ioan au mers după Iisus, devenind primii Săi discipoli.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Fiind primul Apostol al Mântuitorului, se poate spune că Andrei a stat cel mai mult în preajma lui Iisus, fiind prezent chiar şi la botezul său în Iordan. În Sfânta Scriptură nu avem date referitoare la activitatea misionară a Sfântului Apostol Andrei, dar unele mărturii istorice ne oferă câteva informaţii în acest sens, spunându-ne că Sfântul Apostol Andrei a vestit Evanghelia pe teritoriul Sciţiei, care cuprinde şi Dobrogea de astăzi.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1995 ca Sfântul Apostol Andrei să fie înscris în calendarul bisericesc cu cruce roşie, iar din 1997 l-a proclamat drept “ocrotitorul României”. Mai mult, în 2001 a hotărât ca ziua de 30 NOIEMBRIE, sărbătoarea Sfântului Andrei, să fie proclamată şi cinstită ca sărbătoare bisericească naţională a României. Astfel, exact înainte cu o zi de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, care aniversează formarea statului naţional unitar, poporul român are şi o zi naţională creştină, în care este prăznuit cel căruia i se datorează formarea sa ca popor creştin. Începând din acest an an 30 noiembrie, ziua prăynuirii Sfântului Apostol Andrei este declarată zi liberă de statul român.</div>
<div style="text-align: center;">
==================================</div>
<div style="text-align: center;">
=========================</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjiMhjtkGknsAPfHUpVOM0owbwgbUvuCMO7vG65816iOEdS_mXMTCKB2nPhYgJ_JLYEostv23mmaBKgJHhQU10V7B5pJt0hhyphenhypheno0o-XXTTYez2af_D0_87S8pdVX4xDoDKyhJhMjHrz-SDo/s1600/sfantul-andrei_.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="477" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjiMhjtkGknsAPfHUpVOM0owbwgbUvuCMO7vG65816iOEdS_mXMTCKB2nPhYgJ_JLYEostv23mmaBKgJHhQU10V7B5pJt0hhyphenhypheno0o-XXTTYez2af_D0_87S8pdVX4xDoDKyhJhMjHrz-SDo/s640/sfantul-andrei_.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: large;">Tradiţii de Sfântul Andrei: Spiritele morţilor ies din morminte, </span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: large;">iar strigoii şi lupii atacă oamenii</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: small;"></span><br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpotqxj7GrtZ9CjE3SdPI13KPMHShW1NAiCqSeZu_87KonI_sVcixle1rBXdmcT-Hrmt1fFvz6WwaO1bBTcpRsfFgjFFHv9p-MjREbHRX0ISrZfUpjzapv1Ud8_l4Xnn7aQMVJT6wR1OU/s1600/Tradi%C5%A3ii+de+Sf%C3%A2ntul+Andrei.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="422" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpotqxj7GrtZ9CjE3SdPI13KPMHShW1NAiCqSeZu_87KonI_sVcixle1rBXdmcT-Hrmt1fFvz6WwaO1bBTcpRsfFgjFFHv9p-MjREbHRX0ISrZfUpjzapv1Ud8_l4Xnn7aQMVJT6wR1OU/s640/Tradi%C5%A3ii+de+Sf%C3%A2ntul+Andrei.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="articleDescription" style="text-align: center;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><strong>Vineri, 30 noiembrie, creştin-ortodocşii îl celebrează de pe </strong></span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><strong>Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor.</strong></span> <br />
<br />
Sărbătoarea religioasă este regăsită, însă, şi în calendarul popular, fiind suprapusă peste un personaj din mitologia locală, Sântandrei. În ajunul şi în ziua de Sfântul Andrei, românii desfăşoară o mulţime de ritualuri pentru a se feri de spiritele rele, de lupi şi pentru a le merge bine tot anul.<br />
<br />
<strong>Ziua de Sfântul Andrei reprezintă în calendarul popular începutul sezonului rece, al frigului şi al întunericului, precum şi activitatea tot mai accentuată a lupilor. Această zi este una propice pentru acte divinatorii, vrăji de ursită şi previziuni meteorologice.</strong><br />
<br />
<strong>Figura centrală a sărbătorii este Sântandrei, o divinitate precreştină, personificare a lupului, peste care creştinismul a suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, ocrotitorul României</strong>. Sântandrei a preluat astfel numele și data de celebrare ale <br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: large;">Apostolului Andrei - 30 noiembrie.</span></div>
<div class="articleContent allerR14" style="text-align: center;">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQ1AgV8O8oRcQ7fNkqg-iVhOxjGLWiETNf_JRso7vQAoc242cvkzq_4RRxKQ4CrEX_uvYIPj-RLcl2yDDyhDagev0SyRXSVMsswdWLKwCYKsg2-EKuRHz64wifVGEhthJ7JNnOIOFe8i8/s1600/cimitir_noaptea_strigoilor.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQ1AgV8O8oRcQ7fNkqg-iVhOxjGLWiETNf_JRso7vQAoc242cvkzq_4RRxKQ4CrEX_uvYIPj-RLcl2yDDyhDagev0SyRXSVMsswdWLKwCYKsg2-EKuRHz64wifVGEhthJ7JNnOIOFe8i8/s640/cimitir_noaptea_strigoilor.jpg" width="478" /></a></div>
<br />
Ziua Sf. Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă. Sfârşitul toamnei este serbat la 30 noiembrie, cu unul dintre cele mai mari ajunuri ale calendarului popular, Ajunul Sf. Andrei. Este momentul în care, <strong>după credințele populare, se pogoară pe pământ sfinții patroni ai lupilor, Petru și Andrei, și se dezlănțuie forțele malefice reprezentate de strigoi și de lupi.</strong><br />
<br />
"Punctând un început, această noapte este una puternic marcată de sacru, astfel explicându-se manifestările specifice acestei sărbători: coborârea spiritelor morților precum și luptele nocturne ale strigoilor și strigoaicelor care fură mana laptelui și a câmpului. Remediile cele mai eficiente pentru a contracara acțiunea acestor spirite neliniștite erau: sarea, macul, cânepa și usturoiul", a declarat etnologul Ania Moldoveanu pentru <a href="http://www.rtv.net/live" target="_blank"><strong><span style="color: #c91516;">R</span><span style="color: black;">TV.NET</span></strong></a>.<br />
<br />
<strong>Tradiţii şi obiceiuri în Ajunul Sf. Andrei (29 noiembrie) - Noaptea strigoilor</strong><br />
<br />
În cultura tradițională românească, spiritele morţilor se manifestă printre cei vii în perioada marcată de zilele de ajun a două sărbători mari: Sf. Gheorghe (22 aprilie) și Sf. Dumitru (25 octombrie). <strong>Perioada de maximă activitate este în ajunul Sf. Andrei (29 noiembrie) moment care marchează și începutul sezonului rece.</strong><br />
<br />
"<strong>În această noapte spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie la hotare,</strong> răspântii de drumuri și prin alte locuri necurate, folosindu-se de limbile de meliță și coasele furate din gospodăriile oamenilor. Duelurile lor durează până la cântatul cocoșilor, când spațiul se purifică și strigoii se întorc la locul lor", explică Ania Moldoveanu.<br />
<br />
Unii strigoi atacă oamenii, sugând sângele celor care nu au grijă să ungă cu usturoi cercevelele ferestrelor, ușa și hornul. Pentru a fi protejați, oamenii se ungeau cu usturoi și pe corp sau pe frunte, în piept, pe spate și pe la încheieturi.<br />
În noaptea de 29 noiembrie <strong>se organiza "păzitul usturoiului", o noapte de veghe în care tinerii petreceau și mâncau, având în centrul mesei câteva căpățâni de usturoi înconjurate de tămâie și resturi de la lumânările de Paști, aprinse.</strong> "Dimineața, pe lumina zilei, tinerii ieșeau în curtea casei unde usturoiul era jucat în mijlocul horei, apoi era împărțit între participanți. Usturoiul privegheat, uneori dus la biserică și sfințit, se păstra la icoană, fiind folosit peste an în farmecele de dragoste și ca leac pentru vindecarea bolilor", mai spune etnologul pentru <a href="http://www.rtv.net/live" target="_blank"><strong><span style="color: #c91516;">R</span><span style="color: black;">TV.NET</span></strong></a>.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3rN1TNT9MzI9ZcDt64FLOAJeyLX75sfAAk_d2075kfnuBQ989apCGsKkZoDuQvFX8Sp8Lh9ADrBjFXlR-WGQqBJbOCPjxxj4btutCR2oFAGcoIbXUJgnyxdJdtKo0nwgOTK-z2jlBXeE/s1600/pazitul_usturoiului.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3rN1TNT9MzI9ZcDt64FLOAJeyLX75sfAAk_d2075kfnuBQ989apCGsKkZoDuQvFX8Sp8Lh9ADrBjFXlR-WGQqBJbOCPjxxj4btutCR2oFAGcoIbXUJgnyxdJdtKo0nwgOTK-z2jlBXeE/s640/pazitul_usturoiului.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<em>Păzitul usturoiului</em><br />
<strong>La Sântandrei se consumă covaşa,</strong> o băutură fermentată rituală preparată din mălai și făină sau din mălai de porumb sau mei, mai ales în zona de est a țării. Covașa se împărțea la vecini pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos. În Moldova se credea că fiecare om trebuia să bea covașă, în această zi, pentru a fi ferit de strigoi.<br />
<br />
