CONSTITUŢIA ROMÂNIEI ; ARTICOLUL 16 ; Alin.(2) : ,, NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE" !? O frază de dânşii inventată!! Blogul unui fost discriminat in propria-i ţară!! Nu vă doresc şi vouă!! Un blog despre putregaiul politic din Romania. Un raft, din Biblioteca mea de frământări si gânduri ...

vineri, 30 noiembrie 2012

30 noiembrie. Sfantul Andrei - Apostolul romanilor. Apostolul Lupilor, al dacilor! La multi ani, tuturor!

 
Sfantul Apostol Andrei este sarbatorit pe data de 30 noiembrie. S-a nascut in Betsaida Galileia, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret, in nordul Tarii Sfinte. Din Sfanta Scriptura aflam ca era fratele lui Simon Petru. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor. Avand in vedere ca Andrei era evreu, nu stim cu certitudine daca numele Andrei era numele sau real (acesta fiind de origine greceasca). Potrivit cercetatorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, inca din perioada sec. II-III d.Hr.
 
Pentru romani, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se sustine ca acest nume - Apostolul Lupilor - deriva din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar si de la simbolul lor - lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun ca acest animal a fost alaturi de daci la caderea Sarmizegetusei si ca cel care era capetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Pestera care i s-a oferit ca adapost.
 
Sfantul Andrei - ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul
Sfantul Andrei, inainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. Dorinta de a-L urma pe Hristos se naste in el, in momentul in care Sfantul Ioan rosteste cuvintele: "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1, 29). Insa, chemarea sa la apostolie se face mai tarziu si este relatata de Sfantul Evanghelist Matei : "Pe cand Iisus umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: "Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El" (Matei 4, 18-20).
 
Cand mai este Andrei mentionat in Scriptura?
Scriptura il descopera pe Andrei la inmultirea painilor si a pestilor (Ioan 6, 8-9) si dupa invierea lui Lazar cand, impreuna cu Filip, ii spune lui Hristos ca niste elini, veniti in Ierusalim cu prilejul sarbatoririi Pastelui iudaic, doresc sa-L vada (Ioan 12, 20 - 22).
 
 
Unde a vestit Sfantul Andrei invatatura lui Hristos?
Potrivit traditiei, teologilor si istoricilor, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci. In Istoria bisericeasca, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma: "Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia". Calendarul gotic (sec. al IV-lea) si Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) sustin si ele ipoteza misiunii Sf. Andrei in Scitia. Traditia ca Sfantul Apostol Andrei a predicat la sciti a fost reluata si de scriitori bisericesti. De exemplu, calugarul Epifanie (sec. VIII), in "Viata Sfantului Apostol Andrei", afirma ca intre popoarele evanghelizate de el se numarau si scitii. Sinaxarul Bisericii constantinopolitane mentioneaza ca Andrei "a predicat in Pont, Tracia si Scitia". Dupa un alt izvor, pastrat in acelasi Sinaxar, Sfantul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Odessos (Varna de azi), pe ucenicul sau Amplias, pe care Biserica Ortodoxa il praznuieste in fiecare an la 30 octombrie. Probabil este Amplias cel amintit de Sfantul Apostol Pavel in epistola catre Romani (16, 8). Prezenta colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea, inchinate Sfantului Andrei, intaresc credinta ca acesta a vestit Evanghelia lui Hristos in tara noastra.
 
Moastele din Patras
Sfantul Andrei a murit ca martir la Patras. Desi noua ne este cunoscuta traditia care afirma ca Apostolul Andrei a murit pe o cruce in forma de X, se sustine ca aceasta traditie dateaza din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaste data martirizarii. Unii istorici il fixeaza in timpul persecutiei imparatului Nero, prin anii 64-67, altii in vremea persecutiilor initiate de Domitian (81-96).

