CONSTITUŢIA ROMÂNIEI ; ARTICOLUL 16 ; Alin.(2) : ,, NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE" !? O frază de dânşii inventată!! Blogul unui fost discriminat in propria-i ţară!! Nu vă doresc şi vouă!! Un blog despre putregaiul politic din Romania. Un raft, din Biblioteca mea de frământări si gânduri ...

duminică, 25 martie 2012

Buna Vestire – obiceiuri crestine si precrestine, superstitii si obiceiuri. Blagovestenie sau Ziua Cucului


Buna Vestire – obiceiuri crestine si precrestine. Blagovestenie sau Ziua Cucului.
Daca semnificatia crestina a zilei de 25 martie este cunoscuta ca Buna Vestire (ziua in care Arhanghelul Gavril vesteste pe Fecioara Maria ca va fi mama lui Isus), aceasta zi comporta in folclorul romanesc si alte semnificatii, precum si obiceiuri provenite din perioada precrestina, unele dintre ele antagonice moralei crestine, asa cum vom observa in cele ce urmeaza.



Asa cum mentionam, crestinii sarbatoresc in aceasta zi vestirea aparitiei pe lume a lui Isus, iar in limbajul popular se mai intalneste sub denumirea de Blagovesteniile, denumire provenita de la verbul „a blagoslovi”, de origine slavona (la fel ca multi alti termeni ai ortodoxiei romanesti), sensul fiind de „a binecuvanta”.


In folclor, ziua de Buna Vestire mai este cunoscuta drept Ziua Cucului, vestire a primaverii. Legenda populara spune ca pasarea cuc si-a parasit sotia datorita infidelitatilor acesteia si a blestemat-o sa isi strige sotul o data cu venirea primaverii si pana la sfarsitul acesteia, cand, la solstitiul de vara, se spune ca muteste cucul. Simbolistica asociata acestei pasari este deosebit de bogata in intreaga lume indo-europeana, trecand de la aspecte negative (lene, gelozie), la aspecte legate de relatii (Zeus care a sedus-o pe Hera transformat in cuc) si pana la acordarea acestei pasari a unui titlu de instanta divinatorie, aspect de ritual pagan care contravine moralei crestine.


Astfel, se crede, in unele zone, ca, la primul cant al cucului, in 25 martie, trebuie numarate strigarile acestuia pentru a afla cati ani din viata mai are de trait persoana care numara. Deasemenea, se crede in alte zone ca strigatul cucului anunta fetele cati ani mai au pana la maritis. Se mai considera ca, asemeni Anului Nou, vei fi asa cum te prinde cantul pasarii – trist sau fericit, sanatos sau bolnav, bun sau rau, bogat sau sarac etc. Pana la urma, este vorba despre un An Nou pagan, care incepe la venirea primaverii, semnalizata oamenilor de catre cuc.


Parte din ritualurile populare practicate sunt un amestec de conceptii precrestine si crestine si se poate include in aceasta categorie hranirea ingerilor cu apa, paine si sare, lasate pe pragurile caselor, pentru a atrage protectia acestora. Exista si alte obiceiuri sincretice, cum ar fi afumarea cu tamaie a vitelor, pentru a nu se imbolnavi si a livezilor, pentru a fi ferite de daunatori si a da rod bogat.


Purificarea prin foc, apartinand la origine paganilor, se impleteste aici cu puterea tamaduitoare si protectoare a tamaiei. La fel de sincretic este caracterul obiceiului vanatoresc de impuscare a anafurii asezate intr-un copac, pentru a prevesti talentul vanatoresc al celui care tinteste. Toate aceste obiceiuri sunt insotite de cele mai multe ori de cantece sau descantece specifice, multe adresate cucului, caruia i se cere darul prevestirii sau de strigate de amenintare ritualice, pentru a convinge pomii sa rodeasca sau pentru alungarea iernii.


Crestinatatea, datorita importantei zilei de Buna Vestire, face o concesie in rigoarea postului pascal, prin dezlegarea la peste, insa un accent deosebit este pus pe interdictia muncii fizice, interdictie care trece si in obiceiurile populare, cu mentionarea nenorocirilor atrase de incalcarea acesteia. Dat fiind ca ziua de 26 martie este mentionata in calendarul ortodox ca zi a Soborului Arhanghelului Gavril, in unele zone se extinde asupra femeilor, in cutuma populara, interdictia de a munci in casa, acestea fiind cele care au menirea de a primi semnul nasterii unui copil, iar barbatii sunt trimisi la munca in afara casei.
Sursa:

25 martie 2012
Admin

luni, 19 martie 2012

Războiul ... din satul Jupâneşti, comuna Cireşu, Mehedinti. Războiul de ţesut !


Cine are răbdarea să ia la pas satele Mehedinţiului va descoperi lucruri uimitoare care vorbesc despre statornicia oamenilor de aici. În secolul XXI există încă destule suflete tari care nu au abandonat vechile tradiţii populare moştenite de la o generaţiie la alta.