<strong>Fetele care vroiau să își vadă ursitul</strong> preparau în această noapte "turta de Indrei", din apă, făină și sare în cantități egale, măsurate cu o coajă de nucă. Ele îşi vedeau, astfel, în vis, pe viitorul soț venind să le ofere apă.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2h7OxmkGzBbe9toKWEx_p018Dhi7gFt0mM7CogPeYesz0BpqHCmBgGQgm2pskK4CoGnAe71Zwh6HjW7ToOMv_vu1SxYX7kjHZpQNAzLry4qbdvaJQt6Ij9pakT-LpepTpNONNoJAFgxY/s1600/turta_de_indrei.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2h7OxmkGzBbe9toKWEx_p018Dhi7gFt0mM7CogPeYesz0BpqHCmBgGQgm2pskK4CoGnAe71Zwh6HjW7ToOMv_vu1SxYX7kjHZpQNAzLry4qbdvaJQt6Ij9pakT-LpepTpNONNoJAFgxY/s640/turta_de_indrei.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<em>Turta de Indrei</em><br />
<br />
Deasemenea, în această zi fetele făceau un colac din aluat dospit în mijlocul căruia puneau un cățel de usturoi. Colacul astfel preparat era lăsat timp de o săptămână la loc călduros. Dacă usturoiul încolțea, fata avea noroc.<br />
<br />
O altă metodă de a aprecia viitorul era cea în care se măsurau 9 ceșcuțe de apă într-o strachină care se punea la icoană. A doua zi se verifica nivelul apei: dacă era mai multă, măcar cu o picătură, fata respectivă era norocoasă.<br />
<br />
"Pentru a proteja casa, gospodăria și pe membrii familiei de acțiunea malefică a strigoilor, se recurgea la o serie de acte și gesturi magice performate mai ales de către femei. Substanțele cu cea mai mare eficiență erau: usturoiul, sarea sau semințele de mac. De exemplu, ușile și ferestrele se ung cu usturoi iar la vitele de parte bărbătească se lipește pe cornul din dreapta o cruce de ceară, pentru a fi feriți de acțiunea strigoilor", povesteşte Ania Moldoveanu.<br />
<br />
<strong>Tradiţii şi obiceiuri de Sf. Andrei (30 noiembrie) – Sântandrei, Andrei-de-Iarnă, Indrea, Ziua Lupului</strong><br />
<br />
<strong>Ziua Sf. Sndrei poartă denumirea populară de "Ziua lupului"</strong>, serbându-se prin nelucru pentru ca lupii să nu atace vitele și oamenii. Femeile opresc muncile casnice în această zi: nu torc, nu mătură, nu scot gunoiul din casă, nu curăță grajdurile, nu se piaptănă, nu fac zgârieturi, nu dau de pomană și nu dau nimic de împrumut. <strong>Aceste gesturi au rolul de a limita acțiunea dăunătoare a lupilor în virtutea principiilor magiei simpatetice.</strong><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIwFHCESALRiKhOiHiF6cQiQygOgANPttX9N3aDxZwdksyYJfOygl8-792IaypV7svxxkW3UkF22DHw-zu5g1R9QpQwcyLaCp9DoHDvZJIp7gjPU1K5gQR6Wt2E4_ZDjbXy9Ft4TdhdoA/s1600/wolf_lup.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="358" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIwFHCESALRiKhOiHiF6cQiQygOgANPttX9N3aDxZwdksyYJfOygl8-792IaypV7svxxkW3UkF22DHw-zu5g1R9QpQwcyLaCp9DoHDvZJIp7gjPU1K5gQR6Wt2E4_ZDjbXy9Ft4TdhdoA/s640/wolf_lup.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<em>Ziua de Sfântul Andrei se mai numeşte şi Ziua lupului</em><br />
<br />
Pentru a evita ca strigoii să intre în casă și să provoace stricăciuni, <strong>se ung cu usturoi pragul ușii, ferestrele, hornul, făcându-se semnul crucii. În același scop, se ungeau cu usturoi și oamenii sau mâncau mâncăruri cu usturoi.</strong> Ca să fie apărată ograda de acțiunea strigoilor dar și de cea a lupilor, se ungea cu usturoi poarta.<br />
<strong>În această zi nu se lucrează pentru că e începutul iernii și oamenii vor să le meargă bine tot anul.</strong> Ziua se serbează prin nelucrare ca să nu strice lupii vitele și pentru ca oamenii care pornesc la drum în această zi să nu fie atacați de lupi. Cine muncește în această zi e chinuit de strigoi și are vise urâte sau îi omoară dracul copiii.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixUZBvG9-yiYji4erXAhDau4lp2np_JTvIw_M7gNj8ZmSJI_xZIOhm0GsLx5eriwGbae1TL9foJ20Q5yjYgNv5q2jkbVac9YgbiTLphScoedr-ZzrNq0gkWXFiPWJD-nUKWBHor0FmRUY/s1600/iarna.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixUZBvG9-yiYji4erXAhDau4lp2np_JTvIw_M7gNj8ZmSJI_xZIOhm0GsLx5eriwGbae1TL9foJ20Q5yjYgNv5q2jkbVac9YgbiTLphScoedr-ZzrNq0gkWXFiPWJD-nUKWBHor0FmRUY/s640/iarna.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
<strong>În noaptea de Sf. Andrei se poate ghici şi cum va fi vremea peste iarnă, prin observarea lunii</strong>. "Dacă luna e plină și cerul senin, iarna va fi moinoasă; dacă luna e plină și cerul întunecat, dacă ninge sau plouă, peste iarnă urmează zăpezi mari și grele", arată etnologul.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisy0dPBE6qadir2jvhyB5eOh8NGuG5BDv6XXPpnTgXA-OHWJKUtrlWva2V_Kq0G1tUiPDHiyo6QCQRECi0oTlcoLiCOJkE5JHQAuPxRSVzjk2pRT8sKhpRX51vRu9Eyd-lw9s3JPJ0w3k/s1600/luna_vreme_nou_.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="368" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisy0dPBE6qadir2jvhyB5eOh8NGuG5BDv6XXPpnTgXA-OHWJKUtrlWva2V_Kq0G1tUiPDHiyo6QCQRECi0oTlcoLiCOJkE5JHQAuPxRSVzjk2pRT8sKhpRX51vRu9Eyd-lw9s3JPJ0w3k/s640/luna_vreme_nou_.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<em>Luna anunţă cum va fi vremea peste iarnă</em><br />
<br />
<strong>În seara de Sf. Andrei se seamănă grâu într-o strachină de pământ.</strong> Cel al cărui grâu crește frumos și verde avea noroc. În același scop se puneau în apă ramuri cu muguri. După felul în care creștea grâul semănat se putea interpreta și rodnicia ogoarelor în noul an.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnC10wrshtYGWoxBc8z4UdSuhORp8PQKKHhEcxLXeYAwyNfT-UD8pf8g5vyu0xlOhTZrJGgdyLN-UkQt3mIzb3ISEvM0-iVfGzll9CakJEXmjtDxxe7gX3whrKm_b7vC_CcR1pOJlrwEg/s1600/grau_oracular.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnC10wrshtYGWoxBc8z4UdSuhORp8PQKKHhEcxLXeYAwyNfT-UD8pf8g5vyu0xlOhTZrJGgdyLN-UkQt3mIzb3ISEvM0-iVfGzll9CakJEXmjtDxxe7gX3whrKm_b7vC_CcR1pOJlrwEg/s640/grau_oracular.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<em>Grâul va prevesti dacă vom avea noroc sau nu la anul</em><br />
<em> </em><br />
<em></em><strong>Cine a fost Sfântul Apostol Andrei şi care este legătura cu România şi cu lupii</strong><br />
Sfântul Andrei era fratele Sfântului Petru şi înainte de a deveni ucenic al lui Iisus Hristos, a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul. Potrivit teologilor şi istoricilor, <strong>Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci.</strong> Prezenţa colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea închinate Sfântului Andrei întăresc credinţa că acesta a vestit Evanghelia lui Hristos în ţara noastră.<br />
<br />
Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se crede că numele de Apostolul Lupilor derivă din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar şi de la simbolul lor, lupul. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei şi că <strong>liderul lupilor l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peştera care i s-a oferit ca adăpost</strong>. Peştera în care se crede că a vieţuit Sfântul Apostol Andrei, cât timp a propovăduit pe teritoriul românesc se află la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, judeţul Constanţa.<br />
<br />
Sfântul Andrei a murit ca martir în oraşul grecesc Patras.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<a href="http://www.rtv.net/traditii-de-sfantul-andrei-spiritele-mortilor-ies-din-morminte-iar-strigoii-si-lupii-ataca-oamenii_55637.html#ixzz2Dhh70omM" style="color: #003399;">http://www.rtv.net/traditii-de-sfantul-andrei-spiritele-mortilor-ies-din-morminte-iar-strigoii-si-lupii-ataca-oamenii_55637.html#ixzz2Dhh70omM</a></div>
<div style="text-align: center;">
=============================</div>
<div style="text-align: center;">
==============</div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiu0o6W6IezJzgrPItwp505EknGP07OZhwVq0gXqir9-rLsVUysL27HXF_X4S5z1RGYZTJ1HWZBytcpvZMUzhGf3aO7o0EUKBfjKQg6yU6t67rPAmuR3mFIIB6aA4QmxTj0_ZmIpATZz4Y/s1600/Admin,Romania+Megalitica.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiu0o6W6IezJzgrPItwp505EknGP07OZhwVq0gXqir9-rLsVUysL27HXF_X4S5z1RGYZTJ1HWZBytcpvZMUzhGf3aO7o0EUKBfjKQg6yU6t67rPAmuR3mFIIB6aA4QmxTj0_ZmIpATZz4Y/s1600/Admin,Romania+Megalitica.png" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong>Click here:</strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong><a href="http://romaniamegalitica.blogspot.ro/2012/11/sfantul-apostol-andrei-apostolul.html" target="_blank"><span style="color: red;">Sfântul Apostol Andrei. Apostolul lupilor-Sfântul Apostol al dacilor. Pestera Sfantului Andrei. Mănăstiri, Biserici, moaste</span></a> </strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