In anul 357, moastele Sfantului Andrei au fost asezate in Biserica Sfintilor Apostoli din Constantinopol, cu prilejul sfintirii acestei biserici. Cardinalul Petru de Capua va duce moastele Sfantului Andrei in Italia, in catedrala din Amalfi, in timpul Cruciadei a IV-a. In anul 1462, in vremea papei Pius al II-lea, capul Sfantului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus in Catedrala din Patras, in biserica cu hramul Sfantul Andrei.
 
 
Pestera Sfantului Andrei
Pestera in care se crede ca a vietuit Sfantul Apostol Andrei, cat timp a propovaduit pe teritoriul romanesc, se afla la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, judetul Constanta. In actuala biserica din pestera, in pronaos, intr-o nisa, se afla un fel de pat, scobit initial in piatra, despre care traditia spune ca pe el se odihnea apostolul Andrei. In vara anului 1944, Pestera transformata in biserica a fost sfintita de catre Episcopul Tomisului, Chesarie Paunescu. La scurt timp dupa aceasta, trupele rusesti invadatoare au distrus-o. Abia dupa 1990, prin ravna cuviosului monah Nicodim Dinca, biserica a fost refacuta si redata cultului. Astazi, mii de credinciosi vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trait Apostolul Andrei.
 
Sfantul Andrei - Ocrotitorul Romaniei
Sfantul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotarat in anul 1995 ca sarbatoarea Sfantului Andrei sa fie insemnata cu cruce rosie in calendarul bisericesc, iar in anul 1997 Sfantul Andrei a fost proclamat "Ocrotitorul Romaniei". Ziua de 30 noiembrie a fost declarata sarbatoare bisericeasca nationala.

La multi ani celor ce poarta numele Sfantului Apostol Andrei !
 
=================================
==================


Sfântul Apostol Andrei este primul dintre ucenicii lui Iisus, numit astfel şi „cel întâi chemat”. În ziua în care Iisus a venit la Iordan şi a fost botezat de Sf. Ioan, acesta din urmă le-a spus celor prezenţi că Iisus este Mântuitorul cel aşteptat, Fiul lui Dumnezeu. Înţelegând aceste cuvinte ca o îndrumare a lor, Andrei şi Ioan au mers după Iisus, devenind primii Săi discipoli.

Fiind primul Apostol al Mântuitorului, se poate spune că Andrei a stat cel mai mult în preajma lui Iisus, fiind prezent chiar şi la botezul său în Iordan. În Sfânta Scriptură nu avem date referitoare la activitatea misionară a Sfântului Apostol Andrei, dar unele mărturii istorice ne oferă câteva informaţii în acest sens, spunându-ne că Sfântul Apostol Andrei a vestit Evanghelia pe teritoriul Sciţiei, care cuprinde şi Dobrogea de astăzi.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1995 ca Sfântul Apostol Andrei să fie înscris în calendarul bisericesc cu cruce roşie, iar din 1997 l-a proclamat drept “ocrotitorul României”. Mai mult, în 2001 a hotărât ca ziua de 30 NOIEMBRIE, sărbătoarea Sfântului Andrei, să fie proclamată şi cinstită ca sărbătoare bisericească naţională a României. Astfel, exact înainte cu o zi de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, care aniversează formarea statului naţional unitar, poporul român are şi o zi naţională creştină, în care este prăznuit cel căruia i se datorează formarea sa ca popor creştin. Începând din acest an an 30 noiembrie, ziua prăynuirii Sfântului Apostol Andrei este declarată zi liberă de statul român.
==================================
=========================


Tradiţii de Sfântul Andrei: Spiritele morţilor ies din morminte,
iar strigoii şi lupii atacă oamenii


Vineri, 30 noiembrie, creştin-ortodocşii îl celebrează de pe
Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor.

Sărbătoarea religioasă este regăsită, însă, şi în calendarul popular, fiind suprapusă peste un personaj din mitologia locală, Sântandrei. În ajunul şi în ziua de Sfântul Andrei, românii desfăşoară o mulţime de ritualuri pentru a se feri de spiritele rele, de lupi şi pentru a le merge bine tot anul.