În satul Jupâneşti din comuna Cireşu trăieşte o bătrână care nu a renunţat niciodată la războiul de ţesut. Cât a fost iarna de lungă şi grea, mâinile ei au lucrat la scoarţe, pături, flanele – toate din lână de oaie.


În minutele următoare vă prezentăm un reportaj despre tradiţie şi veşnicie sufletească.


Sursa:



Multumesc, RTS !
Admin
================
P.S.: Aici, in imediata apropiere, puteti vizita
Pestera lui Epuran, Pestera Topolnita!
Soseaua Dr.Tr.Severin-Ciresu este asfaltata, mai putin 5 km!
==============================
Click aici:

ori aici:
===============================

marți, 6 martie 2012

Uniunea Europeană. Un grav, socant si revoltator adevar despre politicile UE! Finantarea celor bogati, de catre cei saraci!?! Treziti-va cetateni!


Un bilanţ şocant după primii cinci ani de apartenenţă la Uniunea Europeană : România a plătit, la bugetul comunitar, o contribuţie de peste 6,5 miliarde de euro. În schimb, sumele primite nu depăşesc 3,5 miliarde de euro, din care plăţi directe pentru agricultură şi restul de sub 800 milioane de euro pentru programele operaţionale. Aşadar, în loc să primim bani în plus de la Uniunea Europeană, am finanţat-o noi cu peste
3 miliarde de euro!!!

Întreruperea programului operaţional privind resursa umana (POSDRU) în valoare totala 4,25 mld euro, din care contributia UE de 3,47 mld euro, este de-a dreptul dramatică. Aceasta înseamnă că, pe perioada întreruperii, statul român trebuie să onoreze obligaţiile de plată către beneficiari, în locul UE. Aşadar, statul român trebuie să se împrumute, dat fiind că sumele respective nu erau bugetate. Cine va suporta costurile dobânzilor?

Despre situaţia în care banii nu vor fi deblocaţi nici să nu ne mai gândim. Un lucru apare, însă, cert. Nu vom putea să cheltuim banii europeni în acest prim exerciţiu bugetar. N-am cheltuit nici 4% şi mai avem un singur an în care mai putem iniţia programe noi şi încă o perioadă de doi ani (până în 2015) când ar trebui să-i cheltuim.


Guvernul s-a purtat cu banii europeni aşa cum se poartă şi cu banii bugetari: alocări discreţionare, lipsa de evaluare a etapelor intermediare, slabă capacitate admnistrativă. Fondurile europene au fost pentru PDL o vacă numai bună de muls. În ce priveşte programul privind resursa umană lucrurile au fost chiar mai grave căci clientela Guvernului, crezând că în materie de resurse umane controlul nu va fi la fel de riguros ca în cazul în care ar trebui număraţi kilometrii de asfalt ori metrii pătrati de constructie,
şi-a făcut, pur şi simplu, de cap.

Modul în care Guvernul PDL şi-a bătut joc de absorbţia fondurilor europene este (încă) o pagină ruşinoasă în istoria tranziţiei româneşti. Formarea unui minister al fondurilor europene nu a fost decât un gest de imagine, ministrul nu are niciun rol politic, nu are structuri teritoriale şi nicio influenţă asupra celorlalţi miniştri.

Şi ca să nu se spună că sunt, din motive politice, pricinos, iată recenta declaraţie (octombrie 2011) a unui înalt oficial european:


“Rata de absorbţie a fondurilor de către România este de doar 3,5%. Situaţia este dramatică, din cauza riscului ca România să piardă o parte din banii alocaţi pentru perioada următoare, dar aceasta are şi un impact economic. Dacă nu există proiecte implementate cu fonduri europene, nu va exista motorul pentru revenire economică, România nu are mecanisme de creştere economică. Astfel, România îşi va pierde din atractivitate pentru că va fi din ce în ce mai greu să recupereze decalajul faţă de alte state europene”, a declarat Benoit Nadler, expert la Directoratul General de Politica Regională din cadrul Comisiei Europene.

Printre motivele pentru care gradul de absorbţie al fondurilor UE este atât de redus, reprezentantul CE a menţionat procedurile licitaţiilor tehnice, capacitatea redusă a beneficiarilor, dar şi problemele de la nivelul autorităţilor de management.

“În cazul beneficiarilor, avansurile sunt mari, iar aceştia nu se mai grăbesc să obţină mai mulţi bani. La nivelul autorităţilor de management există probleme de personal şi de competenţă. Toate aceste dificultăţi împiedică firmele serioase să facă afaceri în România. Primim în fiecare zi la Bruxelles plângeri de la companii despre lipsa de transparenţă din România la licitaţiile publice”, a spus Nadler.

Quod erat demonstrandum !


=================
=======

Postări populare-Toate datele

Google+ Badge

Follow

Persoane interesate