<a href="http://romaniamegalitica.blogspot.ro/2012/11/sfantul-apostol-andrei-apostolul.html"><span style="color: lime;">http://romaniamegalitica.blogspot.ro/2012/11/sfantul-apostol-andrei-apostolul.html</span></a></div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-90460948494255295662012-11-08T14:49:00.001+02:002012-11-08T15:17:22.018+02:00Soborul tuturor puterilor cerești. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. La Multi Ani, tuturor!<div align="CENTER" style="color: red; font-weight: bold;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGhq5A3WYMRgC980PP2YsZxSFwmpl1GuZtnPlvcMyNaBwRZYSBLhzsmKhCg-UwM2_JYxsgsRfexUo57nSD_Y-nsf8UoD6zTOeI5VvebokLFaLBPzTH3mQ1OGC5IqNiBIO2M9gZ16VmhqE/s1600/mihail_gavriil.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGhq5A3WYMRgC980PP2YsZxSFwmpl1GuZtnPlvcMyNaBwRZYSBLhzsmKhCg-UwM2_JYxsgsRfexUo57nSD_Y-nsf8UoD6zTOeI5VvebokLFaLBPzTH3mQ1OGC5IqNiBIO2M9gZ16VmhqE/s1600/mihail_gavriil.jpg" /></a></div>
<span class="image_caption"></span> </div>
<div class="article_abstract" style="text-align: center;">
<strong>Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil *** Sinaxar 8 Noiembrie. În această lună, în ziua a opta, pomenirea Soborului mai-marilor Arhistrategi (arhangheli) Mihail şi Gavriil (şi Rafail), şi al tuturor cereştilor puteri celor fără de trup *** Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, traditii si obiceiuri *** *** Acatistul Sf. Arh. Mihail si Gavriil *** O icoana inedita a Sfantului Arhanghel Mihail *** Predica la Sfintii Mihail si Gavriil *** Credincioşii, sub ocrotire îngerească : Sute de biserici îşi sărbătoresc hramul</strong></div>
<h1 class="art-heading w-387">
Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil</h1>
In fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica cinsteste Soborul Sfintilor Mihail si Gavriil si a tuturor Puterilor ceresti celor fara de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu ii praznuim doar pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, ci pe toate cetele ingeresti care nu s-au despartit de Dumnezeu. <br />
<br />
Lumea ingereasca a fost creata de Dumnezeu din nimic, nu din ceva preexistent si nici din fiinta Sa. Referatul biblic despre creatie nu vorbeste in mod precis despre crearea ingerilor. Sfintii Parinti afirma ca la creatie nu se vorbeste explicit despre ingeri din doua motive: evreii, inclinati spre idolatrie, ar fi cazut usor in ratacirea idolatra a popoarelor vecine si ca in cartea Facerii se urmareste numai infatisarea inceputului lumii vazute.<br />
<div align="justify" class="MsoNormal">
In ceea ce priveste ierarhia ingereasca, Dionisie Areopagitul vede cetele ingeresti in numar de noua, asezate in cate trei grupuri suprapuse: Serafimi, Heruvimi, Scaune; Domnii, Puteri, Stapanii; Incepatorii, Arhangheli, Ingeri. Biserica si-a dat consimtamantul asupra acestei ierarhii prin introducerea ei in pictura bisericeasca.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
Pentru ca ingerii sunt netrupesti, la ei nu se poate vorbi de sex si nici de o transplantare a speciei (Fac 6,2), deci, ei nu se casatoresc, nu se inmultesc (Matei 22,30) si nici nu mor (Luca 20, 35-36). Ingerii isi transmit unii altora propriile lor ganduri si hotarari fara sa rosteasca cuvinte. Insa, pentru indeplinirea slujbei lor, pot lua infatisare omeneasca (II Reg 6,17), pot sa vorbeasca, sa manance, sa apara imbracati si uneori purtand aripi (Fac. 32,25; Luca 24, 4; Matei 28,3; Apoc 14,6).</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
Lucrarea principala a ingerilor este aceea de a-l intari si sustine pe om in a transfigura lumea.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
<strong>Sarbatoarea Soborul Sfintilor Mihail si Gavriil</strong></div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
Aceasta sarbatoare a fost la origine o simpla aniversare anuala a sfintirii unei biserici a Sfantului Arhanghel Mihail, ridicata la termele lui Arcadius din Constantinopol. Astfel, ea apare in cele mai vechi sinaxare ca fiind o sarbatoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai tarziu ea a devenit o sarbatoare comuna a tuturor Sfintilor Ingeri.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
In Mineiele ortodoxe intalnim alte patru zile liturgice consacrate pomenirii Sfintilor Arhangheli sau unor minuni facute prin puterea lor:</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
- Pe 6 septembrie, se savarseste pomenirea unei minuni facute de Sf. Arhanghel Mihail, la Chones, in Colosse din Frigia;</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
- Pe 26 martie, a doua zi dupa praznicul Buneivestiri, praznuim Soborul (Adunarea) mai-marelui voievod Gavriil;</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
- Pe 13 iulie, praznuim al doilea Sobor al Arhanghelului Gavriil, care este la origine ziua sfintirii unei biserici vestite a Sfantului Arhanghel Gavriil;</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
- Serbarea Arhanghelului Gavriil din Adin, in ziua de 11 iunie (fara slujba), cand se comemoreaza aparitia acestui sfant Arhanghel la o chilie din Sf. Munte (Adin), unde el ar fi invatat pe un calugar sa cante pentru prima oara partea de la inceput a Axionului Sfintei Fecioare : Axion esti, adica : Cuvine-se cu adevarat... ; faptul s-ar fi intamplat prin sec. X, iar serbarea a ramas pana azi limitata la manastirile atonite.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
<strong>Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil</strong></div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
<strong>Sfantul Arhanghel Mihail<br /> </strong></div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
In limba ebraica, numele sau inseamna "Cine este ca Dumnezeu?". El este cel care "striga": "Sa luam aminte, noi, care suntem fapturi, ce a patimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum intuneric s-a facut. Ca cine este ca Dumnezeu?", si asa s-a intocmit soborul, adica adunarea si unirea tuturor ingerilor. Pe seama sa se pune si calauzirea lui Lot si a familiei acestuia la iesirea din Sodoma, precum si protectia speciala a poporului lui Israel. Ii scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, il sprijina in lupta pe Ghedeon, il mustra pe vrajitorul Valaam si il elibereaza din inchisoare pe Sfantul Apostol Petru. Conform Scripturii, toti mortii vor iesi din morminte la glasul trambitei Sfantului Arhanghel Mihail.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
<strong>Sfantul Arhanghel Gavriil<br /> </strong></div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
In limba ebraica, Gavriil inseamna "barbat-Dumnezeu". Numele sau contine concentrat vestea ca Dumnezeu Se va face barbat, ca va asuma firea omeneasca. Vesteste Sfintilor Parintilor Ioachim si Ana nasterea Maicii Domnului, ii descopera lui Zaharia nasterea Inaintemergatorului. Pastorilor le arata ca li S-a nascut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, il intareste ca sa nu se indoiasca de nimic, calauzeste Sfanta Familie in Egipt si aduce femeilor mironosite vestea Invierii Domnului.<strong><br /> <br /> Ceata ingereasca inferioara se arata luminatoare celei superioare</strong></div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
Parintele Dumitru Staniloae marturiseste pe baza sfintelor noastre predanii, ca Arhanghelul Gavriil este singurul caruia i s-a descoperit misterul intruparii Fiului lui Dumnezeu. Astfel, desi nu face parte din ceata ingerilor aflata in prima triada si nemijlocit langa Dumnezeu, se face luminator al acesteia. Ii invata pe cei ce ii sunt superiori sa "ridice portile vesnice", ca Cel ce S-a imbracat in trup pentru negraita iubire de oameni, sa urce si sa stea mai presus de toata Incepatoria si Puterea. Cele mici sunt facute mari prin har. Aceasta o spune si Sfantul Apostol Pavel: "Acum, zice, s-a facut cunoscuta prin Biserica, Incepatoriilor si Stapaniilor, intelepciunea cea de multe feluri a lui Dumnezeu" (Ef. 3, 10).</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
Ziua din saptamana consacrata ingerilor este lunea. <br />
<br />
<span style="font-size: large;"><strong>La multi ani </strong></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
<span style="font-size: large;"><strong>celor ce poarta numele Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil.</strong></span><br />