Ziua de Sfântul Andrei reprezintă în calendarul popular începutul sezonului rece, al frigului şi al întunericului, precum şi activitatea tot mai accentuată a lupilor. Această zi este una propice pentru acte divinatorii, vrăji de ursită şi previziuni meteorologice.

Figura centrală a sărbătorii este Sântandrei, o divinitate precreştină, personificare a lupului, peste care creştinismul a suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, ocrotitorul României. Sântandrei a preluat astfel numele și data de celebrare ale
 Apostolului Andrei - 30 noiembrie.


Ziua Sf. Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă. Sfârşitul toamnei este serbat la 30 noiembrie, cu unul dintre cele mai mari ajunuri ale calendarului popular, Ajunul Sf. Andrei. Este momentul în care, după credințele populare, se pogoară pe pământ sfinții patroni ai lupilor, Petru și Andrei, și se dezlănțuie forțele malefice reprezentate de strigoi și de lupi.

"Punctând un început, această noapte este una puternic marcată de sacru, astfel explicându-se manifestările specifice acestei sărbători: coborârea spiritelor morților precum și luptele nocturne ale strigoilor și strigoaicelor care fură mana laptelui și a câmpului. Remediile cele mai eficiente pentru a contracara acțiunea acestor spirite neliniștite erau: sarea, macul, cânepa și usturoiul", a declarat etnologul Ania Moldoveanu pentru RTV.NET.

Tradiţii şi obiceiuri în Ajunul Sf. Andrei (29 noiembrie) - Noaptea strigoilor

În cultura tradițională românească, spiritele morţilor se manifestă printre cei vii în perioada marcată de zilele de ajun a două sărbători mari: Sf. Gheorghe (22 aprilie) și Sf. Dumitru (25 octombrie). Perioada de maximă activitate este în ajunul Sf. Andrei (29 noiembrie) moment care marchează și începutul sezonului rece.

"În această noapte spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie la hotare, răspântii de drumuri și prin alte locuri necurate, folosindu-se de limbile de meliță și coasele furate din gospodăriile oamenilor. Duelurile lor durează până la cântatul cocoșilor, când spațiul se purifică și strigoii se întorc la locul lor", explică Ania Moldoveanu.

Unii strigoi atacă oamenii, sugând sângele celor care nu au grijă să ungă cu usturoi cercevelele ferestrelor, ușa și hornul. Pentru a fi protejați, oamenii se ungeau cu usturoi și pe corp sau pe frunte, în piept, pe spate și pe la încheieturi.
În noaptea de 29 noiembrie se organiza "păzitul usturoiului", o noapte de veghe în care tinerii petreceau și mâncau, având în centrul mesei câteva căpățâni de usturoi înconjurate de tămâie și resturi de la lumânările de Paști, aprinse. "Dimineața, pe lumina zilei, tinerii ieșeau în curtea casei unde usturoiul era jucat în mijlocul horei, apoi era împărțit între participanți. Usturoiul privegheat, uneori dus la biserică și sfințit, se păstra la icoană, fiind folosit peste an în farmecele de dragoste și ca leac pentru vindecarea bolilor", mai spune etnologul pentru RTV.NET.


Păzitul usturoiului
La Sântandrei se consumă covaşa, o băutură fermentată rituală preparată din mălai și făină sau din mălai de porumb sau mei, mai ales în zona de est a țării. Covașa se împărțea la vecini pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos. În Moldova se credea că fiecare om trebuia să bea covașă, în această zi, pentru a fi ferit de strigoi.

Fetele care vroiau să își vadă ursitul preparau în această noapte "turta de Indrei", din apă, făină și sare în cantități egale, măsurate cu o coajă de nucă. Ele îşi vedeau, astfel, în vis, pe viitorul soț venind să le ofere apă.


Turta de Indrei

Deasemenea, în această zi fetele făceau un colac din aluat dospit în mijlocul căruia puneau un cățel de usturoi. Colacul astfel preparat era lăsat timp de o săptămână la loc călduros. Dacă usturoiul încolțea, fata avea noroc.