<strong><span style="font-size: large;"></span></strong><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTsxgEdvHhWO1EQc0NmBswduEW2VC2jaAvdrENMSjERjxocaksZVgb8DBMwwoM2CtAEKl3cpMUH7YXYa2IK-E83iInOs1Fq3tGscEEpnhqJcTNJ2NUknnaLua8sJtBu9lXj-OH_dqLuKI/s1600/Sf-Arhangheli-Mihail-si-Gavriil.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="520" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTsxgEdvHhWO1EQc0NmBswduEW2VC2jaAvdrENMSjERjxocaksZVgb8DBMwwoM2CtAEKl3cpMUH7YXYa2IK-E83iInOs1Fq3tGscEEpnhqJcTNJ2NUknnaLua8sJtBu9lXj-OH_dqLuKI/s640/Sf-Arhangheli-Mihail-si-Gavriil.jpg" width="640" /></a></div>
</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
</div>
<div align="CENTER" style="color: red; font-size: 40px; font-weight: bold;">
Sinaxar 8 Noiembrie</div>
<div align="JUSTIFY">
</div>
<div class="subtitlu" style="text-align: center;">
<span lang="ro-RO"><strong>În aceast</strong></span><span lang="ro-RO"><strong>ă lună, în ziua a opta, pomenirea Soborului mai-marilor Arhistrategi (arhangheli) Mihail şi Gavriil (şi Rafail), şi al tuturor cereştilor puteri celor fără de trup.</strong> </span></div>
<div class="subtitlu">
<span lang="ro-RO"></span> </div>
<span lang="ro-RO"><a href="http://www.icones-grecques.com/icones_saints/8-saints-archanges.html" target="_blank"><img align="left" alt="Sfintii Arhangheli" hspace="10" src="http://www.icones-grecques.com/icones_saints/thumbnails/les_saints_archanges.jpg" /></a>La adunarea celor 9 cete, Serafimii, Heruvimii, Scaunele, Domniile, Stapâniile, Încep</span><span lang="ro-RO">ătoriile, Puterile, Arhanghelii şi Îngerii. </span> <br />
<span lang="ro-RO">Mihail, preaîncuviinţatul mai-marele peste cetele puterilor celor fără de trup, şi în Legea Veche şi în cea Nouă a arătat ce este harul Evangheliei, şi arată multe faceri de bine neamului omenesc. Că de vreme ce pizmaşul şi luptătorul mântuirii noastre, înălţându-se s-a mândrit împotriva Ziditorului său şi a zis: "Pune-voi scaunul meu deasupra norilor" şi lăudându-se că "voi fi asemenea cu Cel înalt", a căzut din cinstea de arhanghel, precum grăieşte Domnul ("Văzut-am, zice, pe satana, ca fulgerul din cer căzând"). Asemenea cu el şi ceata ce era sub el, înălţându-se, a căzut. Acest de-a-pururea lăudat, păzind ca o slugă credincioasă credinţa către Stăpânul şi arătând multă nevoinţă spre neamul nostru, a fost rânduit de Atotputernicul Dumnezeu ca să fie mai mare peste cetele înţelegătoare. Că văzând că a căzut vicleanul, a strâns cetele îngereşti şi a zis: "Să luăm aminte: Lăudat-au cu glas pe Domnul tuturor", ca şi cum ar fi zis: Să luăm aminte noi cei ce suntem zidiţi ce au pătimit cei ce erau cu noi, care până acum au fost lumină, şi acum s-au făcut întuneric. </span><br />
<span lang="ro-RO"></span><br />
<span lang="ro-RO"><a href="http://www.greek-icons.org/icons_saints/04-saint-archange-michael.html" target="_blank"><img align="right" alt="Sf. Arhanghel Mihail" hspace="5" src="http://www.greek-icons.org/icons_saints/thumbnails/saint_michael.jpg" /></a>Pentru aceasta o adunare ca aceasta s-a numit Soborul îngerilor, adică luarea aminte şi înţelegere şi unire. Acesta dar, marele folositor şi de bine-făcător mântuirii noastre, înmulţind şi întinzând spre mulţi multe faceri de bine mântuirii, s-a arătat la mulţi văzându-se. Că s-a arătat lui Avraam şi lui Lot la pustiirea şi pierderea Sodomei. Arătatu-s-a lui Iacov când fugea de fratele său. Mers-a înaintea taberei fiilor lui Israel, când se izbăveau şi au scăpat de robia şi de chinul egiptenilor. Arătatu-s-a lui Valaam, când mergea să blesteme pe Israel. Şi către Iosua al lui Navi a zis, când l-a întrebat: "Eu, Arhistrategul puterilor Domnului, acum am venit". Acesta a cufundat de tot şi râurile ce se revărsaseră de păgâni asupra aghesmei şi a locaşului de închinare. Se află şi altele multe ce se spun despre el în Sfânta Scriptură. Pentru aceasta şi noi, având pe acesta ajutor şi păzitor vieţii noastre, prăznuim astăzi preacinstitul lui praznic. Împreună cu Sfântul Arhanghel Mihail, prăznuim astăzi şi pe prea frumosul şi prea veselitorul Arhanghel Gavriil. Pentru că şi acesta multe faceri de bine a făcut neamului omenesc, atât în Legea Veche, cât şi în cea Nouă. Căci în proorocia lui Daniil se pomeneşte însuşi numele lui, când tâlcuieşte Daniil visul ce a văzut pentru împăraţii mezilor şi ai perşilor şi ai elinilor: "Gavriile, zice, fă-l pe acela (adică pe Daniil) să înţeleagă vedenia" (Daniil. 8, 16). Şi iarăşi acelaşi Gavriil a arătat aceluiaşi Daniil că după şaptezeci de săptămâni de ani, adică după patru sute nouăzeci şi şapte de ani, are să vină Hristos. "Şi iată, zice Gavriil, bărbatul pe care l-am fost văzut la începutul vedeniei zburând, s-a atins de mine ca în ceasul jertfei de seară. Şi m-a făcut să înţeleg şi celelalte" (Daniil 9, 21). Acesta este cel care a binevestit femeii lui Manoe că are să nască pe Samson. Acesta este cel care a binevestit lui Ioachim şi Annei că au să nască pe Doamna şi Stăpâna de Dumnezeu Născătoarea. </span><br />
<span lang="ro-RO"></span><br />
<span lang="ro-RO"><a href="http://www.greek-icons.org/icons_saints/05-saint-archange-gabriel.html" target="_blank"><img align="left" alt="Sf. Arhanghel Gabriel" hspace="5" src="http://www.greek-icons.org/icons_saints/thumbnails/archange_gabriel.jpg" /></a>Iar în Legea Nouă, acesta a binevestit lui Zaharia, stând de-a dreapta altarului tămâierii, că va naşte pe marele Ioan înaintemergătorul. Acesta a hrănit şi pe pururea Fecioara Maria doisprezece ani înăuntru în Sfintele Sfintelor cu hrană cerească. Acesta însuşi, şi cine se îndoieşte? a binevestit Născătoarei de Dumnezeu că va naşte de la Duhul Sfânt pe Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta s-a arătat lui Iosif în vis, precum zic mulţi, şi i-a zis să nu se teamă, ci să ia pe Mariam, femeia sa, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Acesta s-a arătat şi pastorilor şi le-a binevestit, că S-a născut Hristos Mântuitorul lumii. Acesta şi în vis a zis lui Iosif să ia pruncul şi pe Mama lui şi să fugă în Egipt. Şi iarăşi acesta însuşi i-a zis să se întoarcă în pământul lui Israel. Mulţi însă din sfinţiţii învăţători şi din scriitorii de cântări socotesc că dumnezeiescul Gavriil a fost şi îngerul cel îmbrăcat în veşmânt alb, care, pogorându-se din cer, a răsturnat piatra de pe uşa mormântului lui Iisus, Dătătorului de viaţă, şi a şezut deasupra ei. Şi el a fost cel care a binevestit mironosiţelor învierea Domnului. Şi ca să spunem mai cuprinzător, dumnezeiescul Gavriil a slujit la iconomia tainei întrupării Cuvântului lui Dumnezeu din început până în sfârşit. </span> <br />
<span lang="ro-RO">Pentru aceasta </span><span lang="ro-RO">şi Biserica lui Hristos îl prăznuieşte pe el, împreună cu Arhanghelul Mihail, şi cheamă harul şi ajutorul lui, rugându-i ca prin ajutorul şi rugăciunile lor, şi în veacul de acum să aflăm scăpare de rele, şi în cel ce va să fie să ne învrednicim de bucuria cerească şi de împărăţie. Amin.</span><br />
<div style="color: red; font-size: 16px; font-style: italic; font-weight: bold;">
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.</div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-72916987530579138662012-11-02T22:15:00.000+02:002012-11-02T22:15:31.639+02:00Romania un teatru de razboi? Fereasca Domnul, mai rau! Este raiul hotilor, teparilor si marilor jafuri din avutia nationala, din banul public! Dar ... se intampla ceva! <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOh8oPxQkHNBWA7S6AvE4WthmLwBYOgHplwFO3yCbGpkVYUB7r6WNkBfjkEzKQHdY8kGp6Nvr4w1NWcNU7o9H7sl0JVem9x0-rGlub06o0IpTVjdjXZJNOf27FWEjHACbWBaJlnNkFdis/s1600/Catuse-mafie-bani.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOh8oPxQkHNBWA7S6AvE4WthmLwBYOgHplwFO3yCbGpkVYUB7r6WNkBfjkEzKQHdY8kGp6Nvr4w1NWcNU7o9H7sl0JVem9x0-rGlub06o0IpTVjdjXZJNOf27FWEjHACbWBaJlnNkFdis/s1600/Catuse-mafie-bani.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong>MAFIA NASILOR DIN TRENURI e singulara</strong>?<strong> </strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong>IATA care sunt cele mai mari jafuri</strong> <strong>care au loc in Romania in acest moment</strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">In anii prohibitiei americane, toata lumea stia unde se producea si unde era depozitat alcoolul contrafacut, aparent, cu o singura exceptie: politia!</span></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Totusi, pana la urma, organele de politie au izbutit sa sparga lantul producerii ilegala de alcool, incepand prin confiscari care au avut loc in timpul zilei in zone din centrul oraselor.</span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: large;">Fraude</span></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Cu alte cuvinte, era o infractiune care avea loc in timpul zilei si de care stia toata lumea, dar pe care organele judiciare nu o opreau dintr-un motiv sau altul.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
La fel poate fi definita si spaga generalizata din trenurile romanesti: era si este un lucru cunoscut, dar pe care nimeni nu-l oprea si care a devenit, intre timp, un fapt normal, o parte din viata noastra zilnica.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Trebuie spus totusi ca acest fenomen s-a redus considerabil fata de acum 15-20 de ani, desi se resimte un oarecare reviriment de cand a inceput criza.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: large;">Fenomene ilegale</span></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Dincolo de acesta, sunt insa si alte fenomene ilegale care au loc in tara noastra, recunoscute de toata lumea, dar impotriva carora nu se ia o decizie ferma, ci au loc actiuni sporadice, de ochii lumii, cum s-ar spune.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Econtext va prezinta un top cu zece jafuri nationale care au loc in vazul lumii si care pot fi descoperite extrem de usor. Toate se desfasoara la nivel national.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
De exemplu, unde ar fi Romania daca ar limita furtul de lemne din padure? Degeaba ne plangem ca sunt fenomene greu de stapanit, un camion cu lemne poate fi observat si din satelit, desi nu e nevoie de asemenea tehnologie pentru capturarea lui. Pur si simplu, daca am pune noaptea filtre la iesirile dintr-un oras, de exemplu Brasov, am prinde multi hoti de lemne. Iar daca am inaspri putin legea, daca am fi de acord cu legea confiscarii averii ilicite, atunci multe s-ar schimba in tara noastra.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: large;">Alte perspective</span></strong></div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<strong>Iata si alte analize publicate recent de Econtext:</strong></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><a href="http://www.econtext.ro/finante-banci/bani/bilant-criza-covasna-a-devenit-cel-mai-scump-judet-din-tara-brasov-si-cluj-se-ieftinesc-masiv-iasiul-tine-la-pret-vezi-cu-cat-s-au-ieftinitscumpit-judetele-tarii-in-criza.html"><span style="color: lime;"><span class="caps">BILANT</span> <span class="caps">CRIZA</span>: Covasna a devenit cel mai scump judet din tara, Brasov si Cluj se ieftinesc masiv, Iasiul tine la pret. Vezi cu cat s-au <span class="caps">IEFTINIT</span>/<span class="caps">SCUMPIT</span> judetele tarii in criza</span></a></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: lime;"> </span></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><a href="http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/patru-ani-de-criza-benzina-s-a-scumpit-cu-50-numarul-somerilor-a-urcat-masiv-datoria-externa-a-crescut-cu-35-pretul-aurului-s-a-triplat-vezi-cum-ni-s-a-inrautatit-viata-in-patru-ani.html"><span style="color: lime;"><span class="caps">PATRU</span> <span class="caps">ANI</span> DE <span class="caps">CRIZA</span>: Benzina s-a scumpit cu 50%, numarul somerilor a urcat masiv, datoria externa a crescut cu 35%, pretul aurului s-a triplat. <span class="caps">VEZI</span> cum ni s-a inrautatit viata in patru ani</span></a></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: lime;"> </span></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><a href="http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/mita-de-100000-euro-pe-zi-pentru-nasii-din-trenuri-este-de-fapt-mult-mai-mare-iata-care-e-valoarea-reala-a-spagii-luate-de-nasi-vezi-cate-sute-de-milioane-de-euro-scot-acestia.html"><span style="color: lime;"><span class="caps">MITA</span> de 100.000 euro pe zi pentru nasii din trenuri este, de fapt, mult mai mare! Iata care e <span class="caps">VALOAREA</span> <span class="caps">REALA</span> a spagii luate de nasi. Vezi cate sute de milioane de euro scot acestia</span></a></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: lime;"> </span></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><a href="http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/bugetarii-intre-extaz-si-agonie-cu-cat-a-crescut-salariul-bugetarilor-inaintea-crizei-si-cu-cat-a-scazut-de-cand-a-inceput-criza-vezi-care-au-fost-cele-mai-dure-scaderi.html"><span style="color: lime;"><span class="caps">BUGETARII</span>, intre extaz si agonie! Cu cat a crescut <span class="caps">SALARIUL</span> <span class="caps">BUGETARILOR</span> inaintea crizei si cu cat a scazut de cand a inceput criza. <span class="caps">VEZI</span> care au fost cele mai <span class="caps">DURE</span> scaderi</span></a></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: lime;"> </span></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><a href="http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/topul-primarilor-cine-e-cel-mai-bogat-dintre-bogatii-tarii-vezi-cate-case-au-primarii-%E2%80%9Asaraci-si-cinstiti%E2%80%99-ai-romaniei.html"><span style="color: lime;"><span class="caps">TOPUL</span> <span class="caps">PRIMARILOR</span>: Cine e cel mai bogat dintre bogatii tarii? Vezi <span class="caps">CATE</span> <span class="caps">CASE</span> au primarii ‚saraci si cinstiti’ ai Romaniei</span></a></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: lime;"> </span></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><a href="http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/topul-pietelor-din-romania-vezi-care-sunt-judetele-cu-cele-mai-ieftinescumpe-piete-din-tara-noastra.html"><span style="color: lime;"><span class="caps">TOPUL</span> <span class="caps">PIETELOR</span> din Romania. Vezi care sunt judetele cu cele mai ieftine/scumpe piete din tara noastra</span></a></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: lime;"> </span></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><a href="http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/harta-concedierilor-cati-bancheri-avocati-brokeri-au-fost-concediati-in-criza-in-fiecare-judet-din-romania.html"><span style="color: lime;"><span class="caps">HARTA</span> <span class="caps">CONCEDIERILOR</span>: Cati bancheri, avocati, brokeri au fost concediati in criza in fiecare judet din Romania</span></a></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: lime;"> </span></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><a href="http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/cazul-brokerului-cristina-sima-nu-este-singular-iata-topul-celor-mai-faimosi-afaceristi-sau-interlopi-care-au-fugit-din-romania-in-mijlocul-unor-scandaluri-financiare.html"><span style="color: lime;">Cazul brokerului Cristina Sima nu este singular! Iata <span class="caps">TOPUL</span> <span class="caps">CELOR</span> <span class="caps">MAI</span> <span class="caps">FAIMOSI</span> afaceristi sau interlopi care au fugit din Romania in mijlocul unor scandaluri financiare</span></a></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: lime;"> </span></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><a href="http://www.econtext.ro/finante-banci/bani/incredibil-economiile-romanilor-s-au-triplat-in-patru-ani-de-criza-vezi-cati-bani-aveau-in-conturi-romanii-din-fiecare-judet-inainte-de-criza-si-cati-au-acum.html"><span style="color: lime;"><span class="caps">INCREDIBIL</span>: Economiile romanilor s-au triplat in patru ani de criza! Vezi cati <span class="caps">BANI</span> aveau in conturi romanii din fiecare judet inainte de criza si cati au acum</span></a></strong></div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: large;">Jafuri nationale</span></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Nu ne vom referi la actele ilegale marunte, desi unele sunt de mult timp viciu national. Avem in vedere evenimente de anvergura, organizate, asa cum este spaga pentru nasi in trenuri sau furtul de lemne.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Sau cum este, de exemplu, umflarea unor contracte publice de catre alesii locali, in special in privinta contractelor de achizitie.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Acestea pot fi usor gasite, daca se compara preturile cu care au fost achizitionate anumite produse sau servicii cu preturile curente, care exista pe piata.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><strong>DAR iata care sunt cele mai mari JAFURI care au loc acum in Romania in acest moment in vazul lumii:</strong></span></div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiT0oH0KJqej3IdTVhrKbSmT7nNkQ5WZe9oH1Kg1x0aPdwjlXP9S1luxEfQHu5B1QEBDQKE5TDx05d4nu2GezVKaSsaT-Qwdwa1dvuQfNYt-hMREhA8Fu0azpmFz0b82lzHER4SHCxLpPE/s1600/Jafuri+nationale.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="395" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiT0oH0KJqej3IdTVhrKbSmT7nNkQ5WZe9oH1Kg1x0aPdwjlXP9S1luxEfQHu5B1QEBDQKE5TDx05d4nu2GezVKaSsaT-Qwdwa1dvuQfNYt-hMREhA8Fu0azpmFz0b82lzHER4SHCxLpPE/s640/Jafuri+nationale.jpg" width="640" /></a></div>