O altă metodă de a aprecia viitorul era cea în care se măsurau 9 ceșcuțe de apă într-o strachină care se punea la icoană. A doua zi se verifica nivelul apei: dacă era mai multă, măcar cu o picătură, fata respectivă era norocoasă.

"Pentru a proteja casa, gospodăria și pe membrii familiei de acțiunea malefică a strigoilor, se recurgea la o serie de acte și gesturi magice performate mai ales de către femei. Substanțele cu cea mai mare eficiență erau: usturoiul, sarea sau semințele de mac. De exemplu, ușile și ferestrele se ung cu usturoi iar la vitele de parte bărbătească se lipește pe cornul din dreapta o cruce de ceară, pentru a fi feriți de acțiunea strigoilor", povesteşte Ania Moldoveanu.

Tradiţii şi obiceiuri de Sf. Andrei (30 noiembrie) – Sântandrei, Andrei-de-Iarnă, Indrea, Ziua Lupului

Ziua Sf. Sndrei poartă denumirea populară de "Ziua lupului", serbându-se prin nelucru pentru ca lupii să nu atace vitele și oamenii. Femeile opresc muncile casnice în această zi: nu torc, nu mătură, nu scot gunoiul din casă, nu curăță grajdurile, nu se piaptănă, nu fac zgârieturi, nu dau de pomană și nu dau nimic de împrumut. Aceste gesturi au rolul de a limita acțiunea dăunătoare a lupilor în virtutea principiilor magiei simpatetice.


Ziua de Sfântul Andrei se mai numeşte şi Ziua lupului

Pentru a evita ca strigoii să intre în casă și să provoace stricăciuni, se ung cu usturoi pragul ușii, ferestrele, hornul, făcându-se semnul crucii. În același scop, se ungeau cu usturoi și oamenii sau mâncau mâncăruri cu usturoi. Ca să fie apărată ograda de acțiunea strigoilor dar și de cea a lupilor, se ungea cu usturoi poarta.
În această zi nu se lucrează pentru că e începutul iernii și oamenii vor să le meargă bine tot anul. Ziua se serbează prin nelucrare ca să nu strice lupii vitele și pentru ca oamenii care pornesc la drum în această zi să nu fie atacați de lupi. Cine muncește în această zi e chinuit de strigoi și are vise urâte sau îi omoară dracul copiii.



În noaptea de Sf. Andrei se poate ghici şi cum va fi vremea peste iarnă, prin observarea lunii. "Dacă luna e plină și cerul senin, iarna va fi moinoasă; dacă luna e plină și cerul întunecat, dacă ninge sau plouă, peste iarnă urmează zăpezi mari și grele", arată etnologul.


Luna anunţă cum va fi vremea peste iarnă

În seara de Sf. Andrei se seamănă grâu într-o strachină de pământ. Cel al cărui grâu crește frumos și verde avea noroc. În același scop se puneau în apă ramuri cu muguri. După felul în care creștea grâul semănat se putea interpreta și rodnicia ogoarelor în noul an.


Grâul va prevesti dacă vom avea noroc sau nu la anul
 
Cine a fost Sfântul Apostol Andrei şi care este legătura cu România şi cu lupii
Sfântul Andrei era fratele Sfântului Petru şi înainte de a deveni ucenic al lui Iisus Hristos, a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul. Potrivit teologilor şi istoricilor, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. Prezenţa colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea închinate Sfântului Andrei întăresc credinţa că acesta a vestit Evanghelia lui Hristos în ţara noastră.

Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se crede că numele de Apostolul Lupilor derivă din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar şi de la simbolul lor, lupul. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei şi că liderul lupilor l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peştera care i s-a oferit ca adăpost. Peştera în care se crede că a vieţuit Sfântul Apostol Andrei, cât timp a propovăduit pe teritoriul românesc se află la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, judeţul Constanţa.

Sfântul Andrei a murit ca martir în oraşul grecesc Patras.

=============================
==============
 
 
Click here:
 
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postări populare-Toate datele

Google+ Badge

Follow

Persoane interesate