<strong><span style="font-family: Verdana;"></span></strong><br />
<br />
Sursa:<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://www.econtext.ro/eveniment--2/justitie/mafia-nasilor-din-trenuri-e-singulara-iata-care-sunt-cele-mai-mari-jafuri-care-au-loc-in-romania-in-acest-moment.html">http://www.econtext.ro/eveniment--2/justitie/mafia-nasilor-din-trenuri-e-singulara-iata-care-sunt-cele-mai-mari-jafuri-care-au-loc-in-romania-in-acest-moment.html</a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong>===============================</strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong>=======================</strong></div>
<br />Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-81776744649840809102012-10-26T05:59:00.000+03:002012-10-26T06:08:05.990+03:00Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (Dumitru), izvorâtorul de mir si facatorul de minuni<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVoFCRudeH1tlWEHcW-Bta7iAJUs-8V0egiz7orw-s1FUC1oH-7qb8R1VjsLnpRIe_9t0AF3vDJBUjT21nhwNaTOh-RdfyXtVv1dfwzcYJ4NMqcAWIo8vHQgDs4gl2OvL6Jc9Xsvn1aEM/s1600/sf-dimitrie-.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVoFCRudeH1tlWEHcW-Bta7iAJUs-8V0egiz7orw-s1FUC1oH-7qb8R1VjsLnpRIe_9t0AF3vDJBUjT21nhwNaTOh-RdfyXtVv1dfwzcYJ4NMqcAWIo8vHQgDs4gl2OvL6Jc9Xsvn1aEM/s640/sf-dimitrie-.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><strong>Sinaxar 26 Octombrie.</strong></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong>În aceasta luna</strong>, <strong>în ziua a douazeci si sasea</strong>, </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong>pomenirea Sfântului slavitului Marelui Mucenic Dimitrie (Dumitru),</strong> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong>izvorâtorul de mir si facatorul de minuni,</strong> din <strong>Tesalonic</strong>.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuEL7xAhyGOie7qIZmEknVG4pvXkWPAKS4depca5K6rOLDRiZIJxB-AgD-P-57K3ZkGDM2VulfbKx8aemXqO_b9PyPG2nfCN7FL9CiBil3VDsJW8jsBnUQygfvfxUeGCqQtTS6nsuz1Jw/s1600/mucenicie-dimitrie.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuEL7xAhyGOie7qIZmEknVG4pvXkWPAKS4depca5K6rOLDRiZIJxB-AgD-P-57K3ZkGDM2VulfbKx8aemXqO_b9PyPG2nfCN7FL9CiBil3VDsJW8jsBnUQygfvfxUeGCqQtTS6nsuz1Jw/s640/mucenicie-dimitrie.jpg" width="622" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Acesta a fost pe vremea împaratilor Diocletian si Maximian (284-305), tragându-se din Tesalonic, fiind din început evlavios si învatator al credintei celei în Hristos. Deci mergând Maximian la Tesalonic a fost prins sfântul si pus în temnita, pentru ca era vestit în dreapta credinta. Si laudându-se împaratul cu un om al lui ce-l chema Lie si îndemnând pe oamenii cetatii sa iasa sa se lupte cu el, caci întrecea acesta pe toti cei de vârsta lui la marimea trupului si la putere. Un oarecare tânar crestin anume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie unde se afla în temnita, îi zise: "Robule al lui Dumnezeu, vreau sa ma lupt cu Lie; roaga-te pentru mine". Iar sfântul însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: "Si pe Lie vei birui si pentru Hristos vei marturisi". Deci luând Nestor îndrazneala din cuvintele acestea, merse de se lupta cu Lie si-i puse semetia lui jos, omorându-l. De care lucru împaratul rusinându-se, s-a mâhnit si s-a mâniat.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
Si fiindca s-a aflat ca Sfântul Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimis ostasi si le-a poruncit sa-l strapunga cu sulitele pe sfântul în temnita. Pentru ca a fost pricina înjunghierii lui Lie si facându-se aceasta, îndata marele Dimitrie si-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, facând dupa moartea sa multe minuni si uimitoare tamaduiri. Apoi din porunca împaratului s-a taiat si capul Sfântului Nestor.<br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
=======================<br />
<div style="text-align: center;">
============<br />
<div style="text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="allowfullscreen" frameborder="0" height="480" src="http://www.youtube.com/embed/6MRHo6ZPNJc" width="640"></iframe><br />
<div style="text-align: center;">
=============<br />
<div style="text-align: center;">
==========================================<br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
<strong>DINTRU ALE LUI METAFRAST</strong><br />
<div style="text-align: center;">
Asadar, zacând trupul sfântului mort pe pamânt, au luat apoi niste crestini cinstitele lui moaste si le-au îngropat cu cinste si cu dragoste dumnezeiasca. Iar o sluga a sfântului ce-i slujea, când a primit sfântul fericita junghiere, el precum a putut a strâns sfintitul sânge al mucenicului, în sfântul orar ce-l purta sfântul pe umere, înca si inelul sfântului ce-l purta în mâna sângerându-l cu mucenicescul sânge, multe minuni a facut cu el, încât s-a umplut toata cetatea tesalonicenilor de vestea minunilor. <br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
Drept aceea nici era cu putinta a se ascunde aceasta de Maximilian, nici el a suferi zavistia; ci au prins numaidecât pe acea minunata sluga, care se chema Lupul si l-au omorât. Deci trecând câtava vreme si înmultindu-se minunile si ajungând în toate partile, un om oarecare anume Leontie, foarte de cinste si cu caldura spre credinta în Hristos, a cazut într-o boala foarte grea, cât socotea mai de dorit moartea si neputând doctorii nimic a-i folosi si boala tot întarindu-se, a nazuit la sfânta biserica a mucenicului, si îndata cum l-au dus si l-au pus acolo si el chemând numele sfântului prin buzele sale, lesne s-a tamaduit de acea boala. Si precum Leontie curând îsi lua tamaduirea, asa fara de zabava precum a putut a dat rasplatirea. Ca a stricat locasul cel mic unde era trupul sfântului, fiind foarte strâmt din pricina zidului baii si a ulitei. Si a zidit din temelie locas mai mare în cetatea Tesalonicului, care sta pâna astazi foarte cuvios în fata ulitei celei mari, unde este baia cea de obste. <br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
Deci vrând acest iubitor de credinta om, ca sa mearga la Iliric unde avea si dregatoria de guvernator si vrând el sa ia oarece parti din sfântul trup, ca sa zideasca si acolo biserica sfântului mucenic, a fost oprit de la ce voia sa faca, prin aratari de noapte, pentru ca nu luase voie de la sfântul. Pentru aceasta a facut a doua calatorie, precum se spune, si luând haina mucenicului ce era rosita de sfântul lui sânge si o parte din orar, si punându-le într-un sicriu de cinste, pe cele ce erau cu adevarat cinstite, într-acest chip a împlinit dorinta mucenicului si apararea sa. Deci vrând a-si face calea catre Sirmium în vreme de iarna si sosind la tarmurile apei Istrului si venind apa foarte mare, era în mare mâhnire. Iar Sf. Dimitrie aratându-i-se i-a zis: "Sa nu ai nici o grija, ci tine în mâini cele ce duci si treci fara de nici o îndoiala râul". Si a ascultat guvernatorul pe cel ce i se aratase si dimineata suindu-se în car a trecut apa tinând sicriasul în mâini; iar apa îi facea loc si curgea cu liniste. Deci asa trecând fara de nici o vatamare si sosind la Sirmium a asezat acest sfânt sicriu cu odorul ce era în el în biserica ce zidise mucenicului. Si multi s-au bucurat de multele minuni si tamaduiri ce facuse acea sfânta hlamida, înca si pe cale.<br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
Si pe Marian guvernatorul ilirienilor, care era cuprins de o boala rea din cap pâna la picioare, parasindu-l doctorii si mergând la biserica sfântului, precum îi poruncise sfântul, i-a izbavit de acea boala. Si pe alt om ce avea boala de curgerea sângelui, l-a tamaduit minunat si pe altul ce era demonizat, înca si cetatea cea mare a Tesalonicului a izbavit-o de împresurarea barbarilor si a scos-o din robia lor.<br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
Si pe episcopul afrorilor (pe care îi socotesc elinii mutati din Fenicia), care fiind robit de catre barbari l-a izbavit, aratându-i-se sfântul si slobozindu-l din legaturile ce avea împrejur, l-a îndreptat pâna la Tesalonic. Iar daca s-a dus episcopul în Africa, a zidit o biserica Marelui Mucenic Dimitrie, silindu-se înca sa-i faca si un chivot si un amvon, iar sfântul neîntârziind, ci aratându-se episcopului în vis, i-a zis: "Ia aminte, corabia ce a sosit acum la liman a adus marmore câte îti trebuie, si din acelea sa iei pentru acea trebuinta"; deci vorbind episcopul cu corabierul si neizbutind, i s-a aratat iarasi sfântul si i-a zis: "Ca la vârful corabiei zaceau marmorele", spunându-le tot anume cum si în ce fel de forma erau si cum ca le cumparase pe numele fratelui sau si împreuna-mu-cenicului Victor, si cum ca acela i le-a daruit acum fiind pentru el altele la Constantinopol de i s-a împlinit trebuinta si sa spuna aievea corabierului în acest chip, ca asa îl va pleca si le va lua, precum a si fost. În cetatea Tesalonicului a potolit foametea si moartea ce era, înconjurând pe la limanuri si aratându-se corabierilor, le-a poruncit sa porneasca cu corabiile cu bucate acolo degrab, aratându-se atunci si aievea, de-l vedeau corabierii cu ochii si mergea sfântul departe înaintea corabiilor, umblând pe mare.<br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
Pururea pomenitul împarat Iustinian, a zidit acel de Dumnezeu facut si fara cusur lucru, în numele adevaratei întelepciuni a Cuvântu-lui lui Dumnezeu si cauta sa ascunda acolo toate cele de demult vechi si cinstite lucruri si pof-tind sa i se aduca acolo si vreo particica din moastele Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie, si pornindu-se spre acel lucru cei trimisi de dânsul si apropiindu-se de mucenicescul si de Dumnezeu cinstitul mormânt al mucenicului, îndata se arata unde stralucea foc de la cinstitul sicriu si sarea de acolo vapaie de foc de-i lovea în gura si nu-i lasa sa se apropie, si glas din foc iesind si povestind acel înfricosator si minunat lucru zicea: "încetati de a mai încerca"; de care îngrozindu-se, au cazut cu fata la pa-mânt si luând numai tarâna de acolo, s-au dus. Din care, jumatate au pus-o ca un odor în camera odoarelor, iar jumatate au trimis-o la împarat pentru sfintenie, povestindu-i cele ce li s-a întâmplat si ce li s-a grait.<br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
Iar diavolul cel ce pururea pizmuieste cele bune, a ispitit oarecând sa dea marea cetate a Tesalonicului în mâinile vrajmasilor în acest chip: a uneltit ca sa arda chivotul sfântului în biserica, si aprinzându-se biserica de ardea, a sosit si neamul cel fara de omenie al slavinilor, si a ascuns oastea putin în laturi de la cetate. Iar poporul strângându-se ca sa stinga focul, cel ce era purtator de grija de lucrurile cele sfinte ale bisericii, vazând ca argintul sicriului se topise de curgea pe pamânt, s-a temut sa nu se faca vreun jaf, sa piara argintul de popor, deci striga cu glas mare zicând: "O, prietenilor si fratilor, vrajmasii au împresurat cetatea si au început a sfarâma zidurile" si se mestesugia el cu cuvântul lui ca sa risipeasca multimea oamenilor si sa nu jefuiasca argintul, caci sfântul daduse insuflarea aceasta. <br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
Crezând cuvântul aceluia, precum si era de crezut si pornindu-se toti numaidecât la ziduri au aflat pe vrajmasi punând scarile la ziduri si maiestriile cele de stricaciunea cetatii si pe cei ce dadusera navala asupra cetatii numai putin decât focul; deci chemând pe sfântul în ajutor, i-au alungat. Iar dupa ce s-a stins si focul, pazitorul acela al bisericii, a spus catre toti minunea, zicând: Ca strigarea aceea ce facuse, nu era doara ca stia el ceva de venirea vrajmasilor, ci numai pentru paza sfântului, ca sa nu se jefuiasca argintul de popor. Care este aratata la cei chibzuiti, care stiu socoti lucrurile si cunosc dumnezeiestile rânduieli, ca cu pronia sfântului întorcând la capul vrajmasului mestesugurile lui, se tamadui raul cu rau, caci cu aprinderea focului a atâtat poporul si cu stingerea l-a întarit, iar cu glasul cel de mântuire, care s-a dat din dumnezeiasca insuflare pazitorul bisericii le-a strigat si fiind poporul înfierbântat a mântuit si zidul si cetatea foarte usor.<br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsgVlln9Mj9Z_xKAtBRAENBMep5LyCsQ3uj75IJVttbShKTbhrAQ81D2IGj1hyPjHl9GQ44nPyIP581zi9TYbqXFx7y0dQrQ31oRsSrduj0hq494wAh-BRUNUEK8VzCe4Lm_yDpZkZ8wk/s1600/moastele-sf-dumitru.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsgVlln9Mj9Z_xKAtBRAENBMep5LyCsQ3uj75IJVttbShKTbhrAQ81D2IGj1hyPjHl9GQ44nPyIP581zi9TYbqXFx7y0dQrQ31oRsSrduj0hq494wAh-BRUNUEK8VzCe4Lm_yDpZkZ8wk/s640/moastele-sf-dumitru.jpg" width="480" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
Asijderea si un oarecare Ilustrie, ce se zice pe limba greaca protospatar, sezând lânga biserica sfântului, dumnezeiesc om se cunostea a fi. Acesta spunea, ca pe vremea razboiului cu avarii, când împaratia Mavrichie, a vazut doi barbati luminosi la chip si la stat, ca cei ce sunt în cinste si stau înaintea fetei împaratului, care mergeau sa intre în biserica sfântului si când au fost la locul ce se cheama Trivolon, de unde se începe a intra în biserica, între cei doi stâlpi mari de tetalie, ce stau spre apus, au zis slugii sa-i duca la domnul casei, si apropiindu-se el de intrarea sfântului chivot, iar sfântul degrab a deschis usile si a iesit de i-a întâmpinat si le-a dat închinaciunea sanatatii ca unor cunoscuti si veniti de la împaratul si facând voia împaratului, iar si au grait catre dânsul, zicând: "Ca împaratul a poruncit sfintiei tale sa lasi cetatea si sa mergi catre dânsul, ca s-a lasat vrajmasilor cetatea aceasta". Daca a auzit sfântul acest lucru a plâns, plecând capul, fiind cuprins cu tacere, multa vreme, arata cu chipul acesta greutatea mâhnirii ce-i dadusera cuvintele acelea, de care mâhnindu-se si sluga, a zis: "De as fi stiut, fratilor, ca va aduce venirea voastra atâta amaraciune, nu as fi spus domnului meu". Si dupa aceea târziu i-a întrebat sfântul: "Adevarat, asa a placut? Asa s-a parut Domnului si Stapânului tuturor? Sa paraseasca o cetate atât de mare, pe care a cumparat-o cu Sângele Sau si sa o dobândeasca cei ce nu-l cunosc?" Si ei au zis: "Asa, adevarat". <br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
Iar sfântul si mult-milostivul mucenic, i-a tocmit si i-a învatat sa duca raspunsul la Domnul si Stapânul tuturor, care era în acest chip: "Cunosc, iubitorule de oameni, Doamne, milosârdiile Tale, cele ce biruiesc pururea mâhnirea Ta, pe care o atâta pacatele noastre; cunosc ca Ti-ai pus sufletul pentru pacatosi si Ti-ai varsat sângele pentru ei, si nu s-a zaticnit niciodata aceasta buna voie a Ta si de pacatele noastre, si de vreme ce m-ai pus si pe mine pazitor acestei cetati, ma voi asemana Tie, Stapânului meu, si-mi voi pune sufletul pentru dânsii si voi pieri cu pieritorii acestia, ce cred în numele Tau. Si nu s-au despartit de la Tine, macar ca au gresit, iar Tu esti Dumnezeul celor ce se pocaiesc". La acestea, barbatii aceia zisera: "Acestea sa spunem celui ce ne-a trimis? Acestea sa zicem împaratului? Frica ne este sa nu cumva sa se mâhneasca asupra ta"; iar sfântul a zis: "Acestea sa le zica si iara sa le zica, si s-a întors iarasi la Chimitirion si închise sfântul chivot înaintea celor cu chip îngeresc, care purcesera de se dusera dupa vorba aceasta". Acestea le adeverea sfintitul Ilustrie, ca le vazuse aievea întru uimire; sau vedenie si povestindu-le cetatenilor, ce mai ramasesera, le da îndraznire cu cuvântul, ca erau îngroziti si slabiti pentru boala omorului ce se întâmplase mai înainte, aflându-se la multa neputinta si la lipsa de prada si calcarea limbilor, si-i îmbuna, ca este sfântul într-ajutor cu dânsii si-i adeverea ca vor fi paziti cu rugaciunile sfântului, precum mai pe urma sfârsitul lucrurilor a aratat.<br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
Iarasi un eclesiarh anume Onisifor, pazind la sfântul mormânt si se ostenea la aprinderea candelelor si a facliilor si fiind rau cu naravul, ca fura lumânarile si facliile; si facând aceasta multa vreme, n-a lasat sfântul netamaduit naravul lui cel nepriceput si de stricaciune, si aratându-i-se în vis, l-a mustrat si l-a învatat cu binisorul ceea ce se cadea sa faca, zicându-i: "Frate Onisifore, nu-mi place ce faci la faclii; ci sa stii ca facând aceasta si pe cei ce le aduc pagubesti mult, si însuti pe tine te-ai împins în prapastia pierzarii. Caci cu cât se aprind mai mult facliile, se milostiveste si Dumnezeu mult spre cel ce le aduce; iar când se iau curând, micsoreaza lucrul mila aceluia si sporeste osânda celui ce le ia".<br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
Deci oprindu-se Onisifor putin dupa cuvintele acestea, peste putina vreme iar lasându-se de îmblânzirea vedeniei, s-a apucat iarasi de cele obisnuite si le facea fara de frica. Si într-o zi, mergând un crestin foarte de noapte a dus faclii foarte frumoase, care au placut lui Onisifor si îndata cum le-a aprins a mers sa le ia, dupa ce plecase cel ce le adusese. Însa vezi si grija sfântului: cum se întinse acela la faclii, sfântul înca slobozi glas din sicriu, zicându-i: "Dar nu te-ai mai lasat?" într-acest chip lovindu-se Onisifor, a cazut la pamânt cadere grea, îngrozindu-se de frica si de sunetul glasului, pâna a venit un cleric cunoscut al lui, de l-a ridicat de jos si l-a tinut de si-a venit în fire; si dupa ce si-a venit în fire, si-a marturisit catre toti îndraznirea nebuniei lui si purtarea de grija a sfântului, cu cea dintâi si a doua certare cu iubire omeneasca, încât nu numai el, ci si altii toti se folosira de minunea aceasta.<br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<div class="subtitlu" style="text-align: center;">
Tot în aceasta zi, Sfintii Mucenici Artemidor si Vasilie, care de sabie s-au savârsit.<br />
<div class="subtitlu" style="text-align: center;">
Tot în aceasta zi, Sfânta Mucenita Leptina, care s-a savârsit fiind târâta pe pamânt.<br />
<div class="subtitlu" style="text-align: center;">
Tot în aceasta zi, Sfântul Mucenic Glicon, care de sabie s-a savârsit.<br />
<div class="subtitlu" style="text-align: center;">
Tot în aceasta zi, pomenirea Marelui si groaznicului cutremur.<br />
<div class="subtitlu" style="text-align: center;">
<br />
<div style="text-align: center;">
La douazeci si patru de ani ai împaratiei lui Leon Isaurul, la al noualea Indiction, în 26 zile ale lui octombrie, s-a facut cutremur mare si înfricosator în Constantinopol, atât cât au cazut cele mai înalte si mai frumoase locasuri si multi s-au prapadit împreuna cu acelea. Drept aceea în aceasta zi, a Marelui Mucenic Dimitrie, se face si pomenirea acelei groaznice înfricosari a cutremurului, mergând cu litie la biserica din Vlaherne, a Preacuratei si slavitei Stapânei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria, savârsind într-însa si dumnezeiasca Liturghie. Cu ale carui rugaciuni sa ne mântuim de toata groaza si sa ne învrednicim de vesnicile bunatati, în Hristos Iisus Domnul nostru, a Caruia este slava si stapânirea în vecii vecilor, Amin.<br />
=============================<br />
================<br />
<iframe allowfullscreen="allowfullscreen" frameborder="0" height="360" src="http://www.youtube.com/embed/MEuUIWTcBFo" width="640"></iframe><br />
==============<br />
<div style="text-align: center;">
=========================================<br />
<div class="subtitlu" style="text-align: center;">
Tot în aceasta zi, pomenirea mutarii icoanei slavitului Mucenic Dimitrie, de la Tesalonic în Constantinopol, la Mânastirea Pantocratorului, care icoana mai înainte sta deasupra mormântului lui cel izvorâtor de mir si-l acoperea pe el.<br />
<div class="subtitlu" style="text-align: center;">
Tot în aceasta zi, Cuviosul nou Mucenic Iosaf, care de sabie s-a savârsit.<br />
<div style="color: red; font-size: 16px; font-style: italic; font-weight: bold; text-align: center;">
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.</div>
<div style="color: red; font-size: 16px; font-style: italic; font-weight: bold; text-align: center;">
</div>
<div style="color: red; font-size: 16px; font-style: italic; font-weight: bold; text-align: center;">
Sinaxar 26 Octombrie</div>
<div style="color: red; font-size: 16px; font-style: italic; font-weight: bold; text-align: center;">
==================================<br />
LA MULTI ANI!<br />
<a href="http://romaniamegalitica.blogspot.ro/">Admin,Romania Megalitica</a></div>
<div style="color: red; font-size: 16px; font-style: italic; font-weight: bold; text-align: center;">
============</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1664534037060642013.post-24896325688403867842012-07-10T00:50:00.000+03:002012-07-10T00:50:15.633+03:00Curtea Constituţională a decis! Traian Băsescu a fost suspendat oficial. Crin Antonescu este preşedinte interimar<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDRlMOfCmqmnDJUBWIKVa50V2tobmdn8jgh4mRBXs3-HhfAxNOUvVtWNpm3w8sSvN43bIsgW2yi363XLSzx2RBm_si1-49BdiAKVyesR3NOBGbhKJMz3KifSgGqpKNbL7nGzjbNUGILMM/s1600/traian-basescu-a-fost-suspendat-oficial+crin-antonescu-este-presedinte-interimar.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" sca="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDRlMOfCmqmnDJUBWIKVa50V2tobmdn8jgh4mRBXs3-HhfAxNOUvVtWNpm3w8sSvN43bIsgW2yi363XLSzx2RBm_si1-49BdiAKVyesR3NOBGbhKJMz3KifSgGqpKNbL7nGzjbNUGILMM/s1600/traian-basescu-a-fost-suspendat-oficial+crin-antonescu-este-presedinte-interimar.jpg" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><strong>Curtea Constituţională</strong> <strong>a decis în această seară</strong> <strong>că preşedintele Senatului, Crin Antonescu</strong>, <strong>este preşedinte interimar al României, constatând că procedura de suspendare a lui Traian Băsescu</strong> din funcţia de şef al statului<strong> a fost respectată</strong>.</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Curtea a examinat cererea privind constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României. </div><blockquote class="tr_bq">"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a hotărât: 1. Constată că procedura privind suspendarea din funcţia de Preşedinte al României a domnului Traian Băsescu a fost respectată; 2. Constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României; 3. Constată că, în conformitate cu dispoziţiile art.98 alin.(1) din Constituţie, interimatul funcţiei de Preşedinte al României se asigură de preşedintele Senatului, domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu", </blockquote><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><strong>se arată într-un comunicat al Curţii</strong>.</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-9j49jMu1RxfdxiQAbDy7rArRbVwd3lBZrYkpLZzRSH5KnH9eyUBIm931v0UdxMRD-XW7EPYXjEop9TWQ4Lf9ikujEdvUMrFL43KWHF2wCLvC7yX8nVKHyzluW1SowfdTkV4Bkgs7SZc/s1600/ccr.gif" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="360" sca="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-9j49jMu1RxfdxiQAbDy7rArRbVwd3lBZrYkpLZzRSH5KnH9eyUBIm931v0UdxMRD-XW7EPYXjEop9TWQ4Lf9ikujEdvUMrFL43KWHF2wCLvC7yX8nVKHyzluW1SowfdTkV4Bkgs7SZc/s640/ccr.gif" width="640" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><strong>"Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Parlamentului şi Guvernului",</strong> precizează Curtea.</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Curtea Constituţională a constatat de asemenea că cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, formulată de Preşedintele României, este inadmisibilă.</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">În şedinţa din ziua de 9 iulie 2012, <strong>Plenul Curţii Constituţionale</strong>, învestit în temeiul art.146 lit.e) din Constituţia României şi al art.34 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a examinat cererea formulată de Preşedintele României privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, precizează CC. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><script src="http://ivm.inin.ro/js/embed.js?id=NYqGNLDcciP&width=480&height=380&autoplay=0" type="text/javascript">
</script></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a constatat că cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, formulată de Preşedintele României, este inadmisibilă. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">De asemenea, <strong>Curtea a validat şi revocarea lui Vasile Blaga şi Roberta Anastase</strong> din funcţiile de preşedinţi ai Camerelor. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Sursa:</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://www.antena3.ro/politica/traian-basescu-a-fost-suspendat-oficial-crin-antonescu-este-presedinte-interimar-174833.html">http://www.antena3.ro/politica/traian-basescu-a-fost-suspendat-oficial-crin-antonescu-este-presedinte-interimar-174833.html</a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">==================</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">=========</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">===</div>Admin, Romania Megaliticahttp://www.blogger.com/profile/09689647825279611247noreply@blogger.